București: MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI

MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI

4 august – 27 septembrie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Vernisajul expoziției: vineri, 4 august 2017, orele 19

Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuie, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranții români în țară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, plecați din cauza situației economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică.

Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. Minunata lume nouă prezintă exemple de case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie. În străinătate lucrează de obicei în construcții, în sectorul menajer, al serviciilor de îngrijire a bătrânilor sau în agricultură. Banii puși deoparte sunt investiți în construirea unor case mari în localitățile din care provin. Casele nou construite ajung însă să fie locuite foarte rar. Vârstnicii rămași în țară continuă să locuiască în propriile case, ocupându-se de îngrijirea nepoților și a caselor nelocuite. Numai de Crăciun, Paște și în luna august satele se animă prin întoarcerea celor plecați. În luna august au loc numeroase nunți fastuoase, după care satele amuțesc din nou.

După ce a fost prezentată în perioada noiembrie 2015 – iunie 2016 la Muzeul Culturilor Europene din Berlin și la Collaboratorium Berlin, Minunata lume nouă a pornit într-un turneu în mai multe orașe din România, prima oprire fiind la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Începând cu luna august expoziția itinerantă ajunge și la București, unde va fi găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român.

La București expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din 4 proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului.

Vineri, 1 septembrie, 18:30

Aici… adică acolo

România, 2012, R: Laura Căpățână Juller, 76′

Ani și Sanda sunt două fete din Maramureș, care au crescut cu bunicii. Părinții lor sunt la muncă în Spania, ca atâția alți români. Când au plecat, proiectul lor comun părea promițător: cu banii câștigați în Spania vor construi o casă în care toată familia va fi fericită. După mai bine de zece ani, socoteala de acasă nu pare să se fi potrivit însă cu realitatea; iar casa e departe de a fi gata. Laura Căpățână Juller le-a însoțit pe Ani și pe Sanda timp de trei ani, urmărind frământările unor copile devenite adolescente în absența părinților.

După proiecția filmului, regizoarea Laura Căpățână Juller va participa la o discuție cu publicul.

Sâmbătă, 9 septembrie, 18:30

Primele două părți ale trilogiei The Last Peasants

UK, 2003, R: Angus Macqueen, partea I 49′, partea II 49′

Angus Macqueen narează în trilogia sa povestea a trei familii din satul Budești, Maramureș. Aceste familii au în comun faptul că unul sau mai mulți membri au hotărât să emigreze ilegal în Uniunea Europeană, pentru a lăsa în urmă problemele economice de acasă. În timp ce prima parte intitulată Journeys prezintă realitatea cu care se confruntă migranții, a doua parte, Temptation, aduce în discuție conflictul cultural și așteptările diferitelor generații din România rurală.

Miercuri, 20 septembrie, 18:30

Searching for Patrick

România, 2016, R: Daniel Djamo, Oana Popan, 98’

Comuna Certeze din județul Satu Mare este renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franța și în alte țări din Vestul Europei. Căutarea lui Patrick nu urmărește să îl găsească pe acesta, așa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuși. Filmul urmărește mitul comunei Certeze și încearcă să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case.

Duminică, 24 septembrie, 18:30

Waiting for August

Belgia, 2014, R: Teodora Ana Mihai, 88’

Georgiana Halmac va împlini în iarna aceasta cincisprezece ani. Ea trăiește în orașul Bacău împreună cu cei șase frați. Mama lor a fost nevoită să își părăsească copiii pentru a le asigura existența, lucrând în Italia, în orașul Torino. Nu se va întoarce înainte de începerea verii. Georgiana este nevoită să improvizeze din mers, conversațiile telefonice cu mama ei fiind singurele puncte de reper.

Expoziție curatoriată de Beate Wild și Raluca Buțincu Betea

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală și de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin și Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român.

