Arad: exponatul lunii februarie la Complexul Muzeal Arad, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

montia-la-pian

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

 

PARTITURA ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

Muzica: EMIL MONȚIA

Versuri: ȘTEFAN OCTAVIAN IOSIF

muzeu-siria_interior-montia

În luna februarie muzeul arădean comemorează 52 de ani de la moartea compozitorului EMIL MONȚIA, iar cu acest prilej este prezentată publicului, în premieră, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”, lucrare aflată în colecția Complexului Muzeal Arad.

Exponatul, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ” (muzica: Emil Monția, versuri: Ștefan Octavian Iosif) este prezentat publicului până la sfârșitul lunii februarie, la Palatul Cultural Arad ((Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

COMPLEXUL MUZEAL ARAD/

MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia” ȘIRIA

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Expoziția permanentă, dedicată vieții și activității compozitorului Emil Monția (1882 – 1965), a fost amenajată de către specialiștii muzeului județean în anul 1970, la castelul Bohuș din Șiria, în cadrul Muzeului Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia”.

Pornind de la patrimoniul cultural, aflat în fondul muzeului județean (azi Complexul Muzeal Arad), a fost reconstituită camera de lucru a compozitorului, cuprinzând fotografii de familie, mobilierul original, pianul, instrumente muzicale, partituri, culegeri de folclor, afișe ale operelor sale. Prin documentele personale, diplomele primite din partea Casei Regale a României, premiile obținute în anii ”50, expoziția dedicată lui Emil Monția ilustrează ascensiunea artistică a compozitorului arădean.

Născut în 25 decembrie 1881 (stil vechi)/06 ianuarie 1882 (stil nou), la Șicula, în comitatul Arad, ”într-o familie preoțească săracă”, cum afirma chiar Monția, a absolvit cursurile liceale, universitatea și a urmat cursuri de muzică la Timișoara, Oradea și Viena. A absolvit Facultatea de drept a Universității din Cluj, iar din anul 1907 a practicat avocatura la Șiria. În anii primului război mondial, de pe frontul din Galiția, a ajuns în Rusia, unde a studiat muzica rusească, la Kiev, cântând în orchestra operei. Emil Monția se numără printre fondatorii Operei din Cluj și din Timișoara, fiind unul dintre artiștii care au înființat Societatea Compozitorilor Români. Este cunoscut publicului din țară și străinătate pentru opera ”Fata de la Cozia”, jucată pe scena operei din Cluj și Timișoara, interpretată și la Arad. Mai mult de jumătate de secol a adunat și prelucrat folclor românesc, iar lucrarea ”111 doine și cântece poporale românești, pentru voce și pian” a primit premiul Societății Compozitorilor Români. S-a stins din viață în 16 februarie 1965, la Șiria, fiind înmormântat în cimitirul ortodox.

Din anul 1970, corul de amatori ai Casei de Cultură a Municipiului Arad, format din coriști ai Filarmonicii din Arad, poartă numele apreciatului compozitor arădean.

 

13 februarie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Galați: exponatul lunii: MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM

image description

image description

MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi derulează şi în acest an, în cadrul Programului de valorificare a patrimoniului cultural naţional, proiectul expoziţional Exponatul lunii , care vizează prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din colecţiile instituţiei.

În luna februarie a.c., vizitatorii pot admira la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, exponatul lunii: MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM.


Manuscrisul, datând din 1929, reprezintă un cadou pe care cunoscutul compozitor interbelic Ionel Fernic, născut la Târgovişte, îl face unui prieten de-al său, Petrică Stegărescu. Într-un carnet cartonat, cu filă groasă și rotunjită la colțuri, cu un scris caligrafic, îngrijit, compozitorul traduce 70 de catrene aparținând poetului persan Omar Khayyam (sec. XI).

