București: Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român, 25 februarie – 1 martie 2017

afis tairg martisor 2017

Muzeul Național al Țăranului Român

vă așteaptă în perioada 25 februarie – 1 martie 2017 la

Târgul Mărțișorului

 

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

Povestea mărțișorului a început la Muzeul Țăranului acum 15 ani și mai bine. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje și semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

 

Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Sâmbătă, 25 februarie, între orele 14 și 16, cei mici, însoțiți de părinți, sunt invitați să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc.

Vă așteptăm și în acest an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

 

Perioadă: 25 februarie – 1 martie 2017, între orele 10 – 18

Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, sala Foaier.

În acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spațiului pentru târg și limitarea numărului de participanți.

 

Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea Tokmeala la romii cortorari din Transilvania

afis-web-tokmeala

Conferințele de la Șosea

Tokmeala la romii cortorari din Transilvania

23 februarie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 23 februarie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului la conferința Tokmeala la romii cortorari din Transilvania.

Conferința este susținută de Cătălina Tesăr, cercetător MȚR.

Intrarea este liberă.

 

Romii nu au în limba lor cuvântul căsătorie. Noi însă, când zicem romi, zicem căsătorii aranjate. Cum vedem noi și cum văd ei aceste „căsătorii”? Pornind de la o cercetare de lungă durată a romilor cortorari din Transilvania, Cătălina Tesăr va vorbi despre importanța tokmelilor (negocierile pentru alianțele matrimoniale) și a familiei la romi: cum se raportează cortorarii la copiii lor, cum fac și desfac tokmelile, care e miza lor, ce se ascunde în spatele negocierilor aprinse și a nunților fastuase, a pălăriilor de stofă negre și a fustelor colorate?

Vă invităm să lăsați acasă prejudecățile despre romi și căsătoriile lor și să descoperim împreună o lume care ne apare exotică, pentru că a ales să nu vorbească despre ea. Prezentarea va fi însoțită de proiecții video.

Hai la Tokmeală!

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Ateliere, tururi în depozite, arhive și șantier, filme documentare, taraf, lansare revista MARTOR, la Muzeul Țăranului

afis-muzeul-invizibil

3 -5 februarie: MȚR – Muzeul [In]Vizibil. Șantier de explorări #1

*Ateliere, tururi în depozite, arhive și șantier, filme documentare, taraf, lansare revista MARTOR

* Intrare liberă. Aniversăm. Vă așteptăm!

La 27 de ani de la reînființarea sa, pe 5 februarie 1990, Muzeul Național al Țăranului Român continuă, chiar și în condiții de șantier, seria explorărilor muzeale și a deschiderii către un public din ce în ce mai curios în privința mecanismelor interioare, de obicei ascunse, ale Muzeului.

Transformăm șantierul în prilej de deschidere, nu de închidere. Vrem să ne reîntâlnim cu publicul nostru și să îl avem alături în lungul drum de la șantier la redeschiderea expunerii permanente. Începem astfel seria „Șantierelor de explorări”: exerciții de memorie, imaginație și creativitate pe care le facem, nu în spatele unor uși închise, ci împreună cu vizitatorii noștri.

Cum se imaginează un muzeu?

Între 3 și 5 februarie 2017, Muzeul Țăranului Român poate fi explorat printr-un traseu cu totul unic: vom reactiva memoria clădirii neoromânești de la Șosea, vizitând-o printre schele și bormașini, vom căuta, în depozite, obiectele recent retrase din expunerea permanentă și vom explora una dintre cele mai importante arhive de imagine din țară. Vom construi legătura între șantierul din anii 1990 și cel contemporan prin proiecții de filme documentare și imagini de arhivă legate de facerea Muzeului. Copiii vor inventa muzee noi la Atelierele de Creativitate. Vineri seara, lansăm numărul 21 al revistei de antropologie Martor, iar duminică seara, încheiem cele trei zile aniversare cu muzică și dans, pe ritmuri de taraf.

Program Muzeul [In]Vizibil. Șantier de explorări #1

 

Ziua I: vineri, 3 februarie 2017

 

Descoperă depozitele MȚR | Muzeul [In]Vizibil (cu Ion Blăjan, muzeograf și șef Secție Patrimoniu)

– când? între orele 10.00 și 11.30 și între 12.00 și 13.30

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Știați că în expoziția permanentă a oricărui muzeu mare vezi cel mult 10% din colecțiile muzeului? Restul obiectele se odihnesc în depozite. Astfel, le prelungim viața și avem grijă de ele cum se cuvine. În mod absolut excepțional, la moment aniversar, organizăm două vizite în „cutia cu comori” a Muzeului. Veți înțelege care este drumul unui artefact muzeal de la achiziție, trecând prin evaluare, carantină, restaurare, conservare și, atunci când îi vine timpul, până în expunerea permanentă. Restul de 90% de artefacte muzeale vă așteaptă să le descoperiți!

Lansare Revista Martor nr. 21 – anuarul de antropologie al MȚR – „A Place for Hay”

– unde? Clubul Țăranului, sala mică

– când? de la 18.00 la 20.00

Unde este locul fânului în antropologia contemporană?

MARTOR 21 vă invită la dezbatere. Cu Vintilă Mihăilescu – antropolog și editorii: Anamaria Iuga – etnolog, Bogdan Iancu – antropolog și Simina Bădică – istoric și redactor-șef revista Martor.

Bonus: Lansare de carte („Gustul locului. Producția de peisaje culturale agro-alimentare în sudul Transilvaniei”, Editura Tritonic, autoare Monica Stroe (antropolog, SNSPA) + proiecție de film documentar („Mountain hay meadows: hotspots of biodiversity and traditional culture / Fâneţe montane: rezerve de biodiversitate și cultură tradițională” [52’], realizat în 2015 de Ágota Juhász și László Demeter).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Muzeul personal. Atelier de creativitate cu Ruxandra Grigorescu

– unde? la Atelierul de Creativitate

– când? de la 13.00 la 14.30

– pentru copii de la 8 ani în sus

– înscrieri la 021.317.96.59

Sunteți directorul unui muzeu al vostru, pe care îl imaginați, proiectați, construiți, panotați, manageriați, îl deschideți, întrețineți și de pe urma căruia mai câștigați și faimă și bani.

Cum faceți ce faceți, de ce aveți nevoie (câți bani, ce materiale, câți și ce fel de oameni veți angaja, ce salarii și ce program de lucru, când va fi gata, cât timp vreți să vă ocupați de el)?

Așteptăm răspunsul de la …voi, copiii.

La sfârșit facem și o „mostră” de cusătură, mică-mică și simplă-simplă, cu mărgele, cu paiete pe care, dacă vreți o luați acasă, dacă vreți o „donați” pentru viitorul MȚR.

Oare ce fac obiectele noaptea, într-un muzeu? Atelier de creativitate (de iscodit și povestit) cu Raluca Oprea-Minoiu

– unde? la Atelierul de Creativitate

– când? de la 15.00 – 16.30

– pentru copii de la 7 ani în sus

– înscrieri la 0724 081 741 sau la raluca.minoiu@muzeultaranuluiroman.ro

Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre.

Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.

 

Ziua II: sâmbătă, 4 februarie 2017

 

Exerciții de memorie în șantier | Muzeul [In]Vizibil

– ce? vizite prin șantierul Muzeului de la Șosea

– când? între orele 13.30 și 14.30 și între 15.00 și 16.00

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

 

Te invităm să vizitezi acum Muzeul, în plin șantier, pentru a privi un singur obiect: clădirea însăși. Ne amintim, căutăm urme, înregistrăm povestea locului și aflăm ce înseamnă să transformi un spațiu a cărui memorie vie vrei să o protejezi. Ce am ales să păstrăm și ce a fost iremediabil pierdut?

Lila Passima, curator și manager interimar al Muzeului, ne va ghida într-o călătorie a memoriei și imaginației prin sălile unui muzeu care se încăpățânează să rămână atipic.

