Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 24 iunie

Prima parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenției pe cele două cumnate, prințesele Nadeja Știrbey (născută Bibescu) și Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război.

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din casatoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă totuși amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 2014, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. În cadrul conferinței din 17 iunie, vom organiza și un atelier de lectură publică cu fragmente din jurnalul prințesei, evocând pregătirile de la Buftea și activitatea sa în sprijinul răniților și sărmanilor. Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii.

În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturie un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme.

Cumnata Nadejei, Martha Lahovary (1886-1973) a devenit prințesă Bibescu în 1902, prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), pasionat automobilist și aviator. În timpul războiului, prin alegerea făcută, de a rămâne la Mogoșoaia și București, de a se îngriji de proprietăți și de răniții de la Spitalul 118, Martha își atrage nenumărate invidii sau chiar ostilități din partea diferitelor rude sau personaje din înalta societate.

Mulți nu uitaseră episodul vizitei la București, în aprilie 1909, a Prințului de Coroană Wilhelm (1882-1951) care fusese fermecat de frumusețea și inteligența Marthei. Au urmat schimburi epistolare și chiar vizite ale Marthei și ale soțului ei în Germania. Fără doar și poate prințesa a fost ocrotită de această prietenie în perioada 1916-1917, dar totuși nu i-a ajutat întru totul în fața trupelor germane de ocupație.

Activitatea ei caritabilă și sanitară de la conducerea Spitalului 118 a fost oprită de trupele germane în martie 1917, când i-au impus domiciliu forțat la Mogoșoaia și apoi la Buftea iar ea a numit o rudă, pe Ecaterina Ghica, la coordonarea unității spitalicești. Martha Bibescu reușise să organizeze în bune condiții totul, prin transportul medical adus personal din Franța, prin implicarea surorilor din ordinul călugăresc Vincent de Paul și prin angajarea unor medici chirurgi. Rămâne totuși controversat rolul ei în fuga unor ofițeri români (Tătăranu, Iacobescu și Rădulescu) în luna aprilie, când ea nu mai era la București.

După plecarea din țară la mama ei în Elveția, se pare că intenția Marthei a fost de a se întoarce și de a-și relua activitatea în Moldova unde se refugiase familia regală și o parte dintre autorități și protipendadă. Istoricul Lucian Boia indica chiar ocazii în care ea a revenit în țară, cu diferite misiuni diplomatice, aspect necunoscut nouă despre activitatea ei din 1917-1918.

Perioada primului război mondial nu rămâne fără ecouri în viața ulterioară a Marthei, căci, în perioada interbelică, pe fondul procedurilor de acordare a Legiunii de onoare, atât de dorită de ea, este supusă unui întreg proces defăimător (dosarul Carrefour). Diverse personalități o acuză de colaborare cu oficialii germani și de spionaj în favoarea acestora; cu toate că ea își atrage mărturii favorabile și ia poziție în presă, controversa persistă și abia mai târziu, în 1962, va fi onorată de autoritățile franceze cu mult doritul ordin național.

Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 1 iulie

Sâmbătă, 1 iulie, de la ora 16:00, vă invităm la o nouă conferință susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache în Sala Scoarțelor de la etajul Palatului de la Mogoșoaia: „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial”.

Cea de-a doua parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu îl are erou principal pe George-Valentin Bibescu (1880-1941). Nepot al domnitorului Gheorghe D. Bibescu, fiu al prințului spadasin George G. Bibescu și al Valentinei de Caraman-Chimay, este deschizător de drumuri în mai multe domenii, fiind pasionat de automobilism și aviație, dar și un susținător al industriei.

De numele lui se leagă înființarea unor instituții importante precum Automobil Clubul Român (1904), Clubul Aviatic Român (1909), Liga Națională Aeriană (1912) și Aerodromul de la Băneasa. A fost ales președinte al Comitetului Olimpic Român și al Federației Internaționale Aeronautice.

Fondul familial de la Arhivele Naționale ale României păstrează un pachet de scrisori din 1917, consemnări de pe front adresate soției sale, Martha Lahovary Bibescu (1886-1973), aflată în Elveția în acea perioadă. Ele au fost traduse în limba română de istoric dr. Alina Pavelescu și au fost publicate pentru prima dată în albumul realizat în cadrul proiectului cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cu această ocazie vom distribui gratuit albumul participanților. Pentru confirmări din partea celor care doresc să primească albumul gratuit: edituraistoriaartei@gmail.com în limita a 35 exemplare.

