București: Proiecții „Nosferatu” în curtea de onoare a MNAR

German actor Max Schreck (1879 – 1936), as the vampire Count Orlok, being destroyed by sunlight, in a still from F. W. Murnau’s expressionist horror film, ‘Nosferatu, Eine Symphonie Des Grauens’, 1921. The film is based on Bram Stoker’s novel ‘Dracula’ and was released in 1922. (Photo by Hulton Archive/Getty Images)

În conexiune cu expoziția Noul Romantism Negru, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită să vizionați două ecranizări de excepție ale cărții lui Bram Stoker, Dracula: „Nosferatu: Phantom der Nacht” (1979), regizat de Werner Herzog și „Nosferatu: eine Symphonie des Grauens” (1922), regizat de F. W. Murnau.

 

În Nocturnele Muzeale din lunile iulie și august, expoziția se completează cu cele două proiecții de film în curtea de onoare a MNAR. Difuzarea filmelor se va realiza într-un cadru neconvențional, prin proiecția lor în aer liber și printr-un aranjament inedit al spațiului de vizionare.

Ecranizarea lui Murnau din 1922 a poveștii „vampirului” din Carpați și versiunea lui Herzog din 1979, pe care MNAR vi le propune spre vizionare în cadrul Nocturnelor Muzeale, vin să lărgească și să întregească incursiunea în ceea ce curatorul, Christoph Tannert, a identificat ca fiind Noul romantism negru.

Nosferatu lui F. W. Murnau este unul dintre cele mai cunoscute filme ale epocii filmului mut, filmul de groază care prin arta expresionistă a conturat teme gotice și romantice inspirate dintr-o adaptare neautorizată a romanului Dracula, de Bram Stoker. Murnau crează o atmosferă care sperie și străbate privirile spectatorilor prin tehnici video impresionante pentru anul 1922. Pe lângă imaginea de excepție, Nosferatu lui F. W. Murnau redă și o coloană sonoră remarcabilă.

După aproape 60 de ani, Nosferatu lui C. Herzog este o versiune a lui Murnau mai ireală, mai puțin stilizată asupra subiectului „vampir”. Producția lui Herzog a fost foarte bine primită de critici și public poate și datorită distribuției. Actori vedetă ai acelei decade (Klaus Kinski, Isabelle Adjani, Bruno Ganz, Roland Topor) au interpretat deosebit personajele prin redarea stărilor de teroare, oboseală, neliniști, fapt ce a accentuat succesul filmului.

Programul proiecțiilor este următorul:

 

Sâmbătă 29 iulie, ora 21.30:

Nosferatu: Phantom der Nacht – Nosferatu: Fantoma nopții, Germania, 1979, 107 min.

Regia: Werner Herzog

Distribuția: Klaus Kinski, Isabelle Adjani, Bruno Ganz, Roland Topor

 

Sâmbătă 26 august, ora 21.30:

Nosferatu: eine Symphonie des Grauens, – Nosferatu: Simfonia groazei, Germania, 1922, 94 min.

Regia: F.W. Murnau

Distribuția: Max Schreck, Greta Schröder, Ruth Landshoff

 

Participarea la proiecțiile de film este gratuită.

 

Parteneri: Goethe Institut, Kunstlerhaus Bethanien.

clip_image005Parteneri media:

București: Vizite ghidate și ateliere creative în expoziția Ceruri de purpură.

Vizite ghidate și ateliere creative în expoziția Ceruri de purpură.

Văluri liturgice cu tema Plângerii

Comunicat de presă

 

Expoziţia Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii prezintă 20 de icoane, broderii şi piese de orfevrărie medievală decorate cu scene ce ilustrează diferite momente ale dramei christice. Publicul are acces pentru prima oară la întreaga colecţie de văluri liturgice cu tema Plângerii Domnului din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).

Expunerea lor propune o serie de întrebări care urmăresc demontarea preconcepțiilor de austeritate ale artei medievale.

Publicul este așteptat să afle răspunsuri și informații inedite în cadrul unor tururi ghidate susținute de specialiștii în artă medievală ai MNAR în datele următoare:

– miercuri, 5 iulie, ora 11, în cadrul primei miercuri gratuite din lună;

– sâmbătă, 22 iulie, ora 18, în cadrul nocturnei muzeale.

Participarea la turul ghidat este gratuită în limita locurilor disponibile.

Pentru familiile cu copii între 8-11 ani, educatorii muzeali ai MNAR pregătesc vizite interactive urmate de mici ateliere de creație, în care aceștia vor afla poveștile obiectelor și vor explora materiale și tehnici de lucru ale vechilor meșteri.