Finanțat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien și Institutul Cultural Român din București.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 septembrie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Informații suplimentare: bravenewworld.komsoe.eu
http://www.muzeultaranuluiroman.ro

Fotografii de presă:

FOTO 1: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu

FOTO 2: Certeze, 2011 © Petruț Călinescu

FOTO 3: Certeze, 2011 © Petruț Cǎlinescu

FOTO 4: Cajvana, 2012 © Petruț Călinescu

FOTO 5: Marginea, 2009 © Andra Jacob Larionescu

FOTO 6: Paris, 2011 © Petruț Cǎlinescu

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: expoziția de pictură intitulată O teofanie în piatră și în duh. Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan

O TEOFANIE ÎN PIATRĂ ȘI ÎN DUH

Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan

6 – 23 iulie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român va găzdui în perioada 6 – 23 iulie 2017 expoziția de pictură intitulată O teofanie în piatră și în duh. Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan.

Expoziția, care a avut loc în luna mai și la Institutul Cultural Român din București, cuprinde lucrări ale unor artiști remarcabili – pictori și sculptori, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici – din aproape toate filialele țării: București, Timișoara, Iași, Cluj, Bacău, Constanța, Dej, Bistrița, Deva.

Artiștii expozanți sunt: Dacian Andone, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragoș Pătrașcu, Elena Pârvu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 6 iulie, ora 18, Sala Tancred Bănățeanu, iar cuvântul de deschidere va fi rostit de criticul de artă Doina Mândru.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 23 iulie 2017, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei 29 iunie 2017, la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei

29 iunie 2017, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 29 iunie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la atelierul Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei, în cadrul Conferințelor de la Șosea. Intrarea este liberă.

 

Atelierul este susținut de Lila Passima, curator MNȚR.

Să vorbești despre exil și să-l experimentezi într-o lume exilată ea însăși în dimensiunea depărtării, devine riscant și poate să nu atingă esența problemei. Distanța presupune un anumit tip de experiență și provocare. Și mai ales de receptare.

Cum poate fi imaginată o scenografie a durerii, traumei și în ce măsură imaginea torturii poate fi exorcizată printr-un instrumentar vizual?

Istoria unui loc, teritoriu, comunități ori națiuni se rescrie mereu. Nu suntem niciodată în posesia adevărului absolut, a răspunsurilor definitive. Ceea ce ne ține legați de trecut, memoria, se cultivă și se îmbogățește continuu printr-o sumă de suprapuneri, intersecții și construcții identitare.

Participând la un workshop interdisciplinar organizat de Asociația Muzeul Deschis (Krasnoiarsk, Siberia) în martie 2001 la Muzeul Regional din Tomsk, capitala Siberiei în secolul al XIX-lea și exilată fiind în arhivă, am experimentat ca nicăieri altundeva libertatea. Am refăcut coordonatele exilului (siberian), mișcându-mă liber prin istorie/istorii. Am reușit împreună cu cei cu care am lucrat să re-creem o lume în care fiecare a fost pe rând creator – actor – spectator – beneficiar. (Lila Passima)

Vă invităm la un atelier deschis pentru a urzi împreună un exercițiu muzeografic ale cărui principale instrumente sunt narațiunea vizuală și o nouă raportare la obiectul de patrimoniu și expunerea muzeală.

Vom povesti despre cum poate un loc rigid, static, închis și anacronic prin izolarea față de formele de expresie contemporană ale creativității, să fie transformat într-un spațiu deschis, cu o perspectivă dinamică și o atitudine novatoare.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin

București: TÂRGUL DE ANTICHITĂȚI ȚĂRĂNEȘTI 30 iunie – 2 iulie 2017, orele 10 – 18 Muzeul Național al Țăranului Român

TÂRGUL DE ANTICHITĂȚI ȚĂRĂNEȘTI

30 iunie – 2 iulie 2017, orele 10 – 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități Țărănești de la Muzeul Țăranului între 30 iunie și 2 iulie 2017, între orele 10 și 18, cu fel de fel de obiecte vechi, nelipsite din gospodăria țărănească:

țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă, fețe de masă etc.),

piese de costum țărănesc,

icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,

ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,

mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,

furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,

felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și

publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…

De asemenea, invităm publicul să savureze o cafea sau să se răcorească cu o înghețată de casă.

Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Biografie sentimentală a comunei Bisoca Atelier cu studenții de la Universitatea din București, 24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Biografie sentimentală a comunei Bisoca

Atelier cu studenții de la Universitatea din București

24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 16, la Biografie sentimentală a comunei Bisoca. Atelier cu studenții de la Universitatea din București. Intrarea este liberă.

În urmă cu doi ani, între 15 și 23 august 2015, 10 studenți ai specializării Etnologie de la Universitatea din București au realizat o cercetare în județul Buzău, în localitatea Bisoca și satele aparținătoare acesteia.

Temele în jurul cărora s-au coagulat discuțiile și interviurile cu locuitorii așezării au fost ordonate pe axa temporală și pe cea spațială. Astfel, locuirea, istoria caselor și a familiilor (și poveștile acestora) s-au corelat cu datele etnografice și sociologice privitoare la ocupațiile fundamentale, dar și la cele auxiliare, la pendulările între sat și oraș, la migrația internă în alte zone ale țării și la alternative profesionale actuale. Un alt pol al discuției l-a constituit repartizarea muncilor și a rolurilor sociale și ceremoniale între bărbați și femei, armonizării relațiilor de gen la vârsta nubilă acordându-i-se o atenție deosebită. În fine, am încercat să aflăm o „biografie sentimentală” a comunei Bisoca alcătuită, ca într-un joc de caleidoscop, din relatări, consemnări și povești de viață împletite fie cu istoria oficială, fie cu cea a familiei și comunității.

În 24 iunie 2017, studenții și profesorul coordonator, Conf. univ. dr. Narcisa Știucă, vă propun să aflați modul în care toate materiale rezultate în urma cercetărilor efectuate pot să se constituie ca o baza documentară a unui studiu de evaluare a patrimoniului tradițional și a potențialului cultural local.

Eveniment organizat în cadrul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târg de vară, HAINA ȚĂRĂNEASCĂ 23 – 25 iunie 2017, între orele 10 și 18

HAINA ȚĂRĂNEASCĂ

Târg de vară

23 – 25 iunie 2017, între orele 10 și 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Cămăși femeiești și bărbătești, poale, catrințe, fote, vâlnice, ii brodate sau pictate, marame țesute din borangic, costume întregi vechi și noi, cordoane și podoabe… Muzeul Național al Țăranului Român sărbătorește Sânzienele și Ziua Universală a Iei.

De vineri, 23 până duminică, 25 iunie 2017, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, vă așteptăm la Haina țărănească, un târg de vară la care participă peste 30 de meșteri, artiști și colecționari din toată țara.

Nu vor lipsi nici plantele de leac, nici bucatele proaspete și numai bune de târguit: prăjituri de casă, patiserie, miere, turtă dulce.

Târgul „Haina țărănească” este, de asemenea, un prilej de a aminti publicului că, în această lună, Muzeul Țăranului a lansat expoziția virtuală omonimă în cadrul proiectului „We wear culture” inițiat de Google.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 2 lei

***

 

În interiorul portului țărănesc au existat două (doar două) forme-model de frumusețe a trupului, care demarchează două teorii largi, corespunzând în mare, provinciilor istorice: Vechiul Regat și Transilvania. Ele pot fi percepute doar la nivelul pielii culturale – costumul. În Muntenia și Moldova, în teritoriile românești extracarpatice, aflate în contact cu cultura bizantină și în vecinătatea curților domnești, țăranca purta un costum care să corespundă idealului de „femeie fus” Construit pe un volum cilindric, veșmântul urmează îndeaproape conturul trupului. Capul este acoperit cu țesături ușoare, tulpane, basmale sau marame de borangic, care acoperă părul împletit, nelăsând niciun accent să schimbe proporțiile craniului. Gâtul este lăsat descoperit de cămașa-ie, cu decolteul încrețit sau drept, dar fără guler. Încrețiturile și lărgimea cămășii dau un volum echilibrat pieptului și umerilor. Peste cămașă era înfășurat un brâu lat, peste care se prindea fusta și peste se legau betele. Talia este marcată de „betele” înfășurate strâns de mai multe ori în jurul trupului. Cămașa se prelungește, înnădită sau din două bucăți, lungă până la glezne, decorată la poale cu broderii care, departe de a fi un simplu ornament, sunt semne simbolice. De la talie în jos, trupul e înfășurat pe deasupra cu o fotă (bucată dreaptă de țesătură) ale cărei margini laterale se suprapun peste pântec. Fota, pe fond de culoare închisă, se poartă cu colțul de jos răsfrânt și ridicat (în Moldova) sau drept (în Muntenia și Oltenia). În picioare se purtau opinci încălțate peste obiele, ceea ce dădea gambei piciorului și gleznei un aspect monumental, de statuie. Ținuta femeilor, mersul, ba chiar și dansurile tradiționale din Vechiul Regat sunt direct dependente de strâmtimea fotei și de libertatea de mișcare a gâtului și capului.

În Transilvania, în sensul larg, de teritoriu intracarpatic, în care sunt pregnante înfluențele culturii medievale occidentale, modul de frumusețe feminină impus de forma costumului este cel al femeii opulente și fertile. Schematizând, silueta este construită din trei sfere suprapuse: o sferă a capului, una a bustului, una a șoldurilor și a pântecului. Părul este piptănat complicat, adeseori construit pe suporți („coarne”, „conciuri”), mărind pe laturi sau în spate volumul capului. Este apoi acoperit cu țesături groase, de cânepă, in, bumbac sau chiar lână, prinse cu „spilci”, ace metalice, cu gămălii bătute în pietre prețioase – sau pe bonete, fesuri și cercuri de țesătură. Deschizătura cămășii acoperă gâtul, îngropat în gulerașe cu volane, sau înfășurat în „zgărdane” țesute din mărgele minuscule. Cămașa este creață, largă, cu mâneci largi, încrețite la încheietura mâinii cu volan, iar volanele din dreptul umerilor accentuează amploarea bustului, alcătuind cea de a doua sferă, sprijinită pe talia strânsă în bete. Poalele cămășii sunt largi și crețe, uneori purtate peste alte țesături care îngroșă șoldurile; poalele sunt mai scurte decât în Regat, lăsând jumătatea inferioară a gambei descoperită. În Oaș lungimea poalelor abia dacă depășește genunchiul. Peste poale se prind catrințele – două șorțuri dreptunghiulare de lână pentru față și spate – care lasă poalele crețe libere pe șolduri. Toată această schemă geometerică compusă din trei sfere se sprijinea pe o pereche de ghete sau cizme cu glezna fină.

Ioana Popescu, Foloasele priviriiForma pielii culturale – haina, Ed. Paideia, 2002, p. 130

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului, 25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului

25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 25 mai 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului. Intrarea este liberă.

 

Conferință este susținută de Anamaria Iuga, cercetător MNȚR.

În Ținutul Buzăului oamenii au multe de spus despre fiecare loc: povești despre locurile bune, unde oamenii se simt bine, povești despre locurile rele, pe unde nu e bine să treci, mai ales pe înserat, dar și povești despre locuri unde se află comori „jurate” care ard în nopți speciale, ori pe unde trec ielele, precum și locuri pe unde, mai demult, erau uriași, căpcăuni, balauri ori zmei.

Toate aceste povești ne spun că locurile în care trăim nu sunt neutre și neînsemnate, nu au doar caracteristici geografice și naturale, definite de dealuri, câmpii, munți, pomi și plante, ci sunt încărcate de sens. Peisajul pe care îl vedem zilnic este, așa cum spunea Ernest Bernea, un spațiu activ și calitativ, un spațiu trăit intens subiectiv, în care, dacă ne aflăm, rememorăm propriile experiențe, dar și povestiri despre cei care au trecut pe aici înaintea noastră.

*

Vă așteptăm să aflați poveștile locurilor din Ținutul Buzăului, înregistrate și documentate în perioada cercetărilor de teren din cadrul proiectului „GeoSust”, finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale.

Conferința este organizată în conexiune cu expoziția Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017, în sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.