Personalitate polivalentă a Persiei medievale, Omar Khayyam s-a remarcat atât prin importante descoperiri ştiinţifice, mai ales în matematică şi astronomie cât şi printr-o gândire filosofic-religioasă atipică, greu de încadrat în vreunul din curentele epocii. Catrenele (Rubaiyat) sale expun o viziune agnostică asupra lumii atât în plan teologic-metafizic cât şi în plan moral. Refuză să mai aţintească înţelegerea, se dezice de religie şi de filosofie în favoarea trăirii depline a concretului. Hedonismul său este cvasi-religios, imersiunea în clipa şi oportunitatea prezentă dobândind nuanţe mistice şi aproximând împlinirea soteriologică. (asistent cercetare dr. Ovidiu Nedu)

Manuscrisul expus la Muzeul „Casa Cuza Vodă” reprezintă un demers de pionierat în domeniul orientalisticii românești și poate fi vizitat în perioada 1 – 28 februarie 2017, de miercuri până duminică, între orele 900 – 1700.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: http://www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: http://www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Alexandria: exponatul lunii februarie

afis-exponatul-lunii-februarie-2017_b

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită miercuri, 1 februarie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.

Pentru perioada 1 – 28 februarie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o Ladă de zestre.

Lada de zeste ce face obiectul Exponatului Lunii Februarie datează din anul 1932, după cum se poate observa din inscripţia de pe suprafaţa piesei, provine din comuna Nicolae Bălcescu (fostă Vodă Carol) a judeţului nostru, de la un anume Leon Ion, şi a intrat în patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman în anul 2016.

Lada de zestre parte din categoria mobilierului ţărănesc. Se mai numeşte „lacră” sau „lada ţoalelor”. Lada de zestre s-a întâlnit şi în casele boiereşti din secolul al XVIII –lea. fiind folosită în locul dulapului de haine şi lenjerie. Ocupa un loc de cinste în cadrul interiorului ţărănesc, fiind aşezată la capătul patului, ca simbol al femeii măritate, al priceperii ei de a lucra.

Lada de zestre se dădea fetei de către părinţii acesteia cu prilejul nunţii şi conţinea velinţe, scoarțe, aşternuturi, căpătâie, ştergare, toate necesare în noua gospodărie care se întemeia.

În general lăzile de zestre sunt executate din esenţe lemnoase diferite (fag, frasin, stejar) şi se compun din mai multe părţi, îmbinate unele în altele, într-o tehnică cunoscută din antichitate.

Lada de zeste ce face obiectul Exponatului Lunii Februarie are capac plan şi decor pictat cu motive florale şi geometrice. Este pictată cu verde pe toată suprafaţa, excepţie face spatele piesei. iar capacul şi părţile laterale sunt decorate cu linii executate cu negru. Partea din faţă prezintă decor floral executat cu roşu, galben, negru precum şi două imagini din hârtie, probabil provenind dintr-o revistă, după cum era moda vremii.

După cum se poate observa din inscripţionări, această ladă de zestre fost lucrată la atelierul meşterului A. Fulger din Roşiorii de Vede, în anul 1932, pentru a fi dată ca zestre, de către părinţii fetei, la nuntă.

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare: Cum se mai numeşte lada de zestre ?

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, 140033 sau la

email: exponatul@yahoo.com, până la data de 20 februarie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

____________________________________________________________________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni
.

Cluj-Napoca: MĂȘTI ȘI COSTUME RITUALE DIN TRANSILVANIA, EXPUSE LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

afis-masti-si-costume

MĂȘTI ȘI COSTUME RITUALE DIN TRANSILVANIA, EXPUSE LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită miercuri, 11 ianuarie 2017, de la ora 13, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, pentru a participa la vernisajul expoziției „Ciclul sărbătorilor de iarnă: măști și costume rituale”.

Cele douăsprezece zile ce încadrau cumpăna dintre ani, precum și perioada anterioară Lăsatului de Sec constituiau în satul tradițional transilvănean un interval sacral marcat de ceea ce denumim, în general, ”obiceiurile de iarnă”.

Vestimentația de mascare, caracteristică acestor obiceiuri, era prezentă la toate etniile transilvănene. Practicile erau grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa-numitul Fărșang, sărbătorit anterior Lăsării de Sec preponderent de către comunitățile maghiare și săsești. Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor – în grade diferite – și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară. Este motivul pentru care expoziția propune, prin intermediul unor artefacte și a unor materiale vizuale (filme, fotografii de arhivă și contemporane), câteva repere semnificative prin care prezentul se racordează la trecutul tradițional.

Expoziția a fost prezentată la Veneția, în timpul Carnavalului din anul 2015, atrăgând peste 6.000 de vizitatori.

Expoziția va fi deschisă în perioada 11-31 ianuarie 2017, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21. Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10-18.

Tulcea: lucrarea Lunii IANUARIE la Muzeul de Artă, „Compoziție cu autoportret”, Max Herman Maxy (1903-1977)

lucrarea-lunii-ianuarie

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion Tulcea vă invită să vizionați

Lucrarea Lunii IANUARIE la Muzeul de Artă

 

Pe parcursul lunii IANUARIE 2017, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa nr.2, publicul poate viziona lucrarea artistului Max Herman Maxy (1903-1977), „Compoziție cu autoportret”, aparținând colecției de pictură modernă și contemporană.
Maxy este pseudonimul lui Maximilian Herman.  Pictor, grafician, scenograf și profesor, Max Herman Maxy  (Brăila, 1895 – București,1971) , a fost unul dintre numele de frunte ale mișcării de avangardă românească. În căutarea unei maniere care să-l definească, experimentează mai multe direcții, descinse din sfera cubismului ajungând până la constructivism și  abstracționism,   tematica sa fiind aproape întotdeauna adânc ancorată în realitatea socială. Personalitate profund cerebrală, își structurează discursul plastic pe baze exclusiv raționale, urmărind echilibrul formelor și al volumelor. Prin natura sa, Maxy a fost un militant fervent pentru înnoirea mijloacelor de exprimare plastică. S-a implicat activ în viața artistică și socială a epocii sale.

S-a născut în mica comunitate evreiască din Brăila, dar a crescut la București. A studiat pictura la Academia de Arte F rumoase din București, avându-i profesori pe Camil Ressu și Iosif Iser. În 1922 a devenit elevul lui Segal la Berlin, unde a descoperit avangarda în toată diversitatea ei. Tot acolo, a luat contact cu Constructivismul și s-a alăturat grupului de expresioniști Novembergruppe. În 1923, Maxy s-a întors în România. Este colaborator al ziarului Contimporanul.

Este un lucru încă puţin cunoscut, chiar şi printre cei care îi preţuiesc pictura, acela că Max Herman Maxy a desfăşurat şi o foarte interesantă şi consistentă activitate de creator de mobilier şi obiecte decorative. Reuşitele lui Maxy în domeniul artelor decorative şi aplicate stau mărturie nu numai pentru multiplele sale înzestrări, ci şi pentru consecvenţa cu care a căutat să împlinească, în propria operă, dezideratul integralist al artistului complet, capabil să abordeze, simultan, mai multe ramuri ale artei. Integralismul – „spirit constructiv, cu nemărginite aplicaţii în toate domeniile” – era menit să îmbrăţişeze toate formele de expresie artistică, de la pictură, sculptură şi grafică până la tapiserie, ceramică, legătorie de carte, design de mobilier şi lucrări în metal. De altfel, data primelor sale exerciţii în domeniul artelor aplicate coincide cu debutul revistei Integral, în 1925. A fondat atunci, împreună cu Victor Brauner şi Corneliu Michăilescu, Atelierul Revistei Integral, o mică întreprindere care îşi propunea să execute, pe lângă afişe şi „construcţii scenice”, şi „decoruri interioare”. Atelierul a fost desfiinţat în acelaşi an, probabil din lipsă de comenzi, dar nu după mult timp, în 1926, Maxy devine profesor şi apoi director artistic al Academiei de Arte Decorative (înfiinţată în 1924), pe care va încerca să o reorganizeze după modelul Bauhaus. După închiderea Academiei, în 1928, decide să continue pe cont propriu. În anul următor deschide, pe Calea Victoriei, la numărul 77, Studioul de Artă Decorativă Maxy, care va funcţiona fără întrerupere până în 1940.

În anii ’30, conștiința sa socială are o influență sporită asupra operelor sale, care au deseori ca subiect muncitorii. După 1941, legile rasiste fac imposibilă expunerea lucrărilor sale. El devine profesor la Școala Evreiască de Artă, avându-i ca elevi pe studenții evrei exmatriculați din academiile române de artă oficiale. În România comunistă, Maxy a fost directorul Muzeului Național de Artă din București din 1949 și până la moartea sa, în 1971.

Surse: https://monoskop.org/Max_Herman_Maxy , https://theartofpolemics.com/2013/06/14/max-hermann-maxy/ , https://artistiromani.wordpress.com/2009/04/21/max-heman-maxy-1895-1971/  , http://arhitectura-1906.ro/2013/05/arhitectura-masina-si-interiorul-modernist/

Deva: Exponatul lunii – vas dacic confecționat din fier

ss

Pentru prima lună a anului 2017, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva supune atenției publicului prin proiectul Exponatul lunii un obiect unic, clasat în categoria tezaur a patrimoniului cultural național. Este vorba despre un vas dacic confecționat din fier.

Exemplarul, care face parte din colecțiile muzeului devean provine din Munții Orăștiei și a fost restaurat de curând în laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României.

Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopțile geroase de iarnă, așa cum este cea de acum.

Despre alte posibile utilități și mai multe despre exponatul lunii ianuarie puteți afla la muzeu, în palatul Magna Curia situat la poalele Cetății Devei, de marți până duminică, între orele 9-17.

Alexandria: Exponatului lunii decembrie, crucea unui pristolnic din bronz (1802)

afis

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită luni, 5 decembrie a.c., ora 11.00 la deschiderea Exponatului Lunii Decembrie.

Pentru perioada 1-31 decembrie 2016, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un CRUCEA UNUI PRISTOLNIC DIN BRONZ (1802).

Crucea pe care o prezentăm este partea superioară a unui pristolnic confecţionat din bronz, prin turnare în tipar, în anul 1802, conform inscripţiei de pe spatele ei. A fost descoperită în zona fostului abator al oraşului Alexandria (marginea sudică a oraşului), zonă în care, până în anul 1869, s-a aflat o veche biserică de lemn ce deservea fostul sat Bâcâieni, sat intrat la 1834 în componenţa actualului oraş Alexandria.

Acest model de cruce – cu trei braţe orizontale, cel de jos fiind pus oblic – dezvăluie provenienţa rusească a pristolnicului din care însă nu s-a păstrat şi postamentul, ce era realizat dintr-o plăcuţă tot de bronz şi purta incizată pe talpă o cruce încadrată de însemnele chirilice IC XC NI KA, iar în partea de sus numele mai multor sfinţi.

Crucea are o lungime de 9,2 cm şi o lăţime de 5 cm, în timp ce baza măsura 4,5 x 3,8 cm, lucru cunoscut datorită faptului că în patrimoniul muzeului se păstrează un astfel de postament provenind de la alt pristolnic, faptul ce dovedeşte că aceste pristolnice erau produse de serie.

Pe faţa crucii apare scena Răstignirii Mântuitorului, care este figurat în relief, având deasupra capului doi îngeri cu panglici în mâini, deasupra lor, chiar între aripi, fiind reprezentat chipul Mântuitorului.

În lateralul crucii apar instrumentele de suferinţă ale lui Iisus, suliţa cu care I-a fost străpunsă coasta şi buretele cu oţet dat de un soldat roman.

Sub cruce este reprezentat simbolic craniul lui Adam.

Lateralele braţului mijlociu al crucii sunt îmbogăţite cu două motive florale pătrate, de jur împrejurul lui apărând o serie de semicercuri cu punct în interior.

Pe spatele crucii apar incizate: o linie de contur, cinci chipuri stilizate, de două ori anul 1802, două cruci şi două X-uri.

Pristolnicul este un sigiliu de lemn, piatră sau metal, în formă de cruce, cu o mare varietate de forme şi ornamente, care serveşte la imprimarea prescurilor cu semnul crucii încadrat de iniţialele rituale, chirilice, IC (Iisus) XC (Hristos) NI KA (Învinge/Învingător).

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare: În ce zonă a fost descoperită crucea pe care o expunem?

 

 

 

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, cod poştal 140033 sau la email: exponatul@yahoo.com, până la data de 25 decembrie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

___________________________________________________________________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni