Alexandria: exponatul Lunii August – Marama

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marţi, 1 august a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii August.

Pentru perioada 1 – 31 august 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o piesă ce face parte din patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman, colecţia de port popular. Este vorba de o Maramă.

Marama, de face obiectul Exponatului Lunii, provine din comuna Salcia şi datează din perioada 1901-1925. Aceasta a fost achiziţionată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1979, fără a se cunoaşte numele persoanei care a lucrat-o.

Marama sau ştergarul de cap, este o piesă componentă a costumului femeiesc de sărbătoare din zona Teleormanului, fiind principala piesă de completare a acestui costum. Ea se purta numai la sărbători, peste tulpanul cu colţişori ce avea rolul de a acoperi părul femeii căsătorite.

Marama prezentată este confecţionată din borangic galben şi mătase albă, este ţesută în două iţe, cu alesături în tehnica şabacului. Are decorul amplasat la capete, sub forma a trei registre, cel din mijloc fiind foarte lat. Motivele decorative sunt geometrice – romburi, linii – şi vegetal-florale – „pomul vieţii în glastră” sau „ghiveciul cu floare”. La capete prezintă franjuri din urzeală.

„Pomul vieţii” face parte din grupul de motive al copacului, simbol al rodniciei în gândirea populară, iar „ghiveciul cu floare” apare ca o reprezentare a grădinii raiului.

Marama este un obiect de port foarte bine reprezentat în zona Teleormanului, a cărei confecţionare necesita multă migală şi atenţie, deoarece prelucrarea firului de borangic era foarte dificilă. Marama era realizată în cadrul gospodăriei, la războiul de ţesut, de către femei care dobândiseră acest meşteşug de mare virtuozitate tehnică, ce a atins uneori cele mai înalte trepte ale creaţiei artistice. În Teleorman, ştergarul de cap era piesa care se dădea în dar la nuntă generelui, socrilor mari, naşilor şi cumnaţilor, în timp ce se juca hora Nuneasca.

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare: Care sunt motivele decorative care se regăsesc pe maramă ?

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, 140033 sau la

email: exponatul@yahoo.com, până la data de 20 august a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
   
 

Dr. Pavel Mirea

Corina Iordan

pedagog muzeal

 

______________________________________________________

 

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
  intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni
  .

 

Cluj-Napoca: expoziţia „Călătorie în arta lui Gy. Szabó

 

EXPOZIȚIA „CĂLĂTORIE ÎN ARTA LUI GY. SZABÓ BÉLA”

3 august – 3 septembrie 2017

Vernisaj: 3 august 2017, ora 18

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Casa Memorială Gy. Szabó Béla vă invită călduros să luaţi parte joi, 3 august 2017, începând de la ora 18:00, la vernisajul expoziţiei „Călătorie în arta lui Gy. Szabó Béla”, care va avea loc în sălile de expoziţii temporare (etaj, latura sudică) ale muzeului (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30).

Expoziţia cuprinde o selecţie de lucrări din colecţia Casei Memoriale Gy. Szabó Béla și din colecția Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Gy. Szabó Béla (1905–1985) este cunoscut ca inovatorul și maestrul gravurii în lemn din Transilvania secolului XX. Acesta, pe durata celor șase decenii de activitate, pe lângă aproximativ 1.400 de xilogravuri, a realizat și aproape 15.000 de desene în cărbune și în tuș, aproape 200 de tablouri în ulei și 2.000 de pasteluri. Opera sa artistică impunătoare rezervă în continuare nenumărate surprize, astfel, la expoziția de față, pe lângă arhicunoscutele gravuri în lemn, vor fi prezentate și lucrări necunoscute publicului, precum și diverse obiecte sau unelte de lucru ale artistului. Dintre acestea amintim: xilogravuri aproape necunoscute (cum este grotescul Autoportret cu vedenii, bogat în simboluri), desenele sau pastelurile din mai multe mape, ori picturile în ulei care n-au fost expuse în timpul vieții sale – toate acestea merită interes din partea publicului.

Forța motrică a artei lui Gy. Szabó a constat în căutarea și imortalizarea plaiurilor și a experiențelor noi (călătorii). Pe lângă cercetarea și observarea necontenită a naturii, în timpul acestor călătorii, artistul a întreprins și o investigare a sinelui, mărturie stând nenumărate autoportrete (unele tradiționale, altele complet inovative din punct de vedere compozițional) care se consideră esențiale în toate fazele de creație și au fost concepute prin diferite tehnici (desene în tuș sau în cărbune, pasteluri, tablouri în ulei, xilogravuri). Expoziția de față se bazează pe cele două teme îndrăgite ale artistului – călătoriile și autoportretele –, punând în evidență autoportrete executate în diverse tehnici.