Evenimentul ne prilejuiește o evocare a activității prințului Bibescu în preajma comemorării morții sale, survenită la 2 iulie 1941. George-Valentin Bibescu odihnește în Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoșoaia. Vizita va fi continuată la Monumentul eroilor căzuți în primul război din localitate.

https://www.facebook.com/events/1350963508331453

Mogoșoaia: conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii ’50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.

Mogoșoaia: conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului˝ şi Primăria Municipiului Bucureşti vă invită sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 16:00, la conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache. Evenimentul va avea loc în Sala Scoarţelor de la etajul palatului.

Trei personaje ale familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu sunt în centrul atenţiei: prințul Grigore (1827-1886), moștenitorul familiei Brâncoveanu, fiul cel mare al domnitorului Gheorghe Bibescu; fiul său, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), moştenitorul a trei averi colosale şi prinţesa Marie Nicole Bibescu (1862-1955), salvatoarea domeniului de la Mogoşoaia la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Grigore primeşte prenumele de la bunicul şi naşul său, ultimul descendent masculin direct al domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu, marele ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832). A urmat studiile militare, intrând în 1847 la Școala militară de la Saint Cyr, apoi în 1849 la Școala de Stat Major. Cariera sa militară franceză a fost modestă; ca urmare a recunoașterii diplomei nobiliare de către împăratul Austriei, prințul Grigore este numit în serviciul generalului Coronini, în momentul ocupației austriece a Țării Românești (1854). Urmează o carieră politică, îl regăsim în 1859 în Adunarea Ad-hoc, dar deziluzionat de situația politică nefavorabilă revenirii pe tron a familiei sale, părăsește țara. Epitrop al Aşezămintelor Brâncoveneşti înfiinţează internate şi externate în marile oraşe, precum şi un sistem de burse pentru tinerii români.

Cu prilejul unei vizite la Amphion, prințul Grigore o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ralu Musurus, fiica Ambasadorului Imperiului Otoman la Londra, Constantin Musurus Pașa și a moldovencei Ana Vogoride. Căsătoria a avut loc în 1874. Fiul său, Constantin s-a născut în 1875, urmat de Anna (viitoarea contesă de Noailles) în 1876 și Ecaterina-Elena (contesă de Caraman-Chimay) în 1878.

În testamentul său din februarie 1886, Grigore îşi îndemna fiul să se apropie de ţara natală: „Recomand iubitului meu fiu Mihai Constantin să învetze a-și cunoaște Țara, a o iubi și a o sluji cu inimă și devotament˝. Prințul Mihai Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967) este moștenitorul cel mai important, pe de o parte al averii Brâncovenilor, prin bunica sa, Doamna Zoe Brâncoveanu și tatăl său, Grigore Basarab Brâncoveanu, apoi al averii vărului său, Alexandru Filipescu, care nu a avut urmași direcți. A urmat studii de filosofie și litere, dar stagiul militar și l-a făcut în țară, apoi s-a întors în Franța să își continuie studiile universitare.

Iată cum explica situația istoricul Nicolae Iorga: „Sacrificase tot ceea ce-i putea da ca plăceri, sacrificase Franța, în a cărei limba, în a cărei cultură fusese crescut, și venise în Romania pentru a se face român, începând prin a intra într-un regiment. Român însă nu în sensul egoist și oportunist al cuvântului ci român în acel sens mai curat și mai înalt în care înțelegeam și eu rostul neamului nostru.”

Prințul Constantin Brâncoveanu – rămas văduv după Eugenie Antoniadis în 1917 – se recăsătorește la Paris, în 1919, cu nepoata sa, Nicole (Colette) Cesianu (1891-1968). Cuplul va avea mai mulţi copii: Marin Dumitru Petre Constantin (1920-1983), Ioan Marin Radu Mihai (1921-1943), Nicolae Gheorghe (1922-1944) și Clara Maria Elisabeta (1932-2009).

Căsătoria prințului Nicolae Bibescu (1832-1890), cel de-al doilea fiu al domnitorului Bibescu, a avut loc în decembrie 1860, mireasa sa fiind fiica mareșalului Franței, Hélène Louise Ney d’ Elchingen (1840-1893). Prima lor fiică, din cele şase care li se vor naşte în perioada următoare, a fost Marie Nicole, un personaj fascinant. Şi-a venerat tatăl şi după moartea timpurie a acestuia a depus eforturi uriaşe pentru a îi acoperi datoriile şi recupera proprietăţile ipotecate. Prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu a reuşit să salveze domeniul palatului de la Mogoşoaia, împreună cu ultimele 63 de pogoane de teren din fosta moşie brâncovenească.

Mogoșoia: Noaptea Muzeelor la Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” propune publicului un eveniment variat cu ocazia Nopţii Muzeelor 2017, sâmbătă, 20 mai, începând cu ora 19:00. Cu acest prilej se vor putea vizita palatul şi expoziţiile temporare, dar şi participa la evenimente organizate special: de la ora 19:00 în Holul Veneţian va avea loc vernisajul expoziţiei de reconstituire istorică şi digitală a moşiei Mogoşoaia-Chitila, iar de la 20:30, în Sala Scoarţelor, istoric de artă dr. Oana Marinache va susţine o conferinţă despre prinţesa Martha Bibescu (1886-1973). Începând cu ora 22:00 vor avea loc şi proiecţii pe faţada palatului, evocându-i pe membrii familiei Bibescu sau prezentând momente de odinioară din istoria Mogoşoaiei.

Expoziţia organizată de Oana Marinache şi Cristian Gache îşi propune să reconstituie, prin intermediul documentelor de epocă, unele momente din istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila. Clădirile existente astăzi pe domeniul restrâns vor fi prezentate într-o reconstituire digitală realizată de urbanistul Andrei Popescu. Conferinţa este dedicată prinţesei Martha Bibescu şi proprietăţilor ei, evidenţiind cu precădere rolul fundamental jucat de ea în renaşterea domeniului de la Mogoşoaia.

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino.

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” împreună cu Primăria Municipiului București asigură transport gratuit pe ruta Piața Victoriei – Palatul Mogoșoaia, în intervalul 18:30 – 02:30.

Mogoșoaia: NOAPTEA MUZEELOR 2016 la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, sâmbătă, 21 mai

MOG-NM2016-Afis-final-preview

Noaptea Muzeelor la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia_21 mai_2016

Vernisaj (Time # 0.4) The Poem expoziție de pictură semnată Andreea Albani, Palat – ora 20.30

Performance Între-VEDERImultumult și Irinel Anghel– ora 22.00

Piesă de teatru Opiniile unui clovn, Palat – ora 24.00

 

(Time #0.4) The Poem este o reprezentare vizuală de stocare a memoriei, o recontextualizare subiectivă a timpului și spațiului. Notațiile grafice fac corp comun cu pictura, rezultatul fiind un poem vizual.

Andreea Albani

 

Câteva picturi sonore sub numele de Între-VEDERI se vor desfășura în mai multe spații ale Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia: în grădină, pe treptele palatului cât și în interiorul expoziției (Time #0.4) The Poem. Intervențiile sonore ale grupului de improvizație au fost configurate după o analiză a lucrărilor artistei Andreea Albani. Fiecare tablou muzical va urmări amănunțit câte un singur parametru sonor. Astfel, va fi produsă muzică șoptită, muzică foarte lentă, foarte rapidă sau în forță. Muzica în forță va elibera vociferări nocturne, ca un răspuns în oglindă la expoziția Andreei Albani, Vocile materiei, desfășurată în același loc cu câțiva ani în urmă.

Echipa instrumentală: grupul de improvizație liberă multumult (Călin Torsan – instrumente de suflat, Victor Podeanu – chitară, Marius Achim – baterie, Cristian Gherghel – sunet) și invitata Irinel Anghel (performer vocal, performance artist).

One-man show realizat după Opiniile unui clovn de Heinrich Böll

Interpretează: Alex Buescu / Regia: Anca Maria Colțeanu

În Opiniile unui clovn sunt aduse în discuție subiecte controversate precum nazismul, antisemitismul, intruziunea bisericii catolice în viața socială și efectele politice asupra societății germane, societate aflată într-o perioadă de tranziție după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.

Ipocrizia, minciuna, înstrăinarea și marginalizarea individului într-o societate materialistă, predominanța dogmei religioase și uniformizarea colectivă sunt subiecte abordate în piesa de teatru-manifest.

Vă așteptăm cu drag!

