București: conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului, 25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului

25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 25 mai 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului. Intrarea este liberă.

 

Conferință este susținută de Anamaria Iuga, cercetător MNȚR.

În Ținutul Buzăului oamenii au multe de spus despre fiecare loc: povești despre locurile bune, unde oamenii se simt bine, povești despre locurile rele, pe unde nu e bine să treci, mai ales pe înserat, dar și povești despre locuri unde se află comori „jurate” care ard în nopți speciale, ori pe unde trec ielele, precum și locuri pe unde, mai demult, erau uriași, căpcăuni, balauri ori zmei.

Toate aceste povești ne spun că locurile în care trăim nu sunt neutre și neînsemnate, nu au doar caracteristici geografice și naturale, definite de dealuri, câmpii, munți, pomi și plante, ci sunt încărcate de sens. Peisajul pe care îl vedem zilnic este, așa cum spunea Ernest Bernea, un spațiu activ și calitativ, un spațiu trăit intens subiectiv, în care, dacă ne aflăm, rememorăm propriile experiențe, dar și povestiri despre cei care au trecut pe aici înaintea noastră.

*

Vă așteptăm să aflați poveștile locurilor din Ținutul Buzăului, înregistrate și documentate în perioada cercetărilor de teren din cadrul proiectului „GeoSust”, finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale.

Conferința este organizată în conexiune cu expoziția Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017, în sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național al Țăranului Român

Noaptea Europeană a Muzeelor

la Muzeul Național al Țăranului Român

20 mai 2017, între orele 18 – 22

 

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 20 mai 2017, între orele 18 – 22, vă așteptăm cu expoziții noi, filme documentare, ateliere de hârtie manuală și muzici susținute de celebra Fanfară Zece Prăjini.

Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află în lucrări de consolidare și restaurare.

Program:

Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111 – expoziție în Sala Foaier

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele palpabile ale muzeificării este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul.

Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, prin explorarea arhivei, a colecțiilor MNȚR și prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Această secțiune în timp devine cu atât mai sugestivă în dialogul cu cele trei proiecte de muzeu — Alexandru Tzigara-Samurcaș, Tancred Bănățeanu și Horia Bernea — pe care inițiatorii acestora dar și momente istorice diferite și le-au impus.

Număr de inventar 111 este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești – expoziție în Sala Tancred Bănățeanu

Expoziția închipuie, într-o rostire contemporană, priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace de femei, țesătoare pricepute, ori mâni de bărbați iscusiți; sunt arătate lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. O bună parte dintre acestea provin din colecțiile Muzeului Țăranului, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu, Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești – punct muzeal la realizarea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari, tâmplari din Ținutul Buzăului.

Ca o completare a expunerii, vom proiecta filmele documentare, Focul și Lemnul, realizate de Digi World. Proiecțiile vor avea loc la Clubul Țăranului, de la orele 18 și 20.30.

Focul (35 min.).

Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor din zonă, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z în micul său atelier.

Lemnul (38 min.)

Subiectul filmului documentar este lemnul, materia care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile vechi de lemn cares e întâlnesc în Ținutul Buzăului.

In fire. O vizitare în avanpremieră a expoziției artistei Victoria Zidaru – Sala Acvariu

Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte, la ustensile casnice și țesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.

Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran vizită și demonstrații

 

Haideți să învățați să faceți hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie care se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Jocul facerii se schimbă mereu prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.

 

Animație muzicală cu Fanfara Zece Prăjini în curtea muzeului

Satul Zece Prăjini din județul Iași a ajuns faimos în lume prin numeroasele sale fanfare care animau pe vremuri petrecerile locale, dar care acum concertează și pe scenele internaționale. Ciocârlia, Speranța, Shukar sunt câteva nume care apar pe afișele festivalurilor de world-music de pe întreg mapamondul. Firește, activitatea concertistică din ultimele două decenii a influențat muzica fanfarelor, dar noi am ales, din această localitate, un mic grup de muzicieni care se apropie, prin stilul de interpretare, de cântările mai vechi ale regiunii. Prin urmare, sunteți invitați să ascultați o mică fanfară, ai cărei membri cântă de zeci de ani la nunțile și petrecerile rurale. Fanfara va cânta hore, sârbe, bătute, geamparale, marșuri și cântece.

Intrarea este liberă.

Parteneri: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Clubul Țăranului

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, DigiWorld, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui Atelier cu Alexandru Andrășanu

Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui

Atelier cu Alexandru Andrășanu

11 mai 2017, ora 18, sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 11 mai 2017, ora 18, la sala Tancred Bănățeanu, la Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui. Atelier cu Alexandru Andrășanu. Evenimentul este organizat în cadrul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești. Intrarea este liberă.

Pământul șlefuiește comunitățile umane, iar oamenii schimbă fața Pământului. De la această interacțiune continuă dintre om și materie s-au născut obiecte, meșteșuguri, legende și nume ce definesc specificul fiecărei comunități. Geoparcul este un mijloc de a pătrunde în tărâmul fabulos al legăturilor nevăzute şi pline de simboluri dintre spaţiul fizic, natural şi cel spiritual, uman, pe care locuitorii l-au construit generaţie după generaţie.

Atelierul din 11 mai 2017, susținut de Alexandru Andrășanu, de la Universitatea din București, Facultatea de Geologie, vă propune o călătorie în timp, în istoria vulcanilor, a dinozaurilor, a chihlimbarului, a sării, dar și o incursiune în viața și tradițiile localnicilor din Țara Hațegului și din Ținutul Buzăului. Este o poveste despre felul în care imbinarea științelor cu arta, educația și interpretarea patrimoniului a născut un nou concept de dezvoltare, o rețea globală de teritorii unice și un nou program UNESCO.

Fotografie: Ioan Seghedi

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #2 – număr de inventar 111

MUZEUL [IN]VIZIBIL #2 – NUMĂR DE INVENTAR 111

10 mai – 18 iunie 2017, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 10 mai 2017, ora 18, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #2 – număr de inventar 111.

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele muzeului este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul. Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit, dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, încercând să explorăm arhiva și colecțiile MNȚR prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 18 iunie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Acțiuni conexe:

Atelier de creativitate pentru copii și adolescenți pornind de la tema expozițională.

Finisaj: lansarea caietului proiectului Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111.

Curatori: Lila Passima și Cosmin Manolache

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani

O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane – sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Timp de mai bine de un an, proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe] a constituit, prin cercetări de teren în sate și orașe din România și din Balcani, un prim fond de patrimoniu imaterial al comunităților de aromâni, care urmează să alcătuiască arhiva digitală a proiectului. Un instrument viu de (auto)reprezentare pentru comunitate, un produs cultural unic, primul de acest fel din Sud-Estul Europei, arhiva va deveni accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, internațional, începând cu anul 2018.

Muzeul Național al Țăranului Român demarează din aprilie 2017 campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani. Căutăm și colectăm povești de familie, înregistrări audio, video, fotografii, sunete și muzici tradiționale, jurnale, documente, obiecte-martor ale culturii aromâne, care, prin încărcătura simbolică și a trecerii timpului, pot dezvălui generațiilor viitoare elemente ale identității și istoriei culturale a acestei comunități.

În demersul de recuperare și conservare a patrimoniului cultural al aromânilor, campania se va derula la nivel național și își propune să atragă autoritățile locale din București, județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Mai multe informații despre campanie se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda) și la adresa de e-mail: arhivacutenda@gmail.com

Proiectul CU TENDA („călătorind cu cortul”) este realizat de către Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu trei țări din Europa – Bulgaria, Republica Macedonia și Italia și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

 

Parteneri media: Dilema Veche, Historia, TVR, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ordineazilei.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

26 aprilie – 25 iunie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 26 aprilie 2017, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, organizată în sala Tancred Bănățeanu, str. Monetăriei nr. 3, și deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017. Intrarea este liberă.

În ultimii trei ani între Muzeul Național al Țăranului Român și Geoparcul Ținutul Buzăului s-a înfiripat o relație specială, mijlocită de câțiva specialiști geologi dornici să afle pe lângă povestea pământului spusă de pietre, și povestea oamenilor, așa cum se întrețese ea în istorisirile despre viețile lor ori ale înaintașilor, dar și prin poveștile locurilor în care trăiesc. Ea a fost posibilă printr-un proiect ambițios menit să propulseze zona în rândul siturilor protejate de tip geoparc.

Geoparcul Ținutul Buzăului, situat în zona de nord a județului Buzău, adună 18 comune aflate la intersecția drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova și Transilvania. Vulcanii noroioși, focul viu, munții de sare, zăcămintele de chihlimbar, tufuri vulcanice, lângă care ne simțim transpuși cu mii de ani în urmă, fosile ori resturi de stânci nisipoase rămase de pe vremea când aici era o mare străveche transformă spațiul pretutindeni, oferind priveliști parcă din alt tărâm.

Buzoienii cunosc și mai păstrează vechile înțelesuri ale fiecărui loc, așa cum le-au aflat de la strămoșii lor. Știu izvoarele bune de băut, ca și izvoarele sărate cele mai potrivite pentru murături. Știu să caute chihlimbarul, pe care îl foloseau pentru a-și ghici soarta. Cunosc plantele bune de leac, ce se culeg în răstimpuri bine știute. Știu rostul ridicării de case pentru tot felul de locatari: case bătrânești din piatră, lemn sau paiantă, case țărănești cu prispe generoase și primitoare, conace boierești spectaculoase, dar și căsuțe de pomană, date de sufletul celor răposați, căsuțe care adăpostesc crucile de pomenire a morților, întâlnite la răscruci, în fața gospodăriilor ori pe câmp. Cunosc locurile rele pe care e bine să le ocolească, mai ales pe înserat sau dimineața, la mijitul zorilor. Și își amintesc povești care prefac locurile din preajma satelor în tărâmuri de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriași.

Expoziția închipuie într-o manieră contemporană priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace, lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. Cele mai vechi provin din colecțiile muzeului nostru, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu și Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mînzălești – punct muzeal la facerea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari ori tâmplari din Ținutul Buzăului.

Câțiva dintre aceștia vor aduce ceva din specificul meseriei și dragostea lor de frumos și la București, pentru publicul expoziției noastre. Invitați la muzeu, vor susține câteva ateliere, la o dată anunțată ulterior, pentru cei ce vor să afle poveștile spuse de mâinile lor harnice, dar și amintirile depănate despre cei de la care, cu pasiune, au deprins meșteșugul țesutului, încondeiatul ouălor ori șlefuirea chihlimbarului.

Geoparcul Ținutul Buzăului este apreciat deopotrivă prin valorile de patrimoniu natural și cultural, dar și prin oamenii locului. Despre toate acestea vă spunem mai multe prin filme realizate de Digi World în anii 2015-2016 și întâlniri cu specialiști.

Astfel, pe 11 mai vă invităm de la ora 18:00 la o întâlnire cu Alexandru Andrășanu de la Universitatea din București, care ne va povesti despre Geoparcurile Internaționale UNESCO, despre calitățile ce îndreptățesc Ținutul Buzăului să aspire la acest statut și despre șansa acestuia de a deveni sit UNESCO.

În 24 mai, la ora 18:30, în Studioul Horia Bernea, va avea loc proiecția documentarului Focul (35’), realizat de Digi World. Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor de aici, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. După vizionare, producătorii filmului vor fi prezenți în sală, la dispoziția publicului pentru discuții și întrebări.

Pe 10 iunie, la ora 16:30, Ciprian Chiriac din Colți va dezvălui pentru cei interesați secretele șlefuirii chihlimbarului, un meșteșug pe care l-a deprins de la bunicul său.

În aceeași zi, la ora 18:30, în Studiul Horia Bernea, vă invităm la proiecția filmului documentar Lemnul (38’), realizat de Digi World. Filmul este dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate.

Partenerii expoziției: Geoparcul Ținutul Buzăului, DigiWorld.

Documentarea pe care se fundamentează expoziția a fost efectuată în cadrul proiectului Cercetare aplicată pentru dezvoltare sustenabilă și creștere economică urmând principiile geoconservării: în sprijinul inițiativei Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului (GeoSust), finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale. Proiectul a fost coordonat de Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” (Academia Română).

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Conferințele de la Șosea

Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături

27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături.

Conferința este susținută Bogdan Iancu (MNȚR/SNSPA) și Monica Stroe (SNSPA)

Intrarea este liberă.

În ultimul deceniu, după integrarea României în UE, subvențiile agricole au devenit o sursă de venit foarte importantă pentru gospodăriile rurale autohtone. Exigențele sistemului de subvenții agricole și de mediu promovate de Politica Agricolă Comună (PAC) necesită eforturi de înțelegere și adaptare din partea țăranilor angajați în agricultura de semi-subzistență. Rolul distribuit acestora pare să îi proiecteze mai degrabă în poziția de custozi ai naturii decât în cea de producători de alimente. În plus, legitimitatea și continuitatea anumitor utilizări tradiționale ale terenurilor și a resurselor naturale sunt reconfigurate radical.

Plecând de la o serie de exemple etnografice, Bogdan Iancu și Monica Stroe vor investiga care sunt înțelesurile, efectele și răspunsurile locale ale practicării agriculturii în relație cu regimul subvențiilor.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.