La vernisaj vor lua cuvântul: prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca; dr. Bordás Beáta, curatorul expoziției și Ferenczy Miklós preot, administratorul moștenirii lui Gy. Szabó Béla.

Tulcea: Lucrarea Lunii AUGUST la Muzeul de Artă, „Chioșc de ziare”, aparținând colecției de pictură, Dumitru Ghiață (1888 – 1972)

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați

Lucrarea Lunii AUGUST la Muzeul de Artă

Pe parcursul lunii AUGUST 2017, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa nr.2, publicul poate viziona lucrarea artistului Dumitru Ghiață (1888 – 1972), „Chioșc de ziare”, aparținând colecției de pictură.

”„Ghiaţă Dumitru anunţă un artist încântător şi complet. În paleta sa este nu ştiu ce dulce tandreţe orientală şi în factura sa nobilă frumuseţe a planurilor…’’, spunea Henri Focillon – istoric şi critic de artă francez, cu ocazia expoziţiei retrospective Ghiaţă D. Artist al Poporului din 1967.

Dumitru Ghiaţă s-a născut la data de 22 septembrie 1888 în Colibaşi, judeţul Mehedinţi, fiul lui Gheorghe Ghiaţă şi al Elisabetei Ghiaţă. În timpul liceului, profesorul său de desen V. Ravici i-a intuit talentul, iar câteva luni mai târziu Ghiaţă începe să frecventeze atelierul pictorului Arthur Verona. În perioada 1913 – 1914,  frecventează cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze de la Paris, familiarizându-se cu tehnicile post-impresioniste, pe care le va asimila într-o manieră personală în lucrările sale: naturi moarte, peisaje şi compoziții în culori sobre, cu influenţe din arta populară.

Ghiaţă a făcut parte, alături de Petraşcu, Pallady, Sirato, Iser, Tonitza, St. Dimitrescu, Bunescu, Catargi, Ciucurencu din strălucita pleiadă de artişti care s-au afirmat pe deplin între cele două războaie mondiale. A ştiut să realizeze confluenţa a ceea ce era mai viu şi legat de omenesc din arta românească şi din cea universală, având o viziune şi un stil propriu.

Autenticitatea lucrărilor sale este impresionantă, printre temele preferate ale pictorului fiind peisajele în care apar nelipsiţii copaci cu coroanele verzi, roşii sau desfrunzite, naturile moarte şi mai presus de toate motivele cu ţărani, „ţăranii tăcuţi şi gânditori surprinşi stând în grupuri la zile de târg, vorbind de-ale lor şi scărpinându-se pe sub cămăşi’’ (Corneliu Baba).

”Viaţa e şi aşa plină de griji”, spunea el uneori. ”Răul şi necazul vin prea de multe ori şi nechemate de nimeni. Frumosul însă se câștigă prin luptă, prin pasiune.”

În 1972 pictorul se stinge din viaţă, donându-şi colecţia de artă şi locuinţa statului român, mare parte din lucrările sale putând fi admirate la Muzeul Naţional de Artă al României.”

Sursa: http://galeriaromana.ro/ghiata-dumitru-un-artist-incantator-si-complet/

 

Cătălina Popa – Responsabil Relații Publice

relatiipublice@icemtl.ro

www.icemtl.ro, www.cjtulcea.ro , www.noviodunum.ro , www.muzee.org, www.regiocult.ro , http://proiecteuropolis.wordpress.com/ , http://archeologie-danube.hypotheses.org/

 

 

 

București; William Totok, muzeograf de o zi la MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române continuă seria Scriitori contemporani la muzeu, inaugurată la începutul lunii mai, cu cea de-a 14-a întâlnire: William Totok – Muzeograf de o zi. Sâmbătă, 5 august, timp de 4 ore, în intervalul orar 13.00 – 17.00, William Totok devine muzeograful expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8.

Sosit în țară la invitația Muzeului Național al Literaturii Române pentru a participa la cea de-a doua ediție a Festivalului „Gellu Naum”, William Totok a acceptat provocarea noastră de a deveni muzeograf pentru o zi, pretextul de la care pornim fiind vitrina dedicată Grupului de Acțiune Banat – Aktionsgruppe Banat în cadrul expoziției de bază deschise anul acesta în sediul muzeului din Str. Nicolae Crețulescu 8.

Programul își propune să atragă un număr cât mai mare de vizitatori, care săptămânal, timp de patru ore, intră într-un dialog cultural și literar cu scriitorii invitați, despre scrierile acestora, dar și despre scrierile autorilor prezenți în expoziția de bază a MNLR, participă la o lectură publică din opera scriitorilor invitați și citesc din manuscrisele dăruite muzeului de scriitorii lor preferați, deveniți gazdele acestui spațiu inedit.