După cele două tururi, de la ora 16, te invităm la o proiecție de filme de arhivă din anii 1990 care documentează facerea Muzeului și primele evenimente publice (Primenire, Muzeul-Misionar). Împreună cu cei care au participat atunci la nașterea MȚR, vom scotoci în memoria vizuală și personală a unui proiect curatorial, comunitar și artistic care a schimbat muzeologia românească.

Ziua III: duminică, 5 februarie 2017

Muzeul In-Vizibil prin Jocuri mețeriste. Atelier de creativitate cu Valentina Bâcu

– când? ora 12.00

– unde? la Atelierul de Creativitate

pentru copiii cu vârsta între 7 -12 ani

– înscrieri la 0742.011.027 sau la valentina.bacu@gmail.com

În Muzeul Țăranului Român, trebuie să mergi la pas domol, altfel obiectele își pierd povestea. Nu te grăbi, stai, ascultă, învață, fiindcă ai nevoie de indicii pentru a parcurge drumul spre moștenirea cea mai de preț pe care ai primit-o. Și mai ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului. La numărul 3, obiectul mare te ajută să înaintezi până la 5, la numărul 11, copacul cu cruci te ajută să-ți faci punți cu alte lumi și înaintezi până la 15. Dacă ajungi la numărul 20, Sfântul Ilie te pedepsește fiindcă ai lucrat cu fânul în zi de sărbătoare și te transformă în stană de piatră. Adică stai o tură. O preoteasă cu o ie albastră cu mâneci lungi te ajută, dar lupii care mănâncă luna te împiedică să înaintezi până dimineața. Ai grijă la numărul 34, comuniștii te scot din joc. Poți parcurge Muzeul Țăranului Român prin intermediul unui boardgame atractiv vizual.

Descoperă Arhiva de Imagine MȚR | Muzeul [In]Vizibil (tururi ghidate)

– când? 15.00 și 17.00

– grup de 10 vizitatori/ tur

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Redeschidem sertarele din Arhiva de Imagine MȚR și vă invităm să descoperiți cum a luat naștere unul dintre puținele spații muzeale românești dedicate imaginii și fotografiei vechi.

Muzicile neștiute ale Transilvaniei. Cântări transilvane cu tarafurile din Căstău și Bicazul Ardelean

– ce? muzică și dans, pe ritmuri de taraf

– când? Ora 18.00

– unde? Clubul Țăranului

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Concertul își propune să aducă în fața publicului bucureștean, muzicile, destul de puțin cunoscute, din două micro-regiuni ale Transilvaniei: zona Orăștiei și a Bicazului Ardelean. Cântările instrumentale, cu puternice ecouri pastorale, însoțeau petrecerile locale și susțineau suitele de jocuri specifice fiecărei regiuni.

Scripcarii din Bicazul Ardelean

La trecerea dintre Moldova și Transilvania, în apropierea Cheilor Bicazului, se găsesc câteva sate, grupate în comunele Bicaz Chei, Dămuc şi Bicazul Ardelean, aflate astăzi la marginea judeţului Neamţ. În vremile mai vechi, cele trei erau legate administrativ de Transilvania. Ambiguitatea poziţiei geo-politice explică în parte şi ambiguitatea muzicii lor rurale cu trăsături atât moldovenești cât și, mai ales, transilvane. Pentru nunţile şi petrecerile din regiune sătenii obişnuiau să tocmească una sau două scripci (viori) şi o dobă. Doba este un soi de violoncel pântecos şi neşlefuit, construit de un meşter local. Mânuitorul dobei ciupeşte cu mâna stângă coarda mai subţire, iar cu în mâna dreaptă loveşte, cu un mic ciomag, alte două corzi ceva mai groase.

 

Taraful lui Neluțu Urs din Căstău, Hunedoara

Căstăul este un mic sat situat în sudul Transilvaniei, în apropierea orașului Orăștie. Până în anii 90, păstrătorul tradițiilor muzicale a fost taraful condus de muzicantul Rel Sibișan, a cărui amintire este încă vie în regiune. Din acest taraf a rămas în viață doar violonistul Neluțu Urs. De curând, acesta a avut inițiativa de a reconstrui micul ansamblu și de a-i reactiva repertoriul și stilul de execuție, pentru a se opune astfel degradării rapide a muzicii locale. Demersul lui revivalist a reușit. Azi, învârtitele, bătutele și hațeganele lui Rel, înseriate mereu în această ordine, răsună din nou în diferite petreceri din zona Orăștiei.

Muzica Căstăului face obiectul ultimului CD publicat de Muzeul Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș în seria Ethnophonie.

 

Aniversăm. Vă așteptăm!

Echipa MȚR

 

Parteneri media ai MȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, artline.ro, artout.ro, artactmagazine.ro, daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, cooperativaurbana.ro, cooperativatraditionala.ro, learningnetwork.ro, iqool.ro, gratuitor.ro, comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, mediaiq.ro, Infinitezimal

București:Lumina feței Domnului Expozeu iconografic, Muzeul Național al Țăranului Român

afis_-ioan-avramescu

Lumina feței Domnului

Expozeu iconografic

26 ianuarie – 23 februarie 2017, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invita la o primă întâlnire cu arta iconarului Ioan Avramescu, joi, 26 ianuarie 2017, orele 18, la Sala Foaier, în cadrul expoziției Lumina feței Domnului.

 

Ioan Avramescu pictează cu sufletul unui copil. Precum țăranii (călugării) de-acum două sute, trei sute de ani sau copiii de pretutindeni. Ingenue (naive), primitive, cu un sentiment acut al purității, smereniei și luminii atotcuprinzătoare, icoanele sale zugrăvesc, în multitudinea înfățișărilor, prezența lui Dumnezeu.

Ritmurile diferite, zecile de variante la aceeași temă iconografică, schematismul și forța desenului, contrastele pline de dramatism ale cromaticii sau dimpotrivă rafinamentul, discreția tonurilor delicate, diafane, abia întrezărite, sunt tot atâtea elemente care personalizează estetica artei iconarului Ioan Avramescu.

Urme de artă coptă, romană, bizanț timpuriu, expresionism și elemente de sinteză a artei naive, par a se regăsi aglutinate într-o viziune personală, liberă de constrângerile canoanelor, a cărei constanță este o continuă și vie celebrare a divinității.

Curator: Lila Passima

Ioan Avramescu s-a născut în București, în anul 1938. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, București, în 1958. Pictează icoane din 1980 și a expus în țară și străinătate. Dintre expoziții amintim: Norvegia (Stord 1990 și 2000, Haugesund 1991. Cristiansand 2001. Bomlo 2001, Porsgrunn 2002, Knarvic 2002, Fit jar 2002, Halsnoy 2002). Spania (Barcelona 2000), Franța (Toulouse 2000). În țară a București (1999, 2000, 2001, 2002) și Sibiu (2001).

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier până pe 23 februarie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: Dublă lansare de carte la Clubul Țăranului 6 decembrie 2016, ora 18 Muzeul Național al Țăranului Român

maturii-coperta

Dublă lansare de carte la Clubul Țăranului

6 decembrie 2016, ora 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 6 decembrie 2016, la o dublă lansare de carte care va avea loc la ora 18, la Clubul Țăranului.

Chiar de Moș Nicolae, prezentăm publicului două publicații cu o miză foarte specială, apărute la Editura Martor: Volumul Maturii străzii – 15 biografii fără domiciliu, semnat de sociologul Ciprian Voicilă și cartea-obiect Case-n casă, o construcție făcută cu cărămizi, scânduri și gânduri născocite împreună cu copiii care au trecut pragul Atelierului de creativitate de-a lungul vremii.

Volumul Maturii străzii – 15 biografii fără domiciliu, semnat de sociologul Ciprian Voicilă, a apărut recent la Editura Martor și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acesta reprezintă materializarea cercetării pe care autorul a întreprins-o în anul 2015 în rândul oamenilor străzii, a „persoanelor adulte fără adăpost” din București. Proiectul de cercetare, coordonat de Natalia Negru și Andrei Crăciun, a vizat diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi.

Din cele 26 de interviuri cu adulți ai străzii – realizate în cea mai mare parte la centrul de zi al Asociației Samusocial – autorul a selectat 15. Interviurile sunt ilustrate cu diverse fotografii care descriu contextele de viață cotidiană ale oamenilor străzii și îi sunt prezentate cititorului sub forma narativă a „poveștilor de viață”. În consistenta introducere care le precedă, sociologul – pornind de la informațiile furnizate de subiecții pe care i-a întâlnit și de la observația directă – descrie viața cotidiană a adulților străzii sub diverse aspecte: psihologic, economic, sociologic, relațional.

Dincolo de miza științifică a volumului există și una secundă, la fel de semnificativă: noi, indivizii izolați, nu îi putem reinsera socio-profesional, nu îi putem readuce, prin propriile puteri, în sânul societății. În schimb, îi putem trata pe oamenii străzii ca ființe umane. Fiindcă ei nu au încetat nicio clipă să fie oameni. Această atitudine va însemna foarte mult pentru un om al străzii: îi va reda, în parte, stima de sine, va câștiga puțină încredere în el, îl va face să își re-activeze resursele sufletești și, poate, îl va motiva să iasă din condiția ingrată și tragică de om al străzii.

*

foto-1 foto-2 foto-3

Apărută la Editura Martor, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, cartea-obiect Case-n casă este un proiect de carte-laborator ce-și propune o incursiune interactivă, pe mai multe voci, în universurile reale și posibile ale casei, pornind de la dialogul dintre locuința țărănească și cea urbană. Acest proiect, co-finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național, a apărut în 2015 și are ca parteneri Ordinul Arhitecților din România și Asociația „de-a Arhitectura”.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: vernisajul expoziției IA AIDOMA

ALES - invitatiii & promo

Semne Cusute, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită sâmbătă, 3 decembrie 2016, la ora 12, la vernisajul expoziției IA AIDOMA, care va avea loc la Sala Tancred Bănățeanu.
40 de cămăși românești, ce se află păstrate peste granițe, în marile muzee ale lumii, au fost aduse „acasă” și în timpul prezent prin replici numite „aidoma”.
Este singurul fel în care aceste cămăși pot fi admirate de publicul interesat, dat fiind că originalele nu sunt expuse în expozițiile permanente, ci sunt păstrate în depozitele acestor muzee. Cele 33 de autoare care le-au readus la viață sunt membre ale comunității SEMNE CUSUTE în ACȚIUNE, grup constituit pe FaceBook în martie 2014, la inițiativa arh. Ioana Corduneanu, și care numără acum peste 15.500 de membri: prima și cea mai mare Șezătoare Virtuală.
Mai multe detalii găsiți în documentele atașate sau pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/ia-aidoma-ro.html

Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

București: Târg de Sfântul Nicolae // 3 – 5 decembrie 2016

afis_nicolae-16-web

130 de meșteri mari: cei mai pricepuți olari, iconari, cioplitori, lingurari, fierari, cojocari, pielari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare… vin la târg din toate zonele țării cu lucruri frumoase pe
care le-au meșteșugit peste an.
Și împreună cu ei, tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, academicieni, artiști, fotografi, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari,
bucureșteni, provinciali, idealiști, ochelariști, navetiști, ziariști… toți, dar absolut toți sunt așteptați la Târgul de Sfantul Nicolae, începând de sâmbătă, 3 decembrie, până luni, 5 decembrie, de la 10
dimineața la 6 seara, la Muzeul Național al Țăranului Român Nu vor lipsi jucăriile și nuielușele. Acum fiecare apreciază dacă a fost sau nu cuminte.
Mai multe detalii găsiți pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/targ-de-sfantul-nicolae-2016-ro.html
Facebook event: www.facebook.com/events/243901046027827/

Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului