Târgoviște: expoziție de icoane și obiecte de cult

ARTĂ ȘI CREDINȚĂ

EXPOZIȚIE DE ICOANE ȘI OBIECTE DE CULT DIN PATRIMONIUL COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL „CURTEA DOMNEASCĂ TÂRGOVIȘTE

Complexul Național Muzeal Curtea Domnească‟ Târgoviște întâmpină Sfintele Paști, cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, cu o expoziție de artă religioasă.

Muzeul de Istorie găzduiește o selecție de icoane deosebit de valoroase aflate în patrimoniul instituției noastre, începând cu o parte a icoanelor prăznicare ce alcătuiesc iconostasul Bisericii Mari a Curții Domnești, realizate la mijlocul secolului al XIX-lea de Pană Hagi Avram (Hagi Avram zugravu ot Târgovişte”), cunoscut și pentru pictarea altor lăcașe de cult din orașul nostru. Panoul central cuprinde momentele principale care pregătesc și marchează Sfintele Paști: Buna Vestire, Duminica Floriilor, Răstignirea, Învierea , Duminica Tomii. Deasupra acestui registru sunt expuse icoane de coronament, recent restaurate în cadrul laboratorului de restaurare al muzeului, înfățășându-i pe Apostolii Luca, Marcu și Matei, alături de Arhimandritul Ștefan. Alături de acestea se remarcă o icoană a Fecioarei, Adormirea Maicii Domnului, Ospenie Precisti, realizată în secolul al XVIII-lea, care are ca particularitate reprezentarea, în dublă ipostază, a Mântuitorului. Expoziția este completată de icoane realizate în ateliere de școală rusă – lipovenească, unele în centrul de la Palekh, la mijlocul secolului al XIX-lea. Modul de tratare și execuție a portretelor și veșmintelor, dar și simțul cromatic, este unul de o simplitate aparentă și, în același timp, de un rafinament cromatic specific unei tradiții îndelungate a meșterilor iconari ai centrului rusesc de la Palekh. Inscripțiile de desemnare a scenelor sunt redate cu negru, cursiv, cu caractere chirilice în limba română .

Neândoielnic, icoana a fost, este și va fi mereu foarte aproape de sufletele noastre. După Sfânta Scriptură, cele dintâi icoane, care zugrăveau chipul Maicii Domnului, au fost realizate la începuturile creștinismului de către Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Privind icoanele, simțim iubirea, milostivirea și sprijinul Maicii Domnului, căci ea aduce mângâiere și întărește credința.

Ca o întregire firească, în expoziție se regăsesc și obiecte de cult, cum ar fi cădelnița mănăstirii Butoiu (județul Dâmbovița), ce poartă o inscripție din anul 1649, din vremea lui Matei Basarab, sau cărți sfinte (Liturghia Sf Ioan Gura de Aur; Psaltire (1780); Biblia Sacră, în traducerea lui Ioan Heliade Rădulescu din limba greacă, publicată la Paris, în 1858 ).

Cu bucurie, vă invităm să admirați aceste mărturii ale credinței, adevărate bijuterii ale artei religioase, cu toată încărcătura lor spirituală de peste veac.

Începând de astăzi, 13 aprilie 2017 și până la Înălțarea Domnului, pe 25 mai 2017, vă întâmpinăm cu drag în cadrul acestei expoziții, oferită în dar tuturor vizitatorilor.

dr. Irina Cîrstina

muzeograf, Muzeul de Istorie Dâmbovița

București: expoziția ”Restauratori Români: Arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)” la Centrul de Cultură Arhitecturală

EXPOZIŢIA „RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ŞTEFAN BALŞ (1902-1994)” LA CENTRUL DE CULTURĂ ARHITECTURALĂ
Vernisaj joi 20 aprilie 2017, ora 17.00.
În perioada 20 aprilie – 7 mai 2017, la Centrul de Cultură Arhitecturală, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, Bucureşti, va fi prezentată expoziţia „Restauratori români: arhitectul Ştefan Balş (1902-1994)”, realizată de Institutul Naţional al Patrimoniului în cadrul proiectului cultural cu acelaşi nume, finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România din fondul „Timbrul Arhitecturii” în anul 2016, www.stefan-bals.ro.
Expoziţia ilustrează, prin documente de arhivă edite şi inedite, activitatea majoră din domeniul restaurării monumentelor istorice, desfăşurată pe parcursul a peste şase decenii de cel mai important reprezentant al şcolii româneşti de restaurare, arhitectul Ştefan Balş.

București: De sărbători la… MNAR și… Centrul Pompidou

Brâncuși: arta de a-și sculpta propria imagine

marți 18 aprilie , ora 18:00

În cadrul programului Întâlnire la muzeu vă invităm să petreceți o seară în compania unui specialist în opera lui Constantin Brâncuși: Doina Lemny, muzeograf la Muzeul Național de Artă Modernă, Centrul Georges Pompidou, Paris.

Prezentarea se va focaliza asupra abilității sculptorului de origine română de a-și construi o imagine pe măsura talentului său. Desfășurându-și activitatea într-o instituție muzeală de renume mondial, Centrul Pompidou, de care aparține și atelierul reconstituit al sculptorului Constantin Brâncuși, Doina Lemny va invita publicul participant să intervină cu propriile chestionări referitoare la marele artist, într-un dialog al schimbului de idei și informații.

Evenimentul face parte din seria activităților pentru public desfășurate în zilele când spațiile expoziționale sunt închise.

Întalnirea are loc în sala de conferințe , Intrarea A2.

Intrarea este liberă.

Continuă lectura

Arad: exponatul lunii aprilie la Complexul Muzeal Arad, icoana „Maica Domnului jalnică”

EXPONATUL LUNII APRILIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

ICOANA „MAICA DOMNULUI JALNICĂ”

 

Complexul Muzeal Arad are în Colecţia de Etnografie, începând cu anul 1978, câteva icoane pe sticlă aparţinînd Şcolii de la Nicula. Dintre ele prezentăm ca exponat al lunii aprilie, cu prilejul Sărbătorilor Pascale, icoana „Maica Domnului jalnică”.

 

”Icoana „Maica Domnului jalnică” a fost pictată în cea de-a treia fază a Şcolii de pictură de la Nicula, cândva între anii 1860 şi 1900. Specific acestei perioade sunt dimensiunile mai mari ale piesei (40 x 50 cm), ca şi culoare dominantă remarcându-se roşul repartizat în motivele florale şi în vestimentaţie. Motivele florale (formate din ghirlande de „ruje”) încadrează de obicei scena icoanei. Glaja a fost înlocuită cu sticlă industrială şi se pare că s-a renunţat la izvod, pictându-se liber, fapt ce duce la un dezechilibru compoziţional. Motivul „Maica Domnului jalnică”, des întâlnit în tematica Scolii de la Nicula, este de inspiraţie catolică şi reprezintă portretul Maicii îndurerate cu simbolul durerii – Isus crucificat – lângă chipul ei” – Drd. Gabriel Hălmăgean(etnograf/Complexul Muzeal Arad).

Icoanele de Nicula se caracterizează printr-o maximă simplificare a formelor, pictate după tehnica „în oglindă”. Existau nişte izvoade (modele) după care desenul era repetat de mii de ori ,astfel că pentru orice pictor devenea în timp o rutină. În tematica icoanelor de Nicula apar scene cristologice, portrete de sfinţi ( Gheorghe, Nicolae, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel, Paraschiva, Mihail şi Gavril), Adam şi Eva (scenă din Vechiul Testament), Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Maica Domnului jalnică etc.

”Se pare că primul centru de iconari pe sticlă din Transilvania a fost satul Nicula din judeţul Cluj. Specialiştii au căzut de acord că meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă începe aici în preajma anului 1750 şi se datorează contactelor cu centrele din Austria, Boemia, Moravia şi Slovacia. În scurt timp, acest meşteşug ajunge să devină, în localitate, un fenomen de masă ceea ce a dus la o producţie masivă de icoane pe sticlă. Cauza acestui fapt o reprezintă, pe de o parte numărul mare de pelerini care veneau la Nicula să se închine vestitei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul. Această icoană ar fi lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1694, atrăgând o mulţime de credincioşi care la plecare doreau să aibă o amintire de la pelerinaj ce consta, de regulă, într-o icoană pe sticlă. Pe de altă parte prezenţa în Transilvania a numeroase fabricii de „glăjărie” (sticlărie) asigura foarte lesne materia primă necesară iconarilor. Trebuie menţionat faptul că pentru ţăranii din satul Nicula ocupaţia principală era agricultura şi creşterea vitelor, pictarea icoanelor fiind o îndeletnicire secundară având menirea de a completa bugetul familial” – Dr. Sorin Sabău (etnograf/Complexul Muzeal Arad).

 

Exponatul, icoana „Maica Domnului jalnică”, aflat în colecția de etnografie a Complexului Muzeal Arad, este prezentat publicului până la sfârșitul lunii aprilie, la Palatul Cultural Arad (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

 

 

12 aprilie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Timișoara: expoziția de heliogravură Martin Schongauer – ”Der Schöne Martin – Martin cel Frumos”, miercuri, 12 aprilie a.c., la ora 19.00

Martin Schongauer ”Der Schöne Martin – Martin cel Frumos”

Vernisaj: 12 Aprilie, ora 19.00, Muzeul de Artă Timișoara

Durata expoziției: 12.04 – 10.05.2017

 

Muzeul de Artă Timișoara vă invită la vernisajul expoziției de heliogravură Martin Schongauer – ”Der Schöne Martin – Martin cel Frumos”, miercuri, 12 aprilie a.c., la ora 19.00, la Palatul Baroc din Piața Unirii, nr. 1, Timișoara. Expoziția este realizată în parteneriat cu Centrul Cultural German Timișoara.

 

În cadrul vernisajului, vor lua cuvântul prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara, Mona Isabela Petzek, directorul Centrului Cultural German, Thomas Emmerling, curatorul expoziției și Aura Bălănescu, muzeograf.

Martin Schongauer (cca. 1450 – 2 februarie 1491) este unul dintre cei mai fascinanți artiști ai Evului Mediu. La nord de Alpi era unul dintre cei mai cunoscuți gravori și pictori ai secolului al XV-lea și a fost foarte venerat în timpul vieții – și numit încă de atunci, frumosul Martin.  Printre cele mai importante lucrări ale lui Schongauer se numără „Madonna în crângul cu trandafiri”, „Micul altar din Isenheim” și „Marea Judecată de apoi”, precum și multe alte desene și gravuri.

Schongauer își are lucrările foarte strâns legate de stilul gotic, dar acestea s-au dezvoltat toate, prin prisma detaliilor, precum și a perspectivelor din compoziție, în direcția renascentistă. Expoziția va cuprinde în jur de 90 de lucrări  restaurate în 1870 de către Amand Durand prin intermediul tehnicii heliogravurii.

Amand Durand (1831 – 1905) a fost unul dintre cei mai importanți gravori francezi ai secolului al 19-lea. El a avut o contribuție majoră: datorită lui, desene și gravuri ale marilor maeștri au fost păstrate până în timpul nostru.

Expoziția va putea fi vizitată până în 10.05.2017, în fiecare zi de la orele 10.00 la 18.00 (luni închis).

Muzeul de Artă Timișoara
tel. 0256/491592
fax. 0256/491582
www.muzeuldeartatm.ro

Sibiu: vernisajul expoziției Micuții iconari

Miercuri, 12 aprilie, 12 aprilie, orele 11:00, în sala de expoziții temporare din curtea a doua a Palatului Brukenthal va avea loc vernisajul expoziției

Micuții iconari

Durata: 12.04 – 14.05.2017
Curatori: Răzvan Malanca și Simona Georgescu
Partener: Grădinița nr. 15 – Sibiu

Text oferit de curatorii expoziției:

Proiectul educativ „Micii iconarii” inițiat de Muzeul de Istorie – Casa Altemberger, din cadrul Muzeului Național Brukenthal, în parteneriat cu Grădinița nr. 15 Sibiu, și-a propus apropierea de patrimoniului cultural şi religios românesc prin intermediul picturii pe sticlă, o formă strălucită de exprimare plastică tradițională.

În cadrul proiectului s-au realizat lucrări pe sticlă după scene întâlnite pe vasele de cositor din colecțiile Muzeului de Istorie – Casa Altemberger, alături de imaginile clasice după icoane pictate pe sticlă. Expoziția deschisă în Palatul Brukenthal prezintă 68 de lucrări ale copiilor preșcolari realizate pe durata proiectului. Ei au lucrat după tehnica tradiţională folosită în pictarea icoanelor, având ca model desenul pe hârtie, pe care l-au  transpus pe spatele sticlei şi au pictat suprafeţele. Fiecare lucrare are amprenta imaginației și îndemânării micului „artist”.

Marius GHEORGHIU

Secţia Educaţie, Marketing şi Comunicare

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

Piaţa Mare nr 4 -5

550163 Sibiu

ROMANIA

tel: (+4) 0269 217691

fax: (+4) 0269 211545

E-mail: marius.gheorghiu@brukenthalmuseum.ro

Web site: www.brukenthalmuseum.ro

Sibiu: vernisajul expoziției Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei

Miercuri, 12 aprilie, orele 11:00, în sala de expoziții temporare din curtea a doua a Palatului Brukenthal va avea loc vernisajul expoziției: Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei.

Durata: 12.04 – 14.05.2017
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituţă și Cornelu Gaiu
Parteneri: Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Protopopiatul Ortodox Bistriţa, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Asociaţia Culturală Pictor Octavian Smigelschi

Text oferit de curatorii expoziţiei

Bisericile din Transilvania adăpostesc tezaure nepreţuite de icoane, majoritatea locale, altele aduse din diferite centre ale Transilvaniei sau din Moldova. În Transilvania, icoane interesante există pretutindeni, din zona Făgăraş –Sibiu continuând în zona Sebeş, sau Cluj, Bistriţa sau Sălaj. Pictura de icoane prezintă aici, o diversitate nebănuită şi un interes artistic deosebit. Înţelegerea temelor, arhaismul interpretării, realismul viu al tratării chipurilor şi caracterul narativ legat de detaliul pitoresc dau acestor icoane valoarea unor documente de interpretare folclorică a filozofiei şi a dogmei creştine.

În pictura de icoane, ca şi în pictura murală, cu tot caracterul ei tradiţional, s-au înregistrat o serie de elemente mai noi ale artei renaşterii şi barocului. Ele se datorează contactului cu arta maghiară şi săsească a Transilvaniei dar şi a pătrunderii barocului austriac şi a elementelor de renaştere din Polonia şi Slovacia.

Icoanele împărăteşti din zona Bistriţei-Năsăud, datate din primele decenii ale secolului al XVII-lea în stilul picturii post-bizantine, sunt marcate de un puternic grafism. Chenarul lat, pictat cu motive vegetale de sorginte renascentistă, rozetele sculptate şi aplicate, împrumută icoanei o pregnantă notă decorativă.

În ceea ce priveşte pictura pe sticlă din Transilvania, aceasta îşi are originea în pictura de factură populară ce s-a practicat în Bavaria, Austria, Boemia, începând cu a doua jumătate a secolului a XVIII-lea şi care va pătrunde şi în spaţiul intracarpatic, cu ocazia diferitelor pelerinaje, în special la Nicula.

Această zestre de artă sacră a fost creată de iconari ţărani al căror nume istoria nu ni l-a transmis decât în parte. Meşterul anonim, de obicei ţăran, mai mult sau mai puţin talentat ori instruit, va crea uneori opere originale, pline de pitoresc, prin îmbinarea elementelor tradiţionale cu fantezie alimentată de scrierile hagiografice, de legende ori povestiri.

Chipul Maicii Domnului din icoanele Transilvaniei, indiferent de tipul iconografic redat exprimă gingăşie şi prospeţime cum nu se poate vedea în arta cultă. Reprezentându-o astfel pe Maica Domnului, iconarul şi-a pus, în sclipirea cristalină a ciobului de sticlă sau în tăria lemnului, ceva din sufletul lui şi a timpurilor sale.

Luminoasa imagine a Maicii Domnului cu Pruncul o întâlnim în bisericile ortodoxe sau greco-catolice ale românilor, în cele catolice ale maghiarilor, secuilor şi saşilor, fiind adorată pentru puterile sale miraculoase.

Expoziţia „Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei” este un eveniment cultural important, fiind simbolic o rugăciune şi un ex voto adus Născătoarei de Dumnezeu, un semn al înţelegerii şi păcii, al tuturor celor ce mărturisesc întru Hristos.