Tulcea: Lucrarea Lunii IUNIE la Muzeul de Artă

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați

Lucrarea Lunii IUNIE la Muzeul de Artă

Pe parcursul lunii IUNIE 2017, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa nr.2, publicul poate viziona lucrarea artistului Max Herman Maxy (1895 – 1971), „Madame Ghitaș”, aparținând colecției de pictură.

 

 

”Maxy este fondatorul Integralismului și al revistei ”Integral”, la care au contribuit Brunea-Fox, Ion Călugăru, Ilarie Voronca, B. Fondane și Mattis Teutsch. Acest curent presupunea o sinteză a tuturor orientărilor avangardiste din spațiul românesc. Integralismul s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, încercând să exprime spiritul epocii prin noutate și diversitate. El a fost o formă de manifestare originală în cadrul fenomenului avangardei românești.

 

Maxy spunea: ”Omul trebuie să încerce (…), sensibilitatea nu poartă uniformă”.”

 

 

Sursa: http://www.probr.ro/max-hermann-maxy-braileanul-european-al-avangardei/

Cătălina Popa – Responsabil Relații Publice

relatiipublice@icemtl.ro

www.icemtl.ro, www.cjtulcea.ro , www.noviodunum.ro , www.muzee.org, www.regiocult.ro , http://proiecteuropolis.wordpress.com/ , http://archeologie-danube.hypotheses.org/

Arad: exponatul lunii iunie la Complexul Muzeal Arad, Cochilia melcului marin Lobatus Gigas

EXPONATUL LUNII IUNIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

20 mai – 25 iunie 2017

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

COCHILIA MELCULUI MARIN LOBATUS GIGAS

 

În luna iunie Complexul Muzeal Arad prezintă publicului colecțiile de conchologie, aparținând profesorilor arădeni Călin Istrate și Simona Opriș-Dinea. În cadrul expoziției ”Oameni și melci” se remarcă cochilia melcului marin Lobatus gigas, devenit exponatul lunii la muzeul arădean.

Lobatus gigas este o specie de melci marini, localizați în apele tropicale ale Atlanticului de Nord-Vest. Ajunge la mari dimensiuni (max. 35.2 cm este lungimea cochiliei) și este comestibil. Carnea melcului se consumă în zona Caraibelor, fie crudă sau marinată, fie ca ingredient în meniurile restaurantelor din zonă. Cochilia, folosită în trecut ca materie primă de către micii meșteșugari, azi se vinde ca suvenir turiștilor. Rar (cam 1 la 10 000 exemplare) produce perle semiprețioase, de diferite culori. Pescuitul excesiv ar putea duce la extincția specie, cel puțin în Marea Caraibelor.

Expoziție de conchologie, ”Oameni și melci”, încearcă să ilustreze o mică parte a preocupărilor umane, legate de moluște. În expoziție sunt etalate, într-o manieră interactivă, specii rare de moluște, cochilii colecționate din întreaga lume, dar și modul în care acestea și-au găsit utilitatea în viața oamenilor, de-a lungul vremii.

”Dacă, la început, moluștele au fost doar o importantă sursă de hrană pentru populațiile riverane, iar cochiliile erau nefolosite, treptat acestea au ajuns să trezească interesul oamenilor și să fie utilizate în cele mai diverse domenii. Cochiliile au fost utilizate ca unelte și recipiente în gospodărie, ca monede de schimb, ca podoabe, ca obiecte de cult în diverse ritualuri, ca instrumente de suflat etc. Aproape că nu există domeniu de activitate umană în care să nu fi pătruns până azi moluștele. Încă din Antichitate au ajuns să fie utilizate în diverse meșteșuguri (de exemplu vopsirea unor țesături), în medicina tradițională, în artă, arhitectură și heraldică. Mai aproape de zilele noastre au pătruns și în științe, în medicină și cosmetică, în literatură, film, muzică și filatelie” – prof. Călin Istrate.

Frumusețea, simetria și coloritul cochiliilor le-au făcut dorite și colectate de numeroși colecționari pasionați. Pentru cei pasionați de acest domeniu, colecționarii arădeni au întocmit un mic atlas de conchologie, ce cuprinde prezentarea a 334 de specii de moluște. Lansarea lucrării semnate de prof. Călin Istrate și prof. Simona Opriș-Dinea, va avea loc la mijlocul lunii iunie, la Palatul Cultural/ Expoziția Științele naturii.