Atelierele vor avea loc sâmbăta în datele următoare:

– 15 iulie, ora 11;

– 22 iulie, ora 11.

Participarea la ateliere se va face în limita locurilor disponibile, prin rezervare la adresa de email: familii@art.museum.ro

Taxa de participare este de 15 lei/copil și 15 lei/adult.

București: expoziția Ion Grigorescu: Opera pictată 1963 – 2017

EXPOZIȚIA

ION GRIGORESCU : OPERA PICTATĂ, 1963-2017

Muzeul Național de Artă al României – MNAR și Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe vă invită duminică, 9 iulie 2017, ora 18:00, la vernisajul expoziției Ion Grigorescu : Opera pictată 1963 – 2017. Curator: Erwin Kessler, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Recentă – MARe.

Sinteză dedicată creației pictate a lui Ion Grigorescu, expoziția prezintă 80 de lucrări realizate în perioda 1963 – 2017, fiind împărțită în 6 secțiuni ce surprind momentele-cheie: Paleta (1963-1965), Răspântia (1965-1968), Revizorul (1968-1971), Exodul (1972-1978), Săritura cu pictura (1979-1993) și Marginea era centru (1993-2017). Lucrările provin din 10 muzee și galerii de artă și 20 de colecții private din țară și din străinătate.

Această expoziție se înscrie în programele strategice ale MNAR pentru perioada 2016-2021, din care rezultă aportul artiştilor noștri la arta universală, raporturile tradiţie-modernitate, conexiunile cu arta contemporană şi cu noile generaţii de artişti, cu evoluţiile societăţii de azi.

Ion Grigorescu (n.1945), a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, promoția 1969, clasa Prof. Aurel Vlad și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, din 1971. Din 1989 este membru în GRUPUL PROLOG (alături de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina, Christian Paraschiv, Mihai Sârbulescu, Matei Lăzărescu). Ion Grigorescu este cunoscut ca fotograf, artist de performance, autor de film și artă video, dar mai puțin ca pictor, deși ,,este artistul român care a contribuit cel mai mult la transformarea picturii dintr-o practică tradițională într-un mijloc artistic conceptual”(Erwin Kessler).

A participat la 300 de expoziții de grup și a avut 42 de expoziții personale în România și în străinătate. Lucrările lui Ion Grigorescu a fost expuse la cele mai importante manifestări artistice mondiale, de la Documenta de la Kassel (2007) la Bienala de la Veneția, (1997 și 2011), iar lucrările sale fac parte din colecțiile unora dintre cele mai importante muzee ale lumii: Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), Centrul Pompidou – Paris și Tate Modern – Londra.

Expoziția este însoțită de un catalog în limbile română-engleză de 512 pagini cu 700 de ilustrații, realizat de un colectiv format din Erwin Kessler, Cristian Vechiu, Carola Chișiu, Ioana Antonia Pearsică și Diana-Andreea Novăceanu. Publicat la Editura Vellant, catalogul critic exhaustiv al operei pictate a lui Ion Grigorescu parcurge creația sa cronologic și analitic, fiind produsul unei cercetări de lungă durată.

Evenimentul are loc într-un spațiu al aripii Știrbey a muzeului, recent redat circuitului expozițiilor temporare, fiind remodelat prin colaborarea Muzeului Național de Artă al României cu Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe.

Din 2015 și până în prezent, Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe a organizat expoziții în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Brukenthal, Sibiu. MARe a fost partener la prima ediție ”Timișoara Art Encounters” (2015) și la Noaptea Albă a Galeriilor – NAG 10 (2016). Proiectul major al Fundației Muzeul de Artă Recentă est MARe, primul muzeu din București pentru care s-a ridicat o clădire cu destinația exclusivă de muzeu de artă. MARe va fi primul muzeu privat de artă din România postdecembristă, care va oferi publicului o perspectivă diferită asupra artei românești și internaționale din anii 60 și până în prezent.

„Consider că demersul nostru comun este unul esențial în conturarea unei perspective istoriografice și critice privitoarea la arta românească contemporană, de care muzeul nostru este atât de legat prin colecțiile sale și poziția sa națională, ce îl obligă să acorde interes și studiu celor mai meritorii creații artistice din acest spațiu cultural, mai ales atunci când aceste valori au o deplină recunoaștere internațională” afirmă în catalogul expoziției Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Muzee partenere: Muzeul Județean Botoșani, Galeriile de Artă Plastică, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Vizuală, Galați, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Bucovinei. Secția de Artă, Suceava, Muzeul de Artă Timișoara.

Muzeul Național de Artă al României

(Calea Victorie 49-53, aripa Știrbei Vodă )

Perioada: 9 iulie – 22 octombrie 2017

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Parteneri media:

București: Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘ – HONORẺ DAUMIER

Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite:

TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită joi, 6 iulie, ora 18.30, la vernisajul expoziției de grafică Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER, care va avea loc în sălile Kretzulescu ale MNAR (Calea Victoriei nr. 49-53).

La eveniment va fi prezent artistul Tudor Banuș, iar în deschidere vor lua cuvântul Petru Lucaci, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horațiu Mălăele, cunoscutul actor și caricaturist și Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct la revista Observatorul Cultural.

Expoziția grupează un ansamblu de lucrări de grafică aparținând artiștilor TUDOR BANUȘ (59 de lucrări) și HONORẺ DAUMIER (20 de lucrări). Contextul politic și social reprezintă o sursă comună de inspirație în opera celor doi, având ca mod de expresie ilustrația de presă.

Lucrările artiștilor îmbină o multitudine de perspective (sociale, psihologice și politice) și lasă privitorului spațiu pentru a înțelege această arhitectură a umanității pe care cei doi o construiesc în epoci diferite. „Întâlnirea” celor doi în această expoziție rezidă în surprinderea tensiunilor și angoaselor lumii contemporane lor.

Tudor Banuș s-a născut în 8 iulie 1947, în București și este fiul cunoscutei poete și scriitoare, Maria Banuș. Acesta a  finalizat studiile în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, în anul 1971. Pe fondul tensiunilor generate de situația politică din perioada comunistă se stabileşte în Franţa, un an mai târziu. El va lucra iniţial ca desenator arhitect. În paralel studiază tehnicile picturii în ulei şi gravurii la Ecole Nationale Supérieure de Beaux-Arts din Paris. Din anul 1976, începe colaborarea cu unele dintre cele mai importante publicații din lume: Le Monde (cu care va colabora peste trei decenii), L’Express, Le Point, Le Figaro, Die Zeit, The New York Times, The New York Magazine.

Honoré Daumier (1808-1879) a fost un renumit ilustrator, litograf, desenator, pictor și sculptor de origine franceză. În anul 1816, la Paris artistul va începe studiul bazelor desenului alături de Alexandre Lenoir, ca apoi, începând cu anul 1825, să se inițieze în studiul gravurii alături de litograful Zéphirin Belliard.

Interpretarea într-un stil parodic al politicii era un lucru curajos pe care nu mulți artiști și-l asumau. Anul 1835 marchează apogeul carierei sale, acesta devenind unul dintre cei mai apreciați caricaturiști politici ai acelor vremuri. Bucurându-se de un mare succes, multe publicații importante ale vremii (La Silouhette, La caricature, Le Charivari etc.) erau interesate de publicarea litografiilor sale.

„Mă bucur că această expoziție în tandem a devenit realitate plecând de la o discuție pe care am avut-o cu domnul Banuș în toamna anului trecut. Datorită ei, prin desenele lui Honoré Daumier din patrimoniul muzeului nostru, ne putem întoarce într-un secol marcat de ascensiunea modernității, dar prin desenele lui Tudor Banuș realizăm că lumea, în esență, a rămas aceeași, în ciuda aparențelor de tot felul” arată, în catalogul expoziției, Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Curatori: Carmen Cernat, specialist artă grafică și Oana Ionel, artist.

Perioada: 6 iulie-10 septembrie 2017

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Parteneri media:

clip_image002

București: „PRIN PAGINILE UNOR EXPOZIȚII”. Muzeul Național de Artă al României la BOOKFEST 2017

 

„PRIN PAGINILE UNOR EXPOZIȚII”. Muzeul Național de Artă al României la BOOKFEST 2017

 

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) va fi prezent în acest an la Salonul Internațional de Carte BOOKFEST 2017 care se desfășoară în perioada 24-28 mai la Romexpo.

 

Expozițiile realizate în ultimii ani la MNAR vor putea fi „văzute” prin intermediul imaginilor cuprinse în paginile cataloagelor care cuprind, în plus, rezultatele unei activități laborioase de cercetare și creație cu caracter artistic. Având o prezentare grafică de excepție, aceste cataloage sunt în același timp un indispensabil instrument de lucru pentru specialiști și un prilej de delectare pentru publicul larg.

Editura Muzeului Național de Artă a publicat în ultimii zece ani peste 50 de titluri, răspunzând astfel uneia dintre vocațiile principale ale instituției muzeale, aceea de a accesibiliza colecțiile sale pentru public. Cataloagele ale expozițiilor temporare, repertorii de pictură și grafică, publicații despre colecțiile de artă islamică și extrem orientală așteaptă să fie răsfoite de către vizitatori la standul MNAR, amplasat în Pavilionul C4.

 

 

Ultimele apariții:

clip_image004 Noul romantism negru, coord. Christoph Tannert, trad. Vlad A. Arghir, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2017. Preț: 10 lei
clip_image006 Repertoriul picturii româneşti moderne, vol. II, catalog de Costina Anghel, Mariana Vida, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț: 65 lei
clip_image007 Gravura italiană din secolele XV-XVI & Școala de la Fontainbleau în colecția Muzeului Național de Artă al României, catalog de Dana Crișan cu colaborarea lui Radu Bercea, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț 28 lei
clip_image009 Peisaje franceze în arta românească modernă, catalog de Liliana Chiriac și Alina Petrescu, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț: 35 lei
clip_image011 Artă pentru popor. Plastica oficială românească între 1948 și 1965, catalog de Monica Enache, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț 55 lei
clip_image012 Anatomia restaurării: opere de artă din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, coordonator catalog: Cosmin Ungureanu, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preţ: 55,00 lei

București: Deschiderea expoziției Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită să vizitaţi, începând de miercuri, 12 aprilie 2017, expoziția Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii  deschisă în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească.

Expoziţia este oferită în dar, cu prilejul sărbătorilor pascale, vizitatorilor muzeului care au prilejul de a re-descoperi capodopere ale artei medievale româneşti conectate prin semnificaţie şi funcţionalitate de ciclul liturgic al Patimilor şi Învierii.

În cadrul expoziţiei vor fi prezentate prezentate 20 de icoane, broderii şi piese de orfevrărie medievală decorate cu scene ce ilustrează diferite momente ale dramei christice. Alături de acestea, publicul va avea acces pentru prima oară – cu ajutoul unui film documentar, dar şi prin texte de sală ample plasate în cele 7 săli ale Galeriei de Artă Veche Românească – la întreaga colecţie de văluri liturgice cu tema Plângerii Domnului din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Prin utilizarea materialelor fastuoase şi apartenenţa pieselor la cele mai ilustre şcoli artistice ale lumii bizantine şi post-bizantine, acestea constituie partea cea mai valoroasă a tezaurului naţional de broderii medievale.

Expoziţia oferă, totodată, posibilitatea de a viziona eseul cinematografic « Soarele Negru » realizat în 1968 de regizorul Slavomir Popovici ce va rula pe toată perioada expoziţiei. Acest poem vizual de excepţie invită spectatorul să caute dincolo de frumuseţea şi fastul broderiilor bizantine sensurile profunde ale vieţii şi morţii.

Galeria de Artă Veche Românească a Muzeului Naţional de Artă al României este unica expoziţie cu caracter permanent din ţară ce prezintă într-o manieră unitară evoluţia fenomenului artistic manifestat în spaţiul românesc între secolele IX şi XIX. În acest spaţiu expoziţional pot fi admirate cele mai valoroase lucrări de artă medievală păstrate în patrimoniul cultural naţional.

Expoziția va fi deschisă în perioada 12 aprilie – 30 iulie 2017.

București: Întâlnire la muzeu cu Christoph Tannert, directorul ,,Künstlerhaus Bethanien” din Berlin

hd_bethanien

În cadrul programului ,,Întâlnire la muzeu” vă invităm joi, 16 februarie 2017, orele 18.30, Sălile Kretzulescu (vizavi de Biserica Kretzulescu) , la conferința susținută de Christoph Tannert, directorul ,,Künstlerhaus Bethanien Berlin”.

Aceasta se va focaliza asupra multiplelor activități desfășurate de unul dintre cele mai dinamice spații ale artei contemporane, ,,Künstlerhaus Bethanien Berlin”, care oferă programe de rezidență pentru artiști din toată lumea, organizează vizite în atelierele pe care le pune la dispoziție, stimulează reflecția critică și susține o activitate editorială dintre cele mai prestigioase în domeniu. Conferința va include substanțiale referiri la expozițiile proprii, cu caracter monografic, tematic sau de sinteză. Mai multe detalii despre centru aici: www.bethanien.de

Întâlnirea este prilejuită de deschiderea la MNAR, în primăvara acestui an, a expoziției ,,The New Black Romanticism” curatoriată de dl. Christoph Tannert.

Conferința se va desfășura în limba engleză iar intrarea este liberă.

Eveniment susținut de Goethe-Institut Bucuresti .