București: lansarea volumului de versuri „Originea lumii” (Ed. Corint, 2017), al poetei albaneze Rita Petro la Muzeul Național de Istorie a României

Vă invităm miercuri 21 iunie a.c., începând cu ora 16.30, în sala Lapidarium a Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, la lansarea volumului de versuri „Originea lumii” (Ed. Corint, 2017), al poetei albaneze Rita Petro. Evenimentul, care se va desfăşura în prezenţa autoarei, este organizat de asociaţia Liga Albanezilor din România, reprezentantul oficial al minorităţii albaneze din ţara noastră. Traducerea versurilor este semnată de Marius Dobrescu şi Luan Topciu.

Vor lua cuvântul scriitorii Ana Barton, Luan Topciu şi Marius Dobrescu, Ana Antonescu, redactor-şef al editurii Corint și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României.

Lansarea va fi „asezonată” cu muzică albaneză – celebrele serenade din oraşul Korcea –, interpretate de muzicianul Niko Bello, şi un microrecital poetic susţinut de actriţa Olimpia Mălai, care va recita câteva poeme din creaţia Ritei Petro.

Vă așteptăm cu drag la eveniment!

Galați: vernisajul expoziției AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI

AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați și Muzeul Naţional de Istorie a României vă invită miercuri, 10 mai 2017, începând cu:

–  ora 1600, la conferința de presă susţinută de dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României;

–  ora 1800, vernisajul expoziției AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI.

Organizată de către Muzeul Naţional de Istorie a României cu aportul a 32 de muzee din ţară, expoziția este unică prin valoarea şi importanţa istorică a celor peste 1000 de artefacte din metale preţioase.

Proiectul expozițional a fost inițiat și coordonat de directorul general al Muzeului Naţional de Istorie, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu și dr. Rodica Oanță-Marghitu din cadrul instituției muzeale menționate. Din luna decembrie 2013 şi până în prezent expoziţia a fost itinerată la Timişoara, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad.

 

Publicul va avea prilejul de a vedea și la Galați în perioada 10 mai – 24 iunie 2017, piese clasate în Tezaurul național, extrem de valoroase, descoperite în întreaga țară. Printre acestea menționăm piesele eneolitice descoperite la Sultana – Malul Roșu, tezaurul de la Hinova, brățări multispiralice dacice, piese din tezaurele de la Apahida și Pietroasa.

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”Galaţi participă la acest amplu proiect expozițional cu 50 de bunuri culturale, dintre care menţionăm stateri macedoneni emişi de Alexandru cel Mare şi Lisimah în sec. IV-III î.Hr., denari romani republicani din tezaurul de la Poiana (județul Galați) precum și piese arheologice din aur descoperite în siturile din județul Galați. (muzeograf Costel Ilie)

Evenimentul se va desfășura la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, secţia Lapidarium din str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

București: lansare de carte „Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei”

Lansare de carte:
Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei
Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” lansează cartea Tipar pentru creştinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbās şi Silvestru al Antiohiei, a cărei autoare este doamna dr. Ioana Feodorov, cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Evenimentul va avea loc marți, 25 aprilie 2017, ora 16:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București, în Sala Lapidarium.
În cadrul lansării, alături de autoare, vor lua cuvântul: ÎPS Qais Sadiq, Episcop de Erzurum, Vicar Patriarhal al Bisericii Antiohiene, Arhim. Policarp Chițulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod, Acad. Ionel Cândea, director al Editurii Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Doru Bădără, Șef Serviciu Bibliofilie în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Manager al Muzeului Național de Istorie a României.
Istoria tiparului arab a început în Răsăritul Europei și în Orient cu lucrarea săvârșită împreună de Antim Ivireanul, cărturar și tipograf de geniu, viitor mitropolit al Ungrovlahiei, și Atanasie al III-lea Dabbās, mitropolitul Alepului, patriarh al Antiohiei aflat între două păstoriri. Două cărți în limbile greacă și arabă au fost tipărite în 1701 (la Snagov) și 1702 (la București). Continuarea lucrării a fost asumată de Atanasie Dabbās, care, primind în dar la întoarcerea sa în Siria în 1705 materialul tipografic arab creat de Antim Ivireanul, a continuat la Alep lucrarea începută în Țara Românească.
Următorul episod consemnat în istoria relațiilor româno-arabe prin tipar îl constituie imprimarea unor cărți arabe la Iași sub îngrijirea patriarhului Silvestru al Antiohiei, călător în Moldova și în Țara Românească între anii 1735-1748. Pornind pe aceeași cale ca și ilustrul său înaintaș Atanasie Dabbās, Silvestru s-a adresat după 1730 domnilor Moldovei și Țării Românești, Ioan și Constantin Mavrocordat. Patriarhul sirian a imprimat la Iași, în tiparnița Mănăstirii Trei Ierarhi, câteva cărți în limba arabă.
Activitatea tipografilor arabi la Iași și la București a contribuit la înființarea primei imprimerii de carte ortodoxă din Liban. Literele săpate și turnate la Mănăstirea Sfântul Spiridon au ajuns probabil în 1750 la Beirut, la Mănăstirea greco-ortodoxă Sfântul Gheorghe. Primele cărți tipărite aici pentru ortodocșii arabi ar putea fi înscrise așadar în posteritatea lucrării antimiene din 1701-1702. Această legătură între Iași, București și Beirut, presupusă, dar niciodată probată, este documentată în cartea de față – un pas important către o cunoaștere mai bună a începuturilor tiparului arab în Levant.

București: Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României, PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României:

PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

ÎN COLECȚIILE MUZEULUI NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017, în cadrul seriei „Exponatul lunii”, un lot de podoabe preistorice deosebite, recent intrate din colecțiile sale – Podoabe din tezaurul de la Sarasău. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 24 martie a.c., începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit.
Cele unsprezece podoabe preistorice din aur prezentate în această expoziție sunt cunoscute în literatura de specialitate ca provenind din tezaurul de la Sarasău (magh. Szarvasszó, jud. Maramureș), acesta fiind o descoperire întâmplătoare efectuată în primăvara anului 1847. De remarcat faptul că pe teritoriul localității amintite au fost identificate de-a lungul timpului mai multe așezări, dar și un număr însemnat de piese de metal (depozite de bronzuri, piese izolate de bronz, dar și tezaurul de piese din aur) datând din epoca bronzului, de asemenea, aici au fost efectuate o serie de cercetări în diverse puncte de interes arheologice, respectiv au fost efectuate recunoașteri de teren pentru stabilirea locului descoperirii tezaurului amintit.
Din păcate, încă de la momentul descoperirii tezaurului de la Sarasău, piesele din componența sa au fost împărțite între numeroșii localnici care au participat la dezgroparea acestuia, documentele vremii menționând că numai de la primul descoperitor au fost confiscate atunci de către autorități circa 4,5 kg piese aur. În prezent se mai păstrează doar două loturi de obiecte din această descoperire, respectiv cele din așa-numita colecție Mihályi, achiziționate la finalul anului 2016 de către Muzeul Național de Istorie a României cu fonduri asigurate de Ministerul Culturii și cele aflate, de la jumătatea secolului al XIX-lea, în colecțiile Muzeului Național Maghiar din Budapesta.
Lotul de obiecte aflat actualmente în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României cuprinde următoarele obiecte preistorice din aur: șapte aplice discoidale (discuri spiralice) bogat ornamentate, trei verigi cu capete deschise, decorate cu mici nervuri circulare și două sute treizeci și nouă de mici mărgele semisferice și bitronconice.
În legătură cu aceste podoabe preistorice din metal prețios au fost realizate în cursul ultimelor luni investigații pluridisciplinare, în cadrul Secției Investigații a Muzeului Național de Istorie a României, dar și în laboratoarele de specialitate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000, rezultatele preliminare ale acestora fiind prezentate în micro-expoziția anunțată. Acestea oferă date noi privind proveniența metalului din care au fost produse aceste obiecte, dar și despre tehnica lor de realizare.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00, în zilele de 24 și 25 martie, respectiv 10.00 – 18.00, în intervalul 26 martie – 23 aprilie 2017.


Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax [Phone/Fax] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

București: concertul extraordinar "Istoria României în sunetele naiului", susținut de naistul și dirijorul Nicolae Voiculeț, la sediul muzeului, marți, 24 ianuarie

invitatie-electronica_24-01-2017_18-30_mnir

Muzeul Național de Istorie a României, Asociația Culturală „Nicolae Voiculeț”, Țiriac Auto și Mercedes Benz au plăcerea de a vă invita la concertul extraordinar „Istoria României în sunetele naiului”, susținut de naistul și dirijorul Nicolae Voiculeț, la sediul muzeului, marți, 24 ianuarie a.c., cu începere de la ora 19.00 (sosirea invitaților va avea loc între 18.30 – 19.00).

Vă așteptăm cu drag!

Echipa MNIR

Piatra-Neamţ: Portrete în istorie

15820470_1421391297895359_108889036_n

Expoziţie eveniment

Luni, 23 ianuarie, ora 12.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț cu ocazia aniversării Zilei Unirii Principatelor Române va fi vernisată expoziția Portrete în istorie. Manifestarea va debuta cu simpozionul Unirea, Națiunea a făcut-o!, în cadrul căruia pentru a marca trecerea a 158 de ani de la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și Țării Românești, vor fi prezentate o serie de comunicări, după cum urmează: prof. dr. Mihai Lostun, Colegiul National de Informatică Piatra Neamț, Problema Unirii Principatelor în dezbaterea Marilor Puteri Europene, 1856-1859; prof. dr. Daniela Mătăsaru-Ionescu, Colegiul National „Calistrat Hogaș” Piatra Neamț, Mișcarea separatistă din Moldova; prof. Dan Mihăilescu, Complexul Muzeal Județean Neamț, Ordinul Unirii; prof. Gheorghe Radu, Complexul Muzeal Județean Neamț, Comemorarea lui Manoil Halunga în anul 1935 la Liceul „Petru Rareș” Piatra Neamț; dr. Mihaela-Cristina Verzea, Complexul Muzeal Județean Neamț, Generația Unirii. Schițe biografice.

Revenind la expoziție, 300 de ani de istorie și 200 de ani de pictură sunt concentrați în cele 33 de lucrări de artă din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

invitatie-simpozion-verso

Figuri ilustre ale istorie noastre naționale, simboluri ale evului mediu, Mihai Viteazul şi Matei Basarab, domnitorii Țărilor Române din prima jumătate a secolului XIX, Ioan Gheorghe Caragea, Grigore Dimitrie Ghica, Mihail Sturdza, Alexandru Dimitrie Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Dimitrie Ştirbei, reprezentanții cei mai de seamă ai generației Unirii, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Avram Iancu, Simion Balint, personalități ale vieții științifice, culturale și militare precum Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi, Mihai Eminescu, Dimitrie A. Sturdza, Alexandru Cernat, sunt realizate de reprezentanți de marcă ai picturii românești: Gheorghe Tăttărescu, Barbu Iscovescu, I.D. Negulici, C. D. Stahi, Petru Verussi.

invitatie-simpozion-fata

Expoziția, care prezintă doar o mică parte din colecția de artă a prestigioasei instituții muzeale naţionale, un omagiu adus personalităților mai sus amintite și deopotrivă artei plastice românești, va fi prezentată de criticul de artă Emil Nicolae. Publicul interesat să își lărgească orizontul de cunoaștere a istorie naționale reflectate prin arta portretului poate vizita expoziția până la sfârșitul lunii martie.

București: Premiera filmului documentar The Hunt for Transylvanian Gold

afis_premiera-the-hunt-for-transylvanian-gold_mnir_25-01-2017

Premiera filmului documentar

 

The Hunt for Transylvanian Gold
Muzeul Național de Istorie a României și Kogainon Films prezintă în premieră filmul The Hunt for Transylvanian Gold, un documentar ce spune povestea furtului brățărilor de aur dacice, vechi de aproape 2000 de ani. Evenimentul va avea loc miercuri, 25 ianuarie 2017, ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, București.
Documentarul pune accentul pe investigația care a durat mai bine de 10 ani și s-a desfășurat pe două continente: Europa și America de Nord. Investigația a fost coordonată de procurorul general al României, Augustin Lazăr, pe atunci procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și a scos la iveală faptul că în zona Sarmizegetusei au fost descoperite de către căutătorii de comori 24 de brățări de aur dacice.
Filmul are o durată de 50 de minute și oferă informații inedite despre rețelele care se ocupă cu traficul de artefacte pe piața neagră internațională, despre vânătorii de comori, experții în antichități, suspecții arestați și cele 13 brățări recuperate. Documentarul este o producție Kogainon Films (Boston), iar echipa filmului a avut atât membri români, cât și americani.
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dimăncescu – consulul onorific al României la Boston, Augustin Lazăr – procurorul general al României, și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu –  managerul MNIR.

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri disponibile.

Prezentarea filmului poate fi văzută aici: vimeo.com/186456392.

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax  [Phone/Fax] + 40 21 –  313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_