Călin Istrate, profesor de biologie, cu o carieră didactică de 44 ani în învățământul arădean, este coautor a 8 cărți didactice de biologie (manuale, atlase și enciclopedii), dar și pasionat colecționar de cochilii de moluște exotice. Este colaborator fidel al muzeului arădean, organizând, în repetate rânduri, împreună cu prof. Simona Opriș-Dinea, expoziții de conchologie.

 

Proiect expozițional și editorial realizat de Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad.

 

08 iunie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Târgu-Mureș: „EXPONATUL LUNII” la Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș

Proiectul

EXPONATUL LUNII

la Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș

Proiectul „Exponatul lunii”, demarat în premieră de Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș, își propune vizualizarea patrimoniului muzeal conservat în depozitele științifice, printr-o diversificare a ofertei pentru public, alta decât cea prin expoziția de bază.

Astfel, în fiecare lună, începând cu luna aprilie a anului 2017, publicul va avea ocazia să admire câte un exponat aparte.

Exponatul lunii mai 2017 este muflonul european (Ovis ammon musimon), un exemplar naturalizat, conservat în depozitele științifice ale muzeului de circa 42 de ani.

Piesa provine de la Grădina Zoologică din Târgu-Mureș și a intrat în patrimoniul muzeului în data de 26 august 1975. Prepararea prin naturalizare a piesei a fost realizată de către domnul restaurator Szombath Zóltan.

Publicul interesat poate afla detalii despre acest mamifer, la sediul Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș din Tîrgu-Mureș, de pe strada Horea nr. 24, pe tot parcursul lunii mai 2017.

Vă așteptăm cu drag!

 

Botoș Daniela-Ramona

șef de secție Secția de Științele Naturii

Muzeul Județean Mureș

București: Exponatul lunii mai 2017 la MNIR: Miscelaneu teologic


Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului în cadrul seriei „Exponatul lunii”, un manuscris de excepție – Miscelaneu teologic copiat de diacul Teodor Ursu din Noul Săsesc (Neudorf), în anul 1780. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 4 mai 2017, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit.
În colecția de carte veche a Muzeului Național de Istorie a României se conservă, în mod exemplar, un manuscris copiat de diacul Teodor Ursu din Noul Săsesc. Cartea este un Miscelaneu teologic, compus din două părți principale, conținând, în prima parte, Istorii hagiografice și literatură patristică, iar în cea de-a doua parte, Pravoslavnica mărturisire a bisericii răsăritului, cu întrebări și răspunsuri. Ortografia este română, cu alfabet chirilic. Acest gen de carte a avut o circulație însemnată în întreg spațiul românesc, fiind destinată întăririi în credința ortodoxă a tuturor românilor, cât și pentru unificarea limbajului bisericesc. De asemenea, manuscrisul este un monument al limbii literare române, copiat de un diac cultivat, puțin cunoscut în rândul cărturarilor teologi români transilvăneni din a doua parte a secolului al XVIII-lea.
Diacul Teodor Ursu este originar din Noul Săsesc, așa cum specifică mai multe însemnări marginale din cuprinsul manuscrisului copiat de acesta. În Miscelaneul teologic, se consemnează, pe forzațul posterior fix, finalizarea manuscrisului către toamna anului 1780, acesta fiind dat la legat în Sighișoara, contra patru taleri de argint, într-un atelier săsesc, la 16 octombrie 1780.
Miscelaneul teologic din patrimoniul MNIR este necunoscut mediilor de specialitate din România, nu este consemnat în volumul lui Gabriel Ștrempel, Copiști de manuscrise românești până la 1800, vol. I, București, 1959, fiind pentru prima oară expus publicului iubitor de carte bibliofilă românească. În prealabil a fost investigat fizico-chimic și apoi restaurat în cadrul MNIR.
Noul Săsesc, cunoscut și sub numele de Noul (Nova Villa, în latină), Sächsisch-Neudorf, în germană, sau Szászújfalu, în maghiară, este o mică localitate așezată în sudul Podișului Târnavelor, în comuna Laslea, județul Sibiu, Transilvania, România, la circa 70 de km de Munții Făgărașului.
La vernisajul expoziției va participa și domnul profesor de istorie Horia N. Ursu, în prezent pensionar, din Cluj-Napoca, strănepot al diacului din secolul al XVIII-lea, autorul unei monografii despre istoricul locului și al comunității, intitulată Acolo, printre dealuri (Cluj-Napoca, 2012).
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 4 mai – 4 iunie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Arad: exponatul lunii aprilie la Complexul Muzeal Arad, icoana „Maica Domnului jalnică”

