Brăila: Invitație Aniversare Eminescu – luni 16 ian. 2017, Muzeul Brăilei

Luni, 16 ianuarie 2017, Muzeul Brăilei „Carol I” organizează o serie de manifestări dedicate poetului național Mihai Eminescu:

ora 10, la Casa Memorială „D. P. Perpessicius” (str. Cetății nr. 70), va avea loc vernisajul expoziției Luceferi ce răsar…; organizator:  secția „Memoriale”; prezintă: Elena Ilie.

ora 11, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3):

– vernisajul expoziției Povestea „Luceafărului”; organizator: Muzeul Literaturii Române Iași; prezintă: Anca Maria Buzea

– prezentare de carte: Mihai Eminescu, Despre limbă, cultură, teatru, ediție de Dumitru Irimia, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; prezintă: Zamfir Bălan

– conferință: Odiseea manuscriselor eminesciene; prezintă: Valentin Coșereanu

– festivitatea de premiere a elevilor participanți la Concursul Național de Creație Literară și Reviste Școlare „Mihai Eminescu” Brăila – ediția a XX-a, organizat de Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Brăila; prezintă: Evelina Dumitrașcu.

Moderatorul evenimentelor: Ionel Cândea.

Diana Cosarca
Muzeul Brailei „Carol I”
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

București: Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național de Artă al României

alexandrina_g-_manu_portret_-_mnar

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național de Artă al României

Tablouri de tezaur se întorc la MNAR de Ziua Culturii Naționale

În sensul programului de management curent care prevede atragerea de achiziții și donații de opere de artă în favoarea Muzeului Național de Artă al României (MNAR), au fost făcute demersuri ca două tablouri de Anton Chladek (1794-1882), clasate în categoria Tezaur, să poată fi admirate din nou în Galeria Națională a muzeului. Acest lucru a fost posibil prin achiziția în vederea donației pe care Fundația Bonte a făcut-o Muzeului Național de Artă al României. Lucrările au făcut parte din colecția Manu și au fost incluse în patrimoniul MNAR până la restituirea lor către foștii proprietari în anul 2015.

Începând de duminică 15 ianuarie 2017, Ziua Culturii Naționale, tablourile care o reprezintă pe Alexandrina G. Manu și pe Anica Manu în costum polonez vor fi expuse în Galeria de Artă Românească Modernă, la Mezanin. O prezentare a celor două lucrări va fi făcută de istoricul de artă Alina Petrescu începând cu ora 11. Despre semnificația acestei inițiative care încheie un demers public-privat de recuperarea a unui important patrimoniu de artă românească vor vorbi Călin Stegerean, director general al MNAR și doamna Marina Bundac, director al Fundației Bonte.


Portretele Alexandrinei G. Manu și Anicăi Manu, comandate de familia Manu pentru a-și consolida statutul social, îmbină tradiția portretelor votive (Chladek pictase pentru familia Manu portretele membrilor acesteia în Biserica de la Budești-Ilfov) cu noile tendințe neoclasice și chiar Biedermeier, care pătrund în pictura românească. Deschiderea către nou, evidentă în costumația tinerelor doamne, în ipostazele lor mai puțin rigide și, mai ales, în eleganța acestora, conviețuiește alături de conformismul reprezentărilor din picturile murale. Remarcabile sunt, însă, aceste două portrete ale lui Chladek prin modul în care artistul reușește să asimileze și să transpună noul gust al epocii și, mai ales, prin iscusința cu care acesta redă materialitatea obiectelor.

Donația a fost posibilă prin implicarea domnului Alain Bonte, președintele Fundației Bonte; având sediul în România această fundație are printre obiective promovarea artei românești în plan național și internațional. MNAR mizează, în acest context, pe caracterul exemplar al acestui demers care să fie reluat cu alți parteneri și mecena.

Expoziția Premiilor Anuale ale Uniunii Artiștilor Plastici din România
Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAP din România) vă invită, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la vernisajul expoziției cu lucrări ale artiștilor distinși cu Premiile Anuale ale UAP, ediția 2015.

Inaugurarea expoziției va avea loc duminică, 15 ianuarie 2017, ora 12.00, în spațiul expozițional din Corpul Auditorium al MNAR, intrarea din strada Știrbei Vodă, nr. 1-3. Având ca obiectiv studiul și prezentarea aspectelor care țin de excelența în domeniul artelor plastice, MNAR aduce pentru prima dată în atenția publicului artiștii români contemporani premiați la nivel național de Uniunea Artiștilor Plastici, singura organizație de utilitate publică în domeniul artelor plastice.

Un juriu format din Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Adrian Guță,  Magda Cârneci,  Oliv Mircea, Călin Dan și Horea Avram a pus în evidență rezultatele remarcabile, dar și prestigiul pe plan național și internațional al artiștilor: Cornel Brudașcu  – Marele Premiu, Ioan Sbârciu – Premiul de Excelență, Felix Aftene și Corneliu Vasilescu – Premiul pentru Pictură, Darie Dup – Premiul pentru Sculptură, Dragoș Pătrașcu – Premiul pentru Grafică, Arina Ailincăi și Mihai Țopescu – Premiul  pentru Arte Decorative, Livianei Dan – Premiul pentru Critică, Doina Mihăilescu – Premiul pentru Artă Plastică Religioasă și Restaurare, Dan Acostioaei – Premiul pentru Artă în Spațiul Public, Patricia Teodorescu – Premiul pentru Multimedia, Maria Sicoie – Premiul pentru Tineret, Cristiana Popescu Russu și Suzana Dan – Premiul Juriului, Olimpiu Bandalac și Nicolae Comănescu – Premiul Revistei “Arta”, Beniamin Popescu – Premiul “Ion Atanasiu Delamare” acordat de Ritul Scoțian Antic și Acceptat din România.

Urmând să devină un eveniment anual în programul expozițional al MNAR, expoziția Premiilor Anuale ale UAP din România, va fi și ocazia pentru creșterea prin donații a patrimoniului muzeului.

Ediția de anul acesta va fi deschisă vizitatorilor până la data de 26 februarie 2017.

București: programul expoziției naționale "Icoana – credință și tradiție" se prelungește până la data de 15 ianuarie

c987a1b31fd3f1f08322280ca0954f48_xl

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, programul expoziției naționale Icoana – credință și tradiție, proiect cultural dezvoltat de către Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Teatrul Național ”I.L.Caragiale” București, se prelungește până la data de 15 ianuarie 2017, inclusiv. Expoziția poate fi vizitată la Teatrul Național ”I.L.Caragiale” București, Galeria Media, bd. Nicolae Bălcescu, nr.2, între orele 11.00 – 18.30. Intrarea este liberă.

Mihaela Ciorcila – secretar de redactie INP

Galaţi: vernisajul expoziţiei de pictură semnată Teodor Vişan, joi 12 ianuarie, ora 17.00

invitatie-visan

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei de pictură semnată Teodor Vişan, joi 12 ianuarie, ora 17.00.

Născut la Galaţi pe 31 ianuarie 1943, Teodor Vişan este absolvent al Facultăţii de Artă- secţia pictură, Universitatea ,,Dunărea de Jos ” Galaţi. Expune în cadrul  Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Galati începând cu anul 1967, iar din 1983 participă la majoritatea expoziţiilor republicane bienale de pictură şi grafică. A deschis peste 40 de expoziţii personale în ţară şi străinătate (Anglia, Belgia, Franţa, Cehia). Realizează și afișe, postere sau ilustraţii de carte, un exemplu fiind cartea de cântece pentru copii ,,Porţi deschise bucuriei”, purtând semnăturile lui Corneliu Stoica(versurile) şi Sorina Roşu(muzica).

Printre premiile obţinute, menţionăm : Premiul Municipiului Galaţi (2011), ,,Personalitatea Culturală a Anului ” premiu acordat de redacţiile publicaţiilor ,,Realitatea” şi ,,Realitatea în diaspora” (2010), Premiul I la Festivalul Internaţional de Artă de la Moscova (1987) și Premiul I la Salonul Artelor din Bucureşti (1986).

Simona Biriş

șef departament Relaţii Publice

Deva: Exponatul lunii – vas dacic confecționat din fier

ss

Pentru prima lună a anului 2017, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva supune atenției publicului prin proiectul Exponatul lunii un obiect unic, clasat în categoria tezaur a patrimoniului cultural național. Este vorba despre un vas dacic confecționat din fier.

Exemplarul, care face parte din colecțiile muzeului devean provine din Munții Orăștiei și a fost restaurat de curând în laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României.

Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopțile geroase de iarnă, așa cum este cea de acum.

Despre alte posibile utilități și mai multe despre exponatul lunii ianuarie puteți afla la muzeu, în palatul Magna Curia situat la poalele Cetății Devei, de marți până duminică, între orele 9-17.

Cluj-Napoca: expoziția „Asceza imaginii. Stampa franceză în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: secolele XVII-XIX”

afis-gr-franceza-40x30-a-3

ASCEZA IMAGINII

Stampa franceză în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca

secolele XVII-XIX

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 22 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017, expoziția intitulată „Asceza imaginii. Stampa franceză în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca: secolele XVII-XIX”, eveniment integrat demersului de studiere sistematică și valorificare expozițională a colecției de grafică străină, mai puțin cunoscută publicului larg.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 22 decembrie 2016, cu începere de la orele 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30).

Gravura, formă particulară de expresie plastică, de o versatilitate, uneori, surprinzătoare, dar subordonată unei riguroase logici interne, ce reclamă un intens efort reflexiv şi creator, dublat de constrângeri procedurale adesea împovărătoare și inhibante, excluzând orice urmă de exces sau compromis, fapt care aserveşte, prin excelență, practicianul unei ființări artistice austere, are astăzi mult prea puțini adepți, „prezențe” sale rarisime în spațiul public ajungând să îmbrace aura incontestabilă a unui eveniment… O neîndoielnică realitate, care face ca acest eveniment expozițional să-și aroge, ca o motivație de primă instanță, un drept de resensibilizare, de repunere în scenă și… de ce nu… de reabilitare a acelei laborioase, complexe și extrem de subtile „alchimii” nevăzute ce se identifică cu limbajul graficii de multiplicare.

Căutând să valorifice colecțiile patrimoniale de grafică ale școlii europene cu cel mai înalt grad de reprezentativitate, expoziția își propune să prezinte o parte inedită și semnificativă a fenomenului stampei franceze, retrasând, dintr-o dublă perspectivă – tehnico-stilistică și tematică -, secvențe ilustrative pentru preocupările artistice atât de complexe ale intervalului cronologic cuprins între prima jumătate a veacului al XVII-lea și sfârșitul celui de-al XIX-lea.

Selecția cuprinzătoare relevă bogăția și diversitatea patrimoniului muzeal clujean în acest domeniu, ea oferind, totodată, o imagine sugestivă, evocatoare, asupra unei pagini de mare relevanță istorică pentru evoluția artelor grafice, Franța deținând pentru o lungă perioadă de timp primatul european al activității incisoriale și al comerțului de stampe.

În jurul acestei „piețe” de o efervescență extraordinară, au gravitat interesele artiștilor, a editorilor, cunoscătorilor și colecționarilor, între care se detașează pregnant figura eruditului amator Jean-Pierre Mariette (1694-1774), s-au publicat importante texte teoretice și practice dedicate artei gravurii (Tratat despre metodele de a face gravură fină pe aramă. Cu ajutorul apei tari și a verniului uscat și moale. Modul de a imprima planșele și de a construi presa și alte lucruri cu privire la numitele arte, apărut la Paris, în 1645, sub semnătura lui Abraham Bosse, a reprezentat prima lucrare specializată consacrată complexei procesualității tehnice a gravurii, a cărei valoare referențială a păstrat-o în uzul multor specialiști până în secolul al XIX-lea), s-au experimentat noi procedee tehnice și maniere de lucru, contextul favorizând nașterea unei puternice tradiții, care va plasa mediul artistic francez într-o poziție de „avangardă” în câmpul tehnicilor și manierelor grafice. Tot aici, s-au format primele mari colecții private de stampe și a fost fondată „Chalcographie du Louvre”, faimoasa imprimerie regală. Franța a semnificat, totodată, și spațiul geografic în care arta gravurii a reputat primele recunoașteri oficiale, prin acordarea permisiunii gravorilor de a candida pentru a deveni membri ai onorabilei Academii regale de pictură și sculptură, iar, în această calitate, de a participa la Saloanele Oficiale, precum și prin decretul regal emis în urma protestului cunoscut sub denumirea de „Hotărârea Sfântului Jean-de-Luz”, document ce servea la apărarea intereselor lor profesionale. Un imbold major a fost dat dezvoltării activității incisoriale și prin crearea „Cabinetului de stampe și planșe gravate” al Bibliotecii regale, în beneficiul căruia Colbert, ministru al finanțelor și un protector învederat al artelor, a dispus cu larghețe sumele necesare pentru punerea în operă a unei veritabile campanii de achiziții (de la artiști sau mari colecționari), care a permis constituirea unui prim fond, absolut impresionant, de stampe și plăci gravate. Tot lui i s-a datorat și inițiativa întemeierii atelierului de gravură din cadrul Manufacturii Gobelins, al cărui rol consta în multiplicarea operelor artiștilor consacrați. Colecționarii de artă au impulsionat, la rândul lor, creația de impresiune, stimulând creșterea calității nivelului artistic al execuției, iar numărul comerciaților de stampe a devenit unul apreciabil, celebra Rue Saint-Jacques din Paris găzduind o puzderie de ateliere-magazine, transmise din generație în generație, în care se grava, se copiau compoziții în ulei sau desene și se puneau în vânzare stampe.

Prin scoaterea la lumină a unor piese, în general, greu accesibile, majoritatea expuse în premieră, se urmărește, pe de o parte, evocarea istoriei tehnicilor clasice de impresiune, cu evidențierea performanțelor tehnice remarcabile atinse de unii dintre cei mai de seamă exponenți ai domeniului, precum și ilustrarea caracteristicilor definitorii ale stampei franceze în diferite etape ale evoluției sale istorice. Sunt retrasate traiectele esențiale ale unei producții grafice de mare amplitudine și însemnătate, al cărei parcurs spectaculos este restituit, în cadrul expunerii, prin câteva ipostaze cu valențe iconice: gravura de reproducere și gravura de interpretare, epoca de maximă strălucire a „efigiei” portretistice, apariția litografiei și renașterea gravurii în acvaforte, caricatura și satira socială.

Galaţi: vernisaje "Mărturii arheologice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi" și "Prezenţe cucuteniene în nordul judeţului Galaţi"

afis-expo-negrilesti-2015-2016

MĂRTURII ARHEOLOGICE RECENT DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDEŢULUI GALAŢI

și

PREZENŢE CUCUTENIENE ÎN NORDUL JUDEŢULUI GALAŢI

În prag de sărbători, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vă invită joi, 22 decembrie 2016, începând cu ora 1300 la un dublu eveniment organizat de muzeografii Costel Ilie, dr. Tudor Mandache şi dr. Adrian Adamescu:

– vernisajul expoziţiei „Mărturii arheologice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi”;

Cercetările arheologice efectuate de către specialiștii de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați şi Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, în siturile din județul Galați, au scos la iveală numeroase mărturii arheologice care au îmbogățit patrimoniul celor două instituții.

În siturile de la Negrileşti şi Cavadineşti au fost descoperite materiale ceramice, obiecte din metal, unelte din os, mărturii care se încadrează cronologic în perioada timpurie a epocii bronzului, sfârșitul mileniului al II-lea a. Chr. (cultura Noua-Sabatinovka-Coșlogeni), precum și în secolul IV p. Chr (cultura Sântana de Mureș-Cernajacov).

– vernisajul expoziţiei „Prezenţe cucuteniene în nordul judeţului Galaţi” care își propune să puncteze aspecte ale culturii materiale specifice culturii Cucuteni. Astfel, vor fi prezentate descoperiri arheologice din siturile cercetate sistematic de la Berești și Toflea, judeţul Galați; primul excavat de Ion T. Dragomir, iar al doilea de Marilena Florescu și Mircea Nicu.

Piesele reunite în cadrul acestei expoziții fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci și din colecția de arheologie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați.

Evenimentul se va desfăşura la secţia Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi din str. Domnească, nr. 25.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: http://www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: http://www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati