Archive for expoziţii

București: vernisajul expoziției multimedia Frânturi de rugăciuni, vineri, 24 iulie 2015, de la ora 18

FRÂNTURI DE RUGĂCIUNI

afis Frânturi de rugăciuni - Copy

Expoziție multimedia

24 iulie – 30 august 2015, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român, în parteneriat cu Muzeul Național din Gdańsk, vă așteaptă vineri, 24 iulie 2015, de la ora 18, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției multimedia Frânturi de rugăciuni.

Demersul expoziției multimedia Frânturi de rugăciuni (Remnants of Prayers) este să familiarizeze vizitatorii într-o manieră simplă, dar atractivă, cu proiectul și să mărească interesul în privința arhitecturii sacre din Polonia, Islanda și Norvegia.

Expoziția prezintă fotografii, filme și înregistrări audio din clădirile selectate: altare poloneze, biserici etajate din lemn norvegiene și biserici de fermieri din Islanda. Materialul vizual va fi prezentat atât pe ecrane digitale – touchscreen, cât și sub formă de print-uri clasice pe hârtie fotografică. Fotografiile vor fi însoțite de înregistrări video dezvăluind rolul altarelor și bisericilor în comunitățile locale, pe durata ritualurilor, rugăciunilor, întâlnirilor și tradițiilor locale.

Formatul expoziției reflectă modalitatea în care obiectele sacre există în mediile reale.

Majoritatea fotografiilor este prezentată în module similare altarelor, poziționate liber în sala de expoziție. În interiorul casei, care a fost special construită cu acest scop, vizitatorii experimentează pacea, similară cu cea din biserică.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 30 august 2015, de marți până duminică. Intrarea este liberă.

Organizator: Muzeul Național din Gdańsk.

Lasă un comentariu

Constanţa: expoziţia „Cinegetică şi Navigaţie, inclusiv o colecţie de pictură Dimitrie Ştiubei şi o mică colecţie de whiskiy-uri rare”

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Artmark şi Primăria Municipiului Constanţa vă adresează invitaţia de a participa la vernisajul expoziţiei „Cinegetică şi Navigaţie, inclusiv o colecţie de pictură Dimitrie Ştiubei şi o mică colecţie de whiskiy-uri rare”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 15 iulie, ora 12:00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, din Piaţa Ovidiu nr. 12.

Vă invităm, astfel, să vă aventuraţi într-o expediţie a pasiunilor, expoziţia de Cinegetică şi Navigaţie putând fi vizitată la sediul Muzeului, miercuri, 15 iulie, între orele 12:00-19:00 şi joi, 16 iulie, între orele 10:00-19:00.

Evenimentul va continua sâmbătă, 18 iulie, ora 20:00, cu expoziţia şi licitaţia de Orientalism, de la Arena Regia Hotel, Marina Regia Residence, iar loturile expuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa vor fi licitate duminică, 19 iulie, ora 20:00, la Hotel Vega, Mamaia.

MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA
PIAŢA OVIDIU NR. 12
CONSTANŢA
COD POŞTAL 900745
0.P. 13 CONSTANŢA
c.p. 13-19
Site: www.minac.ro
E-mail: minaconstanta@gmail.com
Facebook: https://www.facebook.com/minaconstanta
Contact: Secretariat
fax:  0241/618763,
Tel. 0241/614562,
RDS 0341408739

Lasă un comentariu

București: Exponatul lunii iulie 2015 la Muzeul Naţional de Istorie a României: Măşti mortuare regale

Exponatul lunii iulie 2015 la Muzeul Naţional de Istorie a României:

Măşti mortuare regale

masca-mortuara-Regina-Maria-3D

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă în luna iulie a.c. , în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii“, patru mă ști mortuare și trei mulaje de mână provenite din achizi ții sau dona ții: mă știle mortuare ale Reginei Maria, Regelui Ferdinand, Regelui Carol I și a fiicei sale Principesa Maria (Itty), precum și trei mulaje de mâni – cea a Regelui Carol I, a Principesei Maria (Itty) și a Reginei Maria.

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 16 iulie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.

Pe 18 iulie se comemorează 77 de ani de la moartea Reginei Maria iar pe 20 iulie, 88 de ani de la trecerea în nefiinţă a Regelui Ferdinand. Tot anul acesta se vor aniversa 140 de ani de la naşterea Reginei şi 150 de ani de la naşterea suveranului.

Micro-expoziția lunii iulie este consacrată unor obiecte unice din patrimoniul MNIR, care sunt asociate ritualului regal al funeraliilor, reprezentând o formă de păstrare a memoriei regale. În general, realizarea mă știlor era o tradiție universală de conservare a trăsăturilor și memoriei unor personalități.

În 1980 muzeul a achiziționat de la doamna Emilia Becker câteva obiecte din colecția sculptorului Emil W. Becker privind ritualul funerar regal. Aceste piese aflate cândva în colecția personală a sculptorului sunt: masca mortuară a Regelui Carol I, mulajul mâinii drepte a Regelui Carol I, masca mortuară a Reginei Maria, mulajul mâinii drepte a Reginei Maria. Toate acestea sunt realizate de Emil W. Becker. Tot din colecția sculptorului, mai provine masca mortuară a Principesei Maria (Itty), fiica Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. O altă piesă inedită o reprezintă mulajul mânii drepte a Principesei Maria (Itty) realizat în timpul vie ții, fiind inscripționat numele “Marie” și perioada realizării, în martie 1873. Principesa avea să moară un an mai de tîrziu, de scarlatină.

Masca mortuară a Regelui Ferdinand provine însă dintr-o donație a doamnei Ana Alexandra Crăciun din anul 1981, numele autorului nu este precizat, probabil fiind un exemplar după mulajul realizat de sculptorul Becker.

Dr. Diana Mandache, curatorul micro-expoziţiei Exponatul lunii – Măşti mortuare regale, este cercetător și istoric specializat în studiul istoriei regalității, iar prin intermediul obiectelor expuse, dorește să atragă atenția asupra unor piese unice din colecția Muzeului Național de Istorie a României.

În avanpremieră, este prezentată masca mortuară a Reginei Maria în 3D, aici: http://bit.ly/1CqytxV

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 16 iulie – 16 august 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10:00-18:00.

 

***

Contact: Dr. Diana Mandache

e-mail: dianamandache@yahoo.co.uk

https://jurnaldeistoric.wordpress.com/

https://royalromania.wordpress.com/

Comments (2)

București: Muzeul Antipa Bucuresti: Somnul vine altfel când adormi cu gândul la Deinotherium – program pentru copii 6 – 12 ani

Somnul vine altfel când adormi cu gândul la Deinotherium

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îi invită vineri, 24 iulie 2015, pe copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, să petreacă o noapte memorabilă printre cele mai mari mamifere care au existat vreodată pe Pământ.

Cei mici vor face un tur al muzeului, asigurându-se că toate exponatele din diorame vor avea parte de un somn liniștit, apoi vor viziona filme documentare despre viața fascinantă a animalelor, oferite de către DaVinci Learning, și vor adormi lângă Deinotherium gigantissimum, visând poate la lumea uriașilor de altădată.

Sosirea copiilor la muzeu este stabilită pentru ora 21.00, iar părinții sunt așteptați să-i ia a doua zi, sâmbătă, începând cu ora 8.30, după ce micuții au luat micul dejun, constând în brânzeturi proaspete asigurate de către sponsorul programului, Delaco Fan Brânză.

Înscrierea participanților se face în limita a 20 de locuri, pe adresa de email: info@antipa.ro sau la numărul de tel: 021.305.60.31.

Costurile de participare sunt de 200 Ron/copil; 300 Ron/doi frați; 400 Ron/trei frați.

Sponsori: Delaco Fan Brânză, Da Vinci Learning.

Parteneri media:  EmailWing, MediaIQ, UnitedMedia, Calendar Evenimente, comunicatedepresa.ro, Centruldepresa.ro, Oraşul Meu, Grădinite.com, Prokid.ro, GoKID.ro, Salut Bucureşti, inParc, mamica.ro, melc-codobelc.ro, agendacopiilor.wordpress.com, HotNews, SmartWoman, Mămica de azi, Mami, stiripentrucopii.com, kidsnews.ro, labucatarie.ro.

Detalii: www.antipa.ro și pe pagina de Facebook a Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”: www.facebook.com/muzeulantipa .

Informaţii suplimentare despre programe: Florentina Purdescu, șef birou Relații Publice, Marketing Cultural și Programe Educaționale, e-mail: florentinap@antipa.ro , tel: 0729.074.127.

Lasă un comentariu

București: expoziția Tradițiile și tranzițiile fânului, 20 iulie – 16 august 2015

Tradițiile și tranzițiile fânului

20 iulie – 16 august 2015, Sala ACVARIU

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român, Școala Națională de Științe Politice și Administrative (departamentul de Sociologie, București), Centrul Suedez de Biodiversitate (Universitatea din Uppsala, Suedia) vă așteaptă luni, 20 iulie 2015, la ora 17, în sala Acvariu, la vernisajul expoziției Tradițiile și tranzițiile fânului.

Expoziția găzduiește și lucrările artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin din Statele Unite ale Americii.

*

Verile, de dimineața până seara, ba chiar de primăvara devreme până toamna târziu, în zonele de deal și de munte se muncește la fân. Sute de căpițe și clăi de fân răsfirate împânzesc un teritoriu care capătă aspectele unei platforme mono-industriale vegetale. Unele rămân pe câmp până iarna, târziu, când sunt încărcate în căruțe sau sănii trase de cai, ori tractoare, pe măsură ce fânul bine așezat în șuri se împuținează. Clăile de fân, cu variate forme și dimensiuni, sunt parte a peisajului cultural și social devenit emblematic în zonele de munte și atrag atenția asupra faptului că, de-a lungul ultimului secol, peisajele europene de acest fel s-au transformat radical, ca urmare a schimbărilor socio-politice și economice care au dus la reducerea numărului de suprafețe administrate prin metode tradiționale, precum pajiștile semi-naturale bogate în biodiversitate.

Politicile construite recent în jurul conceptului de peisaj cultural sunt în dialog cu preocuparea crescândă pentru recuperarea biodiversității și a cunoștințelor de management tradițional al teritoriului. Actorilor agricoli care administrează pământul prin metode non-industriale – și mai ales celor care fac fân – li se propune în acest context un nou rol, de furnizor de servicii de ecosistem. În același timp, tehnologia își face apariția în munca fânului și devine vizibilă atât în natura acestei munci, cât și în managementul peisajului.

Din 2009, o echipă interdisciplinară de biologi, antropologi și istorici agrari au pus bazele unui proiect de cercetare etnografică în câteva zone montane din județele Maramureș, Cluj și Brașov, investigând cunoașterile și practicile care se materializează în fânețele și pășunile considerate astăzi elemente cheie ale menținerii biodiversității, dar investigând și transformările aduse de politicile de subvenționare asupra practicilor care au condus la conservarea acestor piesaje.

Dincolo de zecile de interviuri sau discuții spontane avute cu localnicii în câteva sate din aria investigată, rezultatele imediate ale acestei cercetări s-au materializat într-o arhivă fotografică care documentează cunoașteri și practici tradiționale încă prezente, dar și tranzițiile recente ale acestora. Cercetătorii au aflat că fânul e bun de cosit atunci când sună clocoticii (sau clocotișii) în iarbă; că există sărbători „mânioase”, când nu e bine să lucrezi la fân; că e mai bună grebla de plastic, pentru că nu își pierde ușor dinții, dar că cei ai greblei de lemn sunt mult mai ușor de înlocuit; că o claie trebuie să fie bine făcută și suplă, să nu atârne, „ca o broască”, pentru că asta ar atrage ironiile sătenilor la adresa proprietarului clăii; că oamenii nu pot cosi înainte de 1 iulie și nici nu au voie să mențină mai mult de 50 de arbori pe hectar pentru că asta i-ar priva de subvențiile de la stat; dar și că instituțiile care acordă subvențiile supraveghează terenurile din avion sau „cu satelitul”, în încercarea de a-i identifica pe cei care încalcă un set de reguli care, nu de puține ori, contrastează cu practicile tradiționale locale.

Expoziția de fotografie vă invită să descoperiți tradițiile, dar și tranzițiile fânului, de la firul de iarbă la clăile sau baloții de fân, să aflați secrete despre plante, ori legende locale, dar și să ascultați clocoticii sunând în iarbă.

La vernisajul expoziției, în data de 20 iulie, la ora 17, vă invităm și la o masă rotundă pe tema fânului și a biodiversității, la care vor participa Anna Westin, Tommy Lennartsson (CSB), Monica Stroe (SNSPA), Bogdan Iancu și Anamaria Iuga (MNȚR). Evenimentul va fi moderat de Vintilă Mihăilescu.

Fotografii de: Kathleen Laraia McLaughlin, Anamaria Iuga, Bogdan Iancu, Anna Westin, Monica Stroe.

Curatori expoziție: Bogdan Iancu, Cosmin Manolache, Anamaria Iuga

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu până pe 16 august 2015. Intrarea este liberă.

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere.ro, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.iqool.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

Lasă un comentariu

Slobozia: Reconstituiri antropologice la Muzeul Județean Ialomița

Busturi-reconstituire

Reconstituiri antropologice la Muzeul Județean Ialomița

Începând din această vară, la Muzeul Județean Ialomița se pot admira două reconstituiri antropologice-bust de bărbat și bust de femeie, realizate după două schelete umane, descoperite în necropola medievală timpurie de la Dridu, punctul “La Metereze”, datată în sec. XI-XIII.

Cele două reconstituiri sunt expuse în sala Evul mediu din cadrul expoziției permanente, intitulată “Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței. Omul și râul.”

Cercetările arheologice din această necropolă au adus date noi cu privire la cunoașterea populației locale din această perioadă. Analizele pe scheletele umane au evidențiat caractere antropologice care se regăsesc și la populația actuală și atestă un fond vechi de origine mediteraneană. De asemenea, la unele schelete din sec. al XIII-lea (anul 1250) au fost remarcate unele forme de metisaj euro-mongoloide pe un fond local robust paleo-europoid rezultate de unele contacte aleatorii.

Cercetările antropologice din necropola ialomițeană au fost coordonate de prof. dr. antropolog Cantemir Rișcuția și soția sa Irina Rișcuția.

În țara noastră cei doi cercetători au mai efectuat lucrări după materiale descoperite în numeroase așezări dintre care amintim: Schela Cladovei (mezolitic), Boian și Târpești (neolitic) sau necropola de la Histria.

După 1970, Cantemir Rișcuția și Irina Rișcuția au fost solicitați și în străinătate, ei reușind refacerea unor chipuri după două fragmente de cranii de pithecantropus, descoperite în Jawa (Indonezia). Aceste lucrări incredibile le-au adus recunoaștere și apreciere internațională.

Procesul reconstituirii a durat mai bine de trei luni, iar înregistrarea video (de 12 minute) se află în arhiva de aur a antropologiei mondiale de la Bruxelles.

Simona Munteanu-Expert Restaurare-conservare

Liliana-Mariana Burlacu

Muzeul Județean Ialomița

Lasă un comentariu

Făgăraș: expoziţia „Hans Hermann-Peisaje transilvănene. Colecţia Muzeului de Artă Braşov”

Afis Hans Hermann Fagaras

Muzeul de Artă Braşov organizează în perioada 9 iulie – 6 septembrie 2015, în parteneriat cu Muzeul Țării Făgărașului ,,Valer Literat”, expoziţia „Hans Hermann-Peisaje transilvănene. Colecţia Muzeului de Artă Braşov”.

Expoziţia va fi deschisă la sediul Muzeul Țării Făgărașului ,,Valer Literat” începând de joi, 9 iulie 2015, orele 13.00. Expoziţia a mai fost itinerată în anul 2013 la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Expoziţia reuneşte 50 de gravuri semnate Hans Hermann din patrimoniul Muzeului de Artă Braşov. Lucrările evocă un spaţiu tradiţional: monumente reprezentative şi colţuri anonime din burgurile transilvănene (Braşov, Sibiu, Sighişoara, Bistriţa, Mediaş), cetăţi ţărăneşti şi biserici fortificate (Rupea, Prejmer, Slimnic, Bazna etc.), peisaje şi scene rurale etc. Pictor şi gravor născut la Braşov, Hans Hermann (1885-1980) este unul dintre cei mai importanţi artişti transilvăneni din secolul XX.

Evenimentul se înscrie în cadrul unei serii de expoziţii prin care Muzeul de Artă Braşov îşi propune să popularizeze valorile de patrimoniu aflate în colecţia sa în ţară şi străinătate.

 

PERSOANĂ DE CONTACT

Radu Popica, Şef Serviciu-Secţia Artă

Tel. 0740/804166

E-mail: radu.popica@muzeulartabv.ro

Lasă un comentariu

« Newer Posts · Older Posts »
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 139 de alți urmăritori