EXPONATUL LUNII APRILIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

ICOANA „MAICA DOMNULUI JALNICĂ”

 

Complexul Muzeal Arad are în Colecţia de Etnografie, începând cu anul 1978, câteva icoane pe sticlă aparţinînd Şcolii de la Nicula. Dintre ele prezentăm ca exponat al lunii aprilie, cu prilejul Sărbătorilor Pascale, icoana „Maica Domnului jalnică”.

 

”Icoana „Maica Domnului jalnică” a fost pictată în cea de-a treia fază a Şcolii de pictură de la Nicula, cândva între anii 1860 şi 1900. Specific acestei perioade sunt dimensiunile mai mari ale piesei (40 x 50 cm), ca şi culoare dominantă remarcându-se roşul repartizat în motivele florale şi în vestimentaţie. Motivele florale (formate din ghirlande de „ruje”) încadrează de obicei scena icoanei. Glaja a fost înlocuită cu sticlă industrială şi se pare că s-a renunţat la izvod, pictându-se liber, fapt ce duce la un dezechilibru compoziţional. Motivul „Maica Domnului jalnică”, des întâlnit în tematica Scolii de la Nicula, este de inspiraţie catolică şi reprezintă portretul Maicii îndurerate cu simbolul durerii – Isus crucificat – lângă chipul ei” – Drd. Gabriel Hălmăgean(etnograf/Complexul Muzeal Arad).

Icoanele de Nicula se caracterizează printr-o maximă simplificare a formelor, pictate după tehnica „în oglindă”. Existau nişte izvoade (modele) după care desenul era repetat de mii de ori ,astfel că pentru orice pictor devenea în timp o rutină. În tematica icoanelor de Nicula apar scene cristologice, portrete de sfinţi ( Gheorghe, Nicolae, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel, Paraschiva, Mihail şi Gavril), Adam şi Eva (scenă din Vechiul Testament), Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Maica Domnului jalnică etc.

”Se pare că primul centru de iconari pe sticlă din Transilvania a fost satul Nicula din judeţul Cluj. Specialiştii au căzut de acord că meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă începe aici în preajma anului 1750 şi se datorează contactelor cu centrele din Austria, Boemia, Moravia şi Slovacia. În scurt timp, acest meşteşug ajunge să devină, în localitate, un fenomen de masă ceea ce a dus la o producţie masivă de icoane pe sticlă. Cauza acestui fapt o reprezintă, pe de o parte numărul mare de pelerini care veneau la Nicula să se închine vestitei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul. Această icoană ar fi lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1694, atrăgând o mulţime de credincioşi care la plecare doreau să aibă o amintire de la pelerinaj ce consta, de regulă, într-o icoană pe sticlă. Pe de altă parte prezenţa în Transilvania a numeroase fabricii de „glăjărie” (sticlărie) asigura foarte lesne materia primă necesară iconarilor. Trebuie menţionat faptul că pentru ţăranii din satul Nicula ocupaţia principală era agricultura şi creşterea vitelor, pictarea icoanelor fiind o îndeletnicire secundară având menirea de a completa bugetul familial” – Dr. Sorin Sabău (etnograf/Complexul Muzeal Arad).

 

Exponatul, icoana „Maica Domnului jalnică”, aflat în colecția de etnografie a Complexului Muzeal Arad, este prezentat publicului până la sfârșitul lunii aprilie, la Palatul Cultural Arad (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

 

 

12 aprilie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Arad: exponatul lunii aprilie la Muzeul de Artă, pastelul ”Vas cu flori (Anemone)”, operă a artistului Ștefan LUCHIAN (1868-1916)

EXPONATUL LUNII APRILIE LA MUZEUL DE ARTĂ/

COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Lucrarea va face parte din expoziția Centenar Luchian. Luchian și independenții,

evenimentul central al Pavilionului Internațional de Artă – ART SAFARI 2017,

București, 19 mai – 18 iunie 2017

 

Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

PASTELUL VAS CU FLORI (ANEMONE)

Artist: Ștefan LUCHIAN (1868-1916)

 

În luna aprilie, Muzeul de Artă Arad prezintă publicului, pastelul ”Vas cu flori (Anemone)”, operă a artistului Ștefan LUCHIAN (1868-1916).

Lucrarea va face parte din expoziția Centenar Luchian. Luchian și independenții, evenimentul central al Pavilionului Internațional de Artă – ART SAFARI 2017, București, 19 mai – 18 iunie 2017. Complexul Muzeal Arad, prin colecția de artă, participă pentru a treia oară consecutiv, în calitate de partener, la cel mai mare eveniment de artă din România.

 

Reproduceri tipărite, unele decolorate, după picturi celebre în arta românească, semnate Grigorescu, Luchian, Tonitza, atârnau, printre sloganuri și fotografii cu peisaje industriale, pe pereții școlilor din perioada comunistă. Florile lui Ștefan Luchian, în special ulcica cu anemone, au fost pentru elevii de gimnaziu temă de lucru la ora de desen, iar profesorul sublinia, mai întotdeauna, calitatea artistului de “pictor al florilor”.

După 1906, din pricina bolii care începuse să-l imobilizeze, Ștefan Luchian a pictat cu predilecție flori. Pentru el floarea a fost modelul viu, care prelucrat de ochiul și mâna pictorului a devenit natură moartă. De altfel, Luchian este artistul care a transformat tematica florilor în gen de sine stătător în pictura românească.

”Pastelul Vas cu flori (Anemone), din colecția Complexului Muzeal Arad/Muzeul de artă, este o compoziție des exersată: două registre inegale (blatul mesei și fundalul) susțin un buchet de flori aranjate în ulcica de lut, singurul accesoriu în astfel de lucrări. Nici aici nu lipsesc câteva flori căzute la baza vasului. Comparativ cu variante ale anemonelor pictate în ulei, unde cu ajutorul cuțitului de paletă pictorul a recreat materialitatea petalelor, în cazul pastelului tonurile mult mai nuanțate au imprimat florilor o textură diafană” – Adriana Pantazi (istoric/Complexul Muzeal Arad).

 

Lucrarea, Vas cu flori (Anemone), autor Ștefan Luchian, este prezentată publicului până la sfârșitul lunii aprilie, la Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II).

10 aprilie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Deva: exponatul lunii – „toporaș de mână”

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2017, o nouă piesă în categoria „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii aprilie 2017 face parte din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind vorba despre un așa numit „toporaș de mână”, una dintre cele mai vechi piese din patrimoniul instituției noastre. Sintagma „toporaș de mână” se referă la o unealtă databilă în prima epocă a pietrei (Paleolitic) şi desemnează un utilaj litic confecţionat dintr-o aşchie de talie mare, cu margini tăioase, realizate prin retuşare.

Piesa expusă în această lună provine din oraşul Simeria (jud. Hunedoara), fiind descoperită la dreapta drumul european E68, pe terasa a doua a râului Mureş, aproape de confluenţa Streiului cu acesta. Unealta face parte dintr-un lot de piese litice, pe lângă aceasta mai fiind identificate alte 4 unelte şi 11 rebuturi (piese fragmentare). Toporaşul de mână a fost datat de către regretabilul cercetător Alexandru Păunescu ca aparţinând Paleoliticului superior de început, mai exact perioadei aurignaciene (aproximativ 30.000 B.C). Această descoperire şi amplasarea locului pe o terasă înaltă a râului Mureş – o terasă cu mare vizibilitate asupra văii acestuia şi a Văii Streiului – reprezintă dovada existenţei aici a unui sit paleolitic, cu un mare potenţial ştiinţific.

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul