Cluj-Napoca: Colocviile Patrimoniului Cultural Imaterial

afis_colocvii_2016-inp

Data introducerii: octombrie 2016

Organizatori:

Institutul Naţional al Patrimoniului

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj

Localitate: Cluj-Napoca

Anvergura: naţională

 

Colocviile Patrimoniului Cultural Imaterial

Institutul Național al Patrimoniului, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, cu sprijinul Consiliului Județean Cluj organizează cea de-a XXII-a ediție a Colocviilor Patrimoniului Cultural Imaterial.

Lucrările acestei sesiuni științifice naționale vor avea loc în perioada 25 – 27 octombrie 2016, la Cluj-Napoca.

Tema ediției 2016 este Patrimoniul cultural imaterial – identitate, promovare, programe.

Pentru acest an subiectele propuse dezbaterilor sunt:

♦ Identitate şi continuitate – rolul comunitǎţilor

♦ Inventarul/registrul elementelor de patrimoniu cultural imaterial vii

♦ Promovarea patrimoniului imaterial – protecţie, vizibilitate, riscuri

♦ Exemple de bune practici de conservare şi promovare a culturii tradiționale.

Programul cuprinde şi aplicația de teren, Cluj – valori de patrimoniu cultural imaterial, care propune participanţilor o întâlnire cu purtători şi păstrători de elemente de patrimoniu imaterial din județul Cluj.

Cu prilejul Colocviilor, Institutul Național al Patrimoniului va lansa DVD-ul multimedia Tradiție și actualitate în ceramica de Horezu, componentă a proiectului cu același titlu, finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național în anul 2016.

Programul Colocviilor mai cuprinde: proiecții de filme, lansări de carte, CD-uri şi DVD-uri de specialitate.

 

Deschiderea oficială va avea loc în data de 25 octombrie a.c., ora 17.00, la Sala de conferinţe a Hotelului UNIVERS T.

La această ediţie, alături de specialiştii Institutului Naţional al Patrimoniului, participă cercetători din cadrul Institutul de Cercetări Socio-Umane – Sibiu, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, cadre didactice de la universităţile din Cluj, Sibiu şi Bucuresti, specialişti ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale/centrelor culturale din judeţele: Alba, Argeş, Cluj, Iaşi, Prahova, Satu Mare, Ialomiţa, Suceava, cercetători şi muzeografi din judeţele Caraş-Severin, Cluj, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu.

 

 

 

 

Persoane de contact: Oana Petrică – director adjunct, coordonator program

tel. mobil: 0744561860

Dr. Corina Mihăescu – cercetător şt. I, responsabil de proiect

tel. mobil: 0745011822.

București: vernisajul expoziției ”Restauratori români: arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)”

afis-expo-bals

Miercuri, 19.10.2016, ora 16:30,UAUIM, Sala Frescelor

Institutul Național al Patrimoniului vă invită la vernisajul expoziției ”Restauratori români: arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)” și evocare a complexei activități în domeniul restaurării monumentelor istorice desfășurate de cel mai de seamă reprezentant al școlii românești de restaurare.

Evenimentele se desfășoară în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură BNA 2016.

Vorbitori: Ștefan Bâlici, Gheorghe Sion, Anca Filip (coordonator expoziție).

București: Proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ȘTEFAN BALȘ (1902-1994)

1982_2 crop

Institutul Național al Patrimoniului continuă în acest an ciclul de proiecte culturale ”Restauratori români, finanțat de Uniunea Arhitecților din România din Fondul ”Timbrul Arhitecturii”, menit să evoce, să readucă în actualitate și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, cu contribuții majore la dezvoltarea domeniului protecției și restaurării monumentelor istorice, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice și al Direcției Monumentelor Istorice, cu un proiect menit să evoce complexa activitate a arhitectului Ștefan Balș, cel care poate fi numit ”părintele școlii românești de restaurare”. În cele peste șase decenii de activitate, Ștefan Balș a restaurat mai mult de 50 de monumente și ansambluri istorice, este autorul a zeci de studii publicate în reviste de specialitate, a unor lucrări cu caracter monografic, a importante comunicări științifice și a format noi generații de arhitecți restauratori.

Proiectul cultural, care se desfășoară în perioada martie-noiembrie 2016, coordonator arh. Anca Filip, își propune cercetarea, reconsiderarea și punerea în valoare a operei lui Ștefan Balș, atât prin perspectiva practică cât și prin cea a discursului teoretic. Prin cercetarea, inventarierea și digitizarea bogatului fond documentar datorat arhitectului, aflat în arhiva și biblioteca Institutului Național al Patrimoniului, fondurile Comisiunii Monumentelor Istorice și Direcției Monumentelor Istorice, care includ și o donație de documente făcută de arhitect către arhiva institutului la începutul anilor `90, proiectul va contribui și la salvgardarea și punerea în valoare a documentelor de arhitectură, care, printr-o largă promovare și difuzare va facilita accesul specialiștilor și a publicului larg interesat la arhiva de restaurare. Materialul digitizat va fi încărcat pe pagina web a proiectului cultural. Complexa și semnificativa activitate a arhitectului va fi adusă în actualitate și promovată și printr-o expoziție, care va fi itinerată la manifestări științifice și la filiale ale Uniunii Arhitecților din România, prin comunicări științifice susținute de membri echipei de proiect. La finalul proiectului, va fi organizată o masă rotundă la sediul Institutului Național al Patrimoniului, dedicată evocării activității și personalității lui Ștefan Balș, la care vor participa și colaboratori ai arhitectului.

Ciclul ”Restauratori români” a debutat în anul 2014, printr-un proiect dedicat evocării complexei activității desfășurate de arhitectul Horia Teodoru (1894-1976), în domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice www.horia-teodoru.ro. Anul 2015 a fost dedicat arhitectului Ion D. Trajanescu (1875-1964) www.trajanescu.ro.

București: proiectul “Monumente şi eroi/Memoria Marelui Război. Proiect Pilot (jud. Ilfov)”

Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Programe, a obținut în urma sesiunii de finanţare I/2015-2016 a Administrației Fondului Cultural Național – AFCN o finanțare pentru proiectul Monumente şi eroi/Memoria Marelui Război. Proiect Pilot (jud. Ilfov)”.

Acest proiect cultural dorește să comemoreze printr-o serie de evenimente 100 de ani de la intrarea României (1916) în Primul Război Mondial (1914-1918) în urma căruia se formează România Mare. Proiectul își propune să contribuie la păstrarea, promovarea și protejarea monumentelor memorial-funerare- mausolee/cimitire/monumente/morminte din țară și cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru România.

Proiectul dorește să pună accentul pe valoarea intangibilă a cultului eroilor (a tradiției de a respecta, cinsti și comemora eroii), în ridicarea acestui patrimoniu memorial în perioada interbelică implicându-se comunitățile locale, familia regală, statul român. Societatea „Mormintele eroilor căzuți în război” (1919) sub înalta ocrotire a Reginei Maria, prezidată de Patriarh, devenită apoi „Cultul Eroilor” în 1927, Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor în 1940, și azi Cultul Eroilor.

La cererea Reginei Maria, au fost ridicate cruci comemorative dedicate eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, crucea de pe Caraiman, crucea din interiorul bisericii din oraşul Buftea, crucea din centrul oraşului Buftea, numele celor căzuţi vitejeşte în război fiind inscripţionate pe cruci. Tot pe cruce sunt scrise şi cuvintele Reginei Maria: „Nu vărsaţi lacrimi, ci mai bine slăviţi pe eroii voştri pentru ca faima lor să treacă neştirbită din generaţie în generaţie”. Acest moment de împlinire naţională nu ar fi fost posibil fără jertfa a circa 330.000 militari români căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă în bătăliile primei mari conflagraţii mondiale.

Acest proiect încearcă să fie un instrument de lucru, prin inventarierea acestor monumente memorial-funerare, dar și prin readucerea în prim plan a poveștilor de viață ale unora dintre eroii primului război, încercând în egală măsură implicarea comunităților în prețuirea unor valori fundamentale.