Concept eveniment Noaptea Muzeelor, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia,

Raluca Băloiu

Cu ocazia Nopții Muzeelor, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești pune la dispoziția vizitatorilor un autobuz RATB/ Ruta: Piața Victoriei – Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, traseu aprox 50 min./Plecări din Piața Victoriei – ora 19.00, 21.00, 23.00/ Plecări de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia: 22.00, 24.00, 02.00

În incinta Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, cu ocazia Nopții Muzeelor sunt deschise și alte spații expoziționale:

CuhnieStructuri în echilibru, Liliana Mercioiu Popa, curator Marilena Preda Sânc/ Ghețărie – expoziție de ceramică Corpul dislocat, Arina Ailincăi, curator Raluca Băloiu

Mogoșoaia: Recital de muzică de cameră și patru vernisaje la Palatele Brâncovenești

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia
vă invită sâmbătă 16 aprilie la următoarele evenimente

ora 16

Recital de muzică de cameră, susținut de
Violonistul Antal Zalai si de pianistul Jozsef Balog

Tartini: Sonata „Trilul diavolului”
Paganini: Cantabile
Paganini: Moto Perpetuo
Ravel: Tzigane
––––
Zarzycki: Mazurka
Glazunov: Grand Adagio
Wieniawski: Scherzo-Tarantelle
Wieniawski: Poloneza in Re major
Sarasate: Romanza andaluza
Sarasate: Zigeunerweisen

78532888-46e5-4761-bac4-f9e47a97d739

ora 17 Ghețărie
Vernisajul expoziției de ceramică a artistei Arina Ailincăi de la Cluj,
curator Raluca Băloiu

Selecţia de lucrări expusă la Mogoşoaia face parte dintr-un demers consecvent exersat de mai mult timp care tematizează, prin metafore sculptural–antropomorfe, problema fundamentală şi etern polemizată a relaţei dintre cele două dimensiuni din care este alcătuită şi între care se dezbate misterul existenţial al fiinţei umane: lumea sensibilă, materială şi perceptibilă a trupului, supusă devenirii şi eroziunii timpului şi, în plan opus, lumea interioară în care sunt depuse “lucrările” spiritului şi ale conştiinţei.

AFIS-SR-A3

Ora 17.30 Palat
Vernisajul expoziției retrospective Simona Runcan,
curatoare Cristina Cojocaru și Patricia Bădulescu

Demersul curatorial are ca miză redescoperirea şi recontextualizarea operei Simonei Runcan din perspectiva istoriei actuale a artei și își propune să pună sub semnul retrospecţiei nu numai partea bine cunoscută a creației sale, ci şi pe aceea care se cere astăzi imperativ revizitată. Viziunea integratoare, ce urmărește traseele de circulație a temelor și motivelor în cadrul parcursului său artistic, aduce în atenție lucrări din toate etapele carierei acesteia: seriile de desene și gravuri Jocuri, Prezența obiectelor și Despre podoabe din anii `60-`70; ciclul de gravuri și instalații-obiect Legile echilibrului, expus la Galeria Simeza în 1979; Naturile moarte realizate între 1983 şi 1986; seriile de picturi în ulei Lazăr în așteptare, prezentat la Catacomba în 1994, Conviețuiri silențioase şi, nu în ultimul rând, Interior. Icoane. Înclinări, care a constituit subiectul expoziției personale de la Galeria Etaj 3/4 în 1999.
La vernisaj va fi lansat și catalogul retrospectiv dedicat Simonei Runcan, publicat de editura UNArte cu finanțarea Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, coordonat de Ioana Măgureanu

ora 18 Foișor
Vernisajul expoziției de sculptură Terra, semnată Dumitru Radu
curatoare Mădălina Mirea

Un strop de teologie învăluie discret tot acest demers sintetic, diferit de ceea ce cunoaștem îndeobște a fi caracteristic lui Dumitru Radu. Formelor sale hieratice, post-bizantine, într-un figurativ încărcat de tensiune, li se opun acum structuri ferme, cvasi-abstracte, ce ne readuc în memorie sensul vechi și profund al lui techné.

973eb603-6324-4a0e-a07b-5256ca939227

ora 18.30  Galeria Cuhnia
Vernisaj desen, colaj, picturi și obiecte
semnate de artista Liliana MERCIOIU POPA intitulată Structuri în echilibru,
curatoare Marilena Preda Sânc

De formaţie postmodernă cu o gândire nuanţată, predispusă către meditaţie şi experiment, Liliana Mercioiu Popa îşi aproprie medium-uri artistice diverse, tehnici tradiţionale şi noi media, pentru a configura un spaţiu de gândire vizuală / Visual Thinking.

Liliana-Mericoiu-Popa-Poster-Expozitie-70x100

Mădălina Mirea
Șef serviciu Expoziții Documentare
Centrul Cultural Palatele Brâncovenești
Mogoșoaia

comunicare@palatebrancovenesti.ro
www.palatebrancovenesti.ro
Relații publice 0722423289

Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, str. Valea Parcului nr. 1, Mogoşoaia
Program de vizitare: de marţi până duminică, între orele 10:00-17:00
Luni închis.