WILLIAM TOTOK, scriitor şi publicist, a debutat în 1970 cu versuri în revista „Neue Literatur”. A studiat germanistica şi romanistica la Universitatea din Timişoara (1973-1979). Cofondator al Grupului de Acţiune Banat – Aktionsgruppe Banat (1972-1975). În perioada 1975-1976 a  fost deţinut politic. A fost profesor de germană şi română, apoi redactor la ziarul „Neue Banater Zeitung” din Timişoara (1982-1985). Publică poezii, eseuri, cronici, articole şi studii istorice şi politice, în România şi în străinătate. Din 1987, trăieşte ca scriitor şi jurnalist la Berlin şi este corespondent al posturilor de radio Europa Liberă şi Radio France Internationale. I-au fost decernate Premiul „Leonce-und-Lena-Forderpreis” (1987) şi Premiul Fundaţiei „Henning-Kaufmann” (1989). A publicat volumele de poezii: Die Vergesellschaftung der Gefühle (Socializarea sentimentelor) (Bucureşti, 1980); Freundliche Fremdheit (Politeţe rezervată) (Timişoara, 1984); Das prompte Eingreifen des Fallmeisters beim Versuch eines Hundes sich eigenmächtig auf die Hinterbeine zu stellen (Intervenţia promptă a hingherului la încercarea unui cîine de a se ridica în două picioare) (Mainz, 1987); Eiszeit (Timp îngheţat) (Berlin-Ost, 1987); … an den Fahnenstangen fault die Wut, (… pe catarge putrezește mînia. Poezii) (Ludwigsburg, 2016). La Editura Polirom, a publicat Constrângerea memoriei. Însemnări, documente, amintiri (2002), Episcopul, Hitler şi Securitatea. Procesul stalinist împotriva „spionilor Vaticanului” din România (2008) şi Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența armată anticomunistă din România (împreună cu: Elena-Irina Macovei) (2016) .

Odată cu inaugurarea noii expoziții de bază a Muzeului Național al Literaturii Române (Nicolae Crețulescu nr. 8), ne propunem o deschidere cât mai mare față de publicul vizitator de toate vârstele, printr-o serie de evenimente prin care ne dorim repoziționarea unei instituții de importanță națională pe harta culturală, educațională, turistică a Bucureștiului, dar și a țării.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

Accesul la toate evenimentele organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române este gratuit.

 

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.

 

Copyright © 2017 Muzeul Național al Literaturii Române, Toate drepturile rezervate.
Adresă – Sediu administrativ:
București, Calea Griviței 64-66, sector 1
Date de contact:
Secretariat Tel/Fax: +40212129652
Relaţii publice: Tel/Fax: +40212125846
E-mail: relatiipublice@mnlr.ro
Persoană de contact: Andreea Drăghicescu, +40 731 003 022
Adresă – Sediu expoziție de bază:
București, Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1
Program de vizitare:
Marți – Duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00 (Pentru programări, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 031.426.00.24)

Sibiu: Expoziția: Barock Kolloquium. Picturi de Michael Lassel

Expoziția: Barock Kolloquium. Picturi de Michael Lassel

Locul de desfășurare: Palatul Brukenthal, Cabinetul de Cartografie

Durata: 4.08 – 27.09.2017

Vernisaj: Vineri, 4 august, orele 11:00

Organizatori: Muzeul Național Brukenthal și Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania

Curatori: dr. Alexandru Sonoc (MNBrukenthal), mag. Hans-Werner Schuster (Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania)

Text oferit de curatori:

Muzeul Național Brukenthal invită publicul la o expoziție de excepție ce cuprinde 34 lucrări în trompe ľoeil ale artistului Michael Lassel, considerat unul dintre maeştrii acestei tehnici în creația sec. XX (alături de Jacques Poirier, Henri Cadiou și Pierre Gillou).

Minuţiozitatea şi precizia desenului din tablourile prezentate sunt un statement vs. arta creată digital, descriind un arc în timp între arta contemporană și cea de acum 200 de ani, căutând asemănări şi deosebiri în percepţia lumii din perspectivă realistă, idealistă sau suprarealistă în, adesea înşelătoarele, limite senzoriale (trompe l’œil fiind o tehnică artistică utilizată în pictură în scopul creării iluziei de tridimensionalitate). Compozițiile exprimă erudiţie, o opulentă plăcere de a trăi şi interesul pentru cunoaşterea perisabilităţii a tot ceea ce este viu şi material.

Michael Lassel, artist sas originar din Logig / Ludwigsdorf (jud. Mureș) este stabilit la Fürth, în Germania. Înscrisă în agenda culturală Bicentenar Brukenthal 2017, expoziția este organizată cu prilejul celei de a 27-a întâlniri a sașilor în Transilvania.

Marius GHEORGHIU

Secţia Educaţie, Marketing şi Comunicare

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

Piaţa Mare nr 4 -5

550163 Sibiu

ROMANIA

tel: (+4) 0269 217691

fax: (+4) 0269 211545

E-mail: marius.gheorghiu@brukenthalmuseum.ro

Web site: www.brukenthalmuseum.ro

București: vernisajul microexpoziției Exponatul lunii august 2017 – Transport de provizii pe front

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea de a vă invita miercuri, 2 august, începând cu ora 11.00, la vernisajul microexpoziției Exponatul lunii august 2017 – Transport de provizii pe front, care va avea loc la sediul Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, București.
Exponatul lunii august este o remarcabilă operă de artă semnată de Sava Henția, redată circuitului expozițional în urma unui complex proces de restaurare.
Sava Henția (1848 – 1904) a fost pictor, grafician, muralist și ilustrator de carte. Deși era aproape surd, a participant la Războiul de Independență (1877-1878), ocazie cu care a pictat numeroase scene de campanie și a fost considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă s-au păstrat desenele „Trecerea Dunării”, „Soldat călare, la Corabia” etc. Desenele realizate în acestă perioadă ca reporter de război, au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei. Lucrări importante care l-au definit ca pictor de război au fost: „Lagărul (Bivuac)”, „În tabără”, „Gara de mărfuri”, „Cai la Conovăț”. Printre aceste lucrări se remarcă și „Transport de provizii pe front”, prezentată publicului în cadrul microexpoziției „Exponatul lunii august”.

Pictura a fost supusă unui amplu proces de restaurare și unor amănunțite investigații științifice. Analizele realizate de către ing. cercetător Migdonia Georgescu și ing. cercetător Zizi Ileana Baltă în cadrul laboratorului de investigații fizico-chimice și biologice al MNIR, au pus în evidență pigmenții ce intră în compoziția stratului pictural și a preparației tabloului. Operațiunile de restaurare a picturii au fost realizate de lector. univ. Romeo Gheorghiță și de Sorina Gheorghiță, care au reușit (așa cum au făcut de atâtea ori, cu alte opere de artă din patrimoniul național), să readucă „la viață” una dintre cele mai importante măturii referitoare la Războiul de Independență, aflate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.

Microexpoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 2 august – 2 septembrie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10:00 – 18:00.

 

Vă așteptăm cu drag la eveniment!
Cu stimă,
Echipa MNIR


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax [Phone/Fax] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

Galaţi: Exponatul lunii: MĂRCI POȘTALE DIN EMISIUNEA FERDINAND – NECIRCULATE (MOSCOVA 1917)

image description

Exponatul lunii:

MĂRCI POȘTALE DIN EMISIUNEA

FERDINAND – NECIRCULATE (MOSCOVA 1917)

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, propune publicului vizitator pentru luna august a.c., în cadrul proiectului expoziţional Exponatul lunii, prezentarea unor bunuri muzeale cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: MĂRCI POȘTALE DIN EMISIUNEA FERDINAND-NECIRCULATE (MOSCOVA 1917).

Pe fondul Primului Război Mondial, la sfârșitul anului 1916, după cucerirea capitalei, armata, guvernul și curtea regală a României se retrag la Iași. În cursul anului 1917, România, aliata Rusiei, comandă la Moscova tipografierea unor mărci poștale care urmau să fie folosite ca mărci uzuale pe teritoriul țării neocupat (Moldova dintre Carpați și Prut) de Puterile Centrale. (muzeograf Valentin Bodea)

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați deţine în colecţia sa de Filatelie, mărci poştale tipărite la Moscova în anul 1917, din emisiunea „Ferdinand – necirculate”: valoarea 10 bani, culoarea roşu aprins, nedantelat; valoarea 25 bani, culoarea albastru, nedandelat; valoarea 35 bani, culoarea violet, dantelat; valoarea 40 bani, culoarea verde-albastru, dantelat; valoarea 50 bani, culoarea galben, nedantelat şi un „timbru de ajutor”: valoarea 5 bani, culoare verde, nedantelat, neobliterate. Aceste mărci poştale au aparţinut inginerului gălăţean Constantin Apostolide şi au fost donate Muzeului de Istorie Galaţi, în anul 1978.

Micro-expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Casa Cuza” Galaţi din str. Al. I. Cuza, nr. 80, în perioada 2 – 31 august 2017, de miercuri până duminică, între orele 1000 – 1800.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati