Arad: exponatul lunii aprilie la Complexul Muzeal Arad, icoana „Maica Domnului jalnică”

EXPONATUL LUNII APRILIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

ICOANA „MAICA DOMNULUI JALNICĂ”

 

Complexul Muzeal Arad are în Colecţia de Etnografie, începând cu anul 1978, câteva icoane pe sticlă aparţinînd Şcolii de la Nicula. Dintre ele prezentăm ca exponat al lunii aprilie, cu prilejul Sărbătorilor Pascale, icoana „Maica Domnului jalnică”.

 

”Icoana „Maica Domnului jalnică” a fost pictată în cea de-a treia fază a Şcolii de pictură de la Nicula, cândva între anii 1860 şi 1900. Specific acestei perioade sunt dimensiunile mai mari ale piesei (40 x 50 cm), ca şi culoare dominantă remarcându-se roşul repartizat în motivele florale şi în vestimentaţie. Motivele florale (formate din ghirlande de „ruje”) încadrează de obicei scena icoanei. Glaja a fost înlocuită cu sticlă industrială şi se pare că s-a renunţat la izvod, pictându-se liber, fapt ce duce la un dezechilibru compoziţional. Motivul „Maica Domnului jalnică”, des întâlnit în tematica Scolii de la Nicula, este de inspiraţie catolică şi reprezintă portretul Maicii îndurerate cu simbolul durerii – Isus crucificat – lângă chipul ei” – Drd. Gabriel Hălmăgean(etnograf/Complexul Muzeal Arad).

Icoanele de Nicula se caracterizează printr-o maximă simplificare a formelor, pictate după tehnica „în oglindă”. Existau nişte izvoade (modele) după care desenul era repetat de mii de ori ,astfel că pentru orice pictor devenea în timp o rutină. În tematica icoanelor de Nicula apar scene cristologice, portrete de sfinţi ( Gheorghe, Nicolae, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel, Paraschiva, Mihail şi Gavril), Adam şi Eva (scenă din Vechiul Testament), Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Maica Domnului jalnică etc.

”Se pare că primul centru de iconari pe sticlă din Transilvania a fost satul Nicula din judeţul Cluj. Specialiştii au căzut de acord că meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă începe aici în preajma anului 1750 şi se datorează contactelor cu centrele din Austria, Boemia, Moravia şi Slovacia. În scurt timp, acest meşteşug ajunge să devină, în localitate, un fenomen de masă ceea ce a dus la o producţie masivă de icoane pe sticlă. Cauza acestui fapt o reprezintă, pe de o parte numărul mare de pelerini care veneau la Nicula să se închine vestitei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul. Această icoană ar fi lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1694, atrăgând o mulţime de credincioşi care la plecare doreau să aibă o amintire de la pelerinaj ce consta, de regulă, într-o icoană pe sticlă. Pe de altă parte prezenţa în Transilvania a numeroase fabricii de „glăjărie” (sticlărie) asigura foarte lesne materia primă necesară iconarilor. Trebuie menţionat faptul că pentru ţăranii din satul Nicula ocupaţia principală era agricultura şi creşterea vitelor, pictarea icoanelor fiind o îndeletnicire secundară având menirea de a completa bugetul familial” – Dr. Sorin Sabău (etnograf/Complexul Muzeal Arad).

 

Exponatul, icoana „Maica Domnului jalnică”, aflat în colecția de etnografie a Complexului Muzeal Arad, este prezentat publicului până la sfârșitul lunii aprilie, la Palatul Cultural Arad (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

 

 

12 aprilie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Arad: exponatul lunii aprilie la Muzeul de Artă, pastelul ”Vas cu flori (Anemone)”, operă a artistului Ștefan LUCHIAN (1868-1916)

EXPONATUL LUNII APRILIE LA MUZEUL DE ARTĂ/

COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Lucrarea va face parte din expoziția Centenar Luchian. Luchian și independenții,

evenimentul central al Pavilionului Internațional de Artă – ART SAFARI 2017,

București, 19 mai – 18 iunie 2017

 

Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

PASTELUL VAS CU FLORI (ANEMONE)

Artist: Ștefan LUCHIAN (1868-1916)

 

În luna aprilie, Muzeul de Artă Arad prezintă publicului, pastelul ”Vas cu flori (Anemone)”, operă a artistului Ștefan LUCHIAN (1868-1916).

Lucrarea va face parte din expoziția Centenar Luchian. Luchian și independenții, evenimentul central al Pavilionului Internațional de Artă – ART SAFARI 2017, București, 19 mai – 18 iunie 2017. Complexul Muzeal Arad, prin colecția de artă, participă pentru a treia oară consecutiv, în calitate de partener, la cel mai mare eveniment de artă din România.

 

Reproduceri tipărite, unele decolorate, după picturi celebre în arta românească, semnate Grigorescu, Luchian, Tonitza, atârnau, printre sloganuri și fotografii cu peisaje industriale, pe pereții școlilor din perioada comunistă. Florile lui Ștefan Luchian, în special ulcica cu anemone, au fost pentru elevii de gimnaziu temă de lucru la ora de desen, iar profesorul sublinia, mai întotdeauna, calitatea artistului de “pictor al florilor”.

După 1906, din pricina bolii care începuse să-l imobilizeze, Ștefan Luchian a pictat cu predilecție flori. Pentru el floarea a fost modelul viu, care prelucrat de ochiul și mâna pictorului a devenit natură moartă. De altfel, Luchian este artistul care a transformat tematica florilor în gen de sine stătător în pictura românească.

”Pastelul Vas cu flori (Anemone), din colecția Complexului Muzeal Arad/Muzeul de artă, este o compoziție des exersată: două registre inegale (blatul mesei și fundalul) susțin un buchet de flori aranjate în ulcica de lut, singurul accesoriu în astfel de lucrări. Nici aici nu lipsesc câteva flori căzute la baza vasului. Comparativ cu variante ale anemonelor pictate în ulei, unde cu ajutorul cuțitului de paletă pictorul a recreat materialitatea petalelor, în cazul pastelului tonurile mult mai nuanțate au imprimat florilor o textură diafană” – Adriana Pantazi (istoric/Complexul Muzeal Arad).

 

Lucrarea, Vas cu flori (Anemone), autor Ștefan Luchian, este prezentată publicului până la sfârșitul lunii aprilie, la Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II).

10 aprilie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Deva: exponatul lunii – „toporaș de mână”

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 aprilie 2017, o nouă piesă în categoria „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii aprilie 2017 face parte din colecția de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, fiind vorba despre un așa numit „toporaș de mână”, una dintre cele mai vechi piese din patrimoniul instituției noastre. Sintagma „toporaș de mână” se referă la o unealtă databilă în prima epocă a pietrei (Paleolitic) şi desemnează un utilaj litic confecţionat dintr-o aşchie de talie mare, cu margini tăioase, realizate prin retuşare.

Piesa expusă în această lună provine din oraşul Simeria (jud. Hunedoara), fiind descoperită la dreapta drumul european E68, pe terasa a doua a râului Mureş, aproape de confluenţa Streiului cu acesta. Unealta face parte dintr-un lot de piese litice, pe lângă aceasta mai fiind identificate alte 4 unelte şi 11 rebuturi (piese fragmentare). Toporaşul de mână a fost datat de către regretabilul cercetător Alexandru Păunescu ca aparţinând Paleoliticului superior de început, mai exact perioadei aurignaciene (aproximativ 30.000 B.C). Această descoperire şi amplasarea locului pe o terasă înaltă a râului Mureş – o terasă cu mare vizibilitate asupra văii acestuia şi a Văii Streiului – reprezintă dovada existenţei aici a unui sit paleolitic, cu un mare potenţial ştiinţific.

Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul

Galați: Exponatul lunii: DOUĂ STRIGILII ROMANE DESCOPERITE ÎN TUMULUL NR. I DIN CARTIERUL DUNĂREA, JUDEȚUL GALAȚI.

DOUĂ STRIGILII ROMANE

DESCOPERITE ÎN TUMULUL NR. I DIN CARTIERUL DUNĂREA, JUDEȚUL GALAȚI

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, propune publicului gălăţean în luna aprilie a.c., în cadrul proiectului expoziţional Exponatul lunii, prezentarea unor bunuri muzeistice cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: DOUĂ STRIGILII ROMANE DESCOPERITE ÎN TUMULUL NR. I DIN CARTIERUL DUNĂREA, JUDEȚUL GALAȚI.

La începutul anilor ‘80, arheologul Mihalache Brudiu efectua o cercetare arheologică cu caracter preventiv în zona Cartierului Dunărea. Din informațiile avute la dispoziție, necropola tumulară se afla pe o terasa superioară a Dunării, în apropierea confluenței cu râul Siret. Din inventarul pieselor descoperite într-unul dintre acești tumuli se numără și două strigilii realizate din bronz și bogat ornamentate. Strigilis este un instrument folosit din cele mai vechi timpuri pentru eliminarea resturilor de ulei, sudoare și praf de pe corpul atleților după realizarea exercițiilor fizice. (muzeograf Adrian Adamescu)

 

Micro-expoziţia poate fi vizitată la Muzeul „Casa Cuza” Galaţi (str. Al. I. Cuza, nr. 80) în perioada 1 – 30 aprilie 2017, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: http://www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: http://www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

București: Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României, PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României:

PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

ÎN COLECȚIILE MUZEULUI NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017, în cadrul seriei „Exponatul lunii”, un lot de podoabe preistorice deosebite, recent intrate din colecțiile sale – Podoabe din tezaurul de la Sarasău. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 24 martie a.c., începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit.
Cele unsprezece podoabe preistorice din aur prezentate în această expoziție sunt cunoscute în literatura de specialitate ca provenind din tezaurul de la Sarasău (magh. Szarvasszó, jud. Maramureș), acesta fiind o descoperire întâmplătoare efectuată în primăvara anului 1847. De remarcat faptul că pe teritoriul localității amintite au fost identificate de-a lungul timpului mai multe așezări, dar și un număr însemnat de piese de metal (depozite de bronzuri, piese izolate de bronz, dar și tezaurul de piese din aur) datând din epoca bronzului, de asemenea, aici au fost efectuate o serie de cercetări în diverse puncte de interes arheologice, respectiv au fost efectuate recunoașteri de teren pentru stabilirea locului descoperirii tezaurului amintit.
Din păcate, încă de la momentul descoperirii tezaurului de la Sarasău, piesele din componența sa au fost împărțite între numeroșii localnici care au participat la dezgroparea acestuia, documentele vremii menționând că numai de la primul descoperitor au fost confiscate atunci de către autorități circa 4,5 kg piese aur. În prezent se mai păstrează doar două loturi de obiecte din această descoperire, respectiv cele din așa-numita colecție Mihályi, achiziționate la finalul anului 2016 de către Muzeul Național de Istorie a României cu fonduri asigurate de Ministerul Culturii și cele aflate, de la jumătatea secolului al XIX-lea, în colecțiile Muzeului Național Maghiar din Budapesta.
Lotul de obiecte aflat actualmente în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României cuprinde următoarele obiecte preistorice din aur: șapte aplice discoidale (discuri spiralice) bogat ornamentate, trei verigi cu capete deschise, decorate cu mici nervuri circulare și două sute treizeci și nouă de mici mărgele semisferice și bitronconice.
În legătură cu aceste podoabe preistorice din metal prețios au fost realizate în cursul ultimelor luni investigații pluridisciplinare, în cadrul Secției Investigații a Muzeului Național de Istorie a României, dar și în laboratoarele de specialitate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000, rezultatele preliminare ale acestora fiind prezentate în micro-expoziția anunțată. Acestea oferă date noi privind proveniența metalului din care au fost produse aceste obiecte, dar și despre tehnica lor de realizare.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00, în zilele de 24 și 25 martie, respectiv 10.00 – 18.00, în intervalul 26 martie – 23 aprilie 2017.


Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax [Phone/Fax] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

Arad: exponatul lunii martie la Complexul Muzeal Arad

Vasile Goldis si Ioan Suciu

Vasile Goldis si Ioan Suciu

EXPONATUL LUNII MARTIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

BREVETUL DE DECORARE PENTRU

ORDINUL ”COROANA ROMÂNIEI”, ÎN GRAD DE OFIȚER,

APARȚINÂND LUI DR. IOAN SUCIU (1861-1939), AVOCAT ȘI POLITICIAN ARĂDEAN

 

În luna martie, Complexul Muzeal Arad prezintă publicului Brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, acordat omului politic arădean Dr. IOAN SUCIU (1/14decembrie 1861-10 martie 1939), în anul 1922, de către Regele Ferdinand I.

brevet Ordinul Coroana Romaniei_dr Ioan Suciu_1922

brevet Ordinul Coroana Romaniei_dr Ioan Suciu_1922

 

Ordinul ”Coroana României” a fost instituit în anul 1881, de către regele Carol I, fiind conferit militarilor și civililor, pentru servicii deosebite aduse statului român. Ordinul cuprinde cinci grade: mari cruci, mari ofițeri, comandori, ofițeri și cavaleri.

Ordinul și brevetul pentru decorare au fost conferite avocatului arădean Dr. Ioan Suciu, care deținea, la acea vreme, în anul 1922, funcția de șef al Serviciului contencios Cluj, în Ministerul Agriculturii și Domeniilor. În anul 1981, brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, era donat muzeului arădean, alături de alte obiecte aparținând Dr. Ioan Suciu.

În cadrul Colecției de istorie a Complexului Muzeal Arad se evidențiază și cele două Ordine ”Coroana României”, în grad de mare cruce, conferite lui Vasile Goldiș, ”șeful secțiunii cultelor și instrucțiunii în Consiliul Dirigent al Națiunii române din Ardeal” și lui Ștefan Cicio-Pop, ”vicepreședinte al Marelui Sfat Național și șeful secțiunii militare în Consiliul Dirigent al Națiunii române din Ardeal”, așa cum se precizează în brevetele acordate în 11 decembrie 1918.

Ioan Suciu s-a născut la Șiștarovăț (județul Arad), în anul 1861. A urmat cursurile liceului din Arad, unde a fost coleg de clasă cu Vasile Goldiș, iar în anul 1888 era absolvent al Facultății de Drept din Budapesta. Din anul 1889 a deschis un birou avocațial la Arad, devenind din 1890 și membru al Sinodului Diecezan Ortodox Român Arădean. Timp de patru ani, între 1906-1910, a fost ales deputat în Dieta de la Budapesta, pe listele Partidului Național Român, de către votanții cercului electoral Ineu. În timpul Primului Război Mondial, în anul 1916, a fost internat în lagărul politic de la Sopron (Ungaria), însă la sfârșitul războiului, în noiembrie 1918, a avut un rol în organizarea Gărzilor Naționale Românești și a Consiliilor Naționale Române. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat la tratativele româno-maghiare de la Arad, din 13-15 noiembrie 1918, unde s-a decis soarta Transilvaniei. Din 18 noiembrie 1918, Dr. Ioan Suciu s-a ocupat de organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918), ulterior fiind ales membru al Marelui Sfat Național și al Consiliului Dirigent. În perioada 1930-1939 a avut un birou notarial la Chișineu-Criș.

A încetat din viața, în data de 10 martie 1939.

Este înmormântat la Arad, în cimitirul ”Eternitatea”, alături de Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop.

 

dr Ioan Suciu_1861-1939

dr Ioan Suciu_1861-1939

Exponatul, Brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, aflat în colecția de istorie a Complexului Muzeal Arad, este prezentat publicului până la sfârșitul lunii martie, la Palatul Cultural Arad (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

 

 

10 martie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al Complexului Muzeal Arad

Alexandria: exponatul lunii martie – exponatul numărul 100

exponat-martie-2017

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează joi, 2 martie 2017, deschiderea Exponatului Lunii Martie. Pentru această lună a fost propus publicului vizitator un obiect aflat în patrimoniul instituţiei care aparţine tezaurului naţional – Farfuria medievală de la Zimnicea.

Realizare artistică excepţională, farfuria prezentată este lucrată din pastă fină, bine arsă şi smălţuită. Provine, cel mai probabil, dintr-un atelier aflat în nordul Bulgariei (în zona Târnovo), prezenţa sa fiind o consecinţă a schimburilor comerciale ale Ţării Româneşti cu Ţaratul Bulgar. Tot câmpul central al obiectului este acoperit cu o reprezentare realistă a unui porumbel, redat în tehnica decorului sgraffito prin linii drepte şi curbe incizate, cu aspect de haşuri şi împunsături. Pasărea are capul în profil întors spre stânga, cu corpul frontal şi aripile deschise. Atât în partea dreaptă cât şi în stânga, este înconjurată de câte o acoladă formată din cârlige spiralice.

Farfuria a fost descoperită în campania de cercetări arheologice desfăşurată în anul 1949, într-unul dintre cele aproximativ 150 de bordeie ale aşezării medievale datată în perioada sec. XIV – începutul sec. XV, ce a suprapus situl din epoca fierului cunoscut sub numele de „Cetate” şi aflat în marginea de sud-vest a oraşului Zimnicea.

Exponatul Lunii Martie 2017, dincolo de valoarea sa de patrimoniu, este important deoarece reprezintă exponatul cu nr. 100 al proiectului Exponatul lunii. Acest ciclu expoziţional, iniţiat în martie 2008, a fost conceput ca o serie de micro-expoziţii derulate lunar, cu excepţia lunii ianuarie când are loc retrospectiva anului precedent. Iniţierea unui asemenea proiect s-a făcut, în primul rând, din dorinţa de a împărtăşi vizitatorilor noştri bogăţia şi varietatea patrimoniului arheologic, istoric şi etnografic teleormănean, ca parte a patrimoniului naţional şi universal. Chiar dacă nu toate obiectele expuse au fost de valoare excepţională, doar câteva fiind clasate la categoria „tezaur”, ele au adus, lună de lună, timp de 10 ani, vizitatorilor ce şi-au purtat paşii în „Holul de onoare” al muzeului, crâmpeie de istorie, tradiţie şi spiritualitate teleormăneană şi naţională.

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare:

În ce tehnică de decor este realizată farfuria expusă?

 

* * *

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

 

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, cod poştal 140033 sau la email: exponatul@yahoo.com, până la data de 24 martie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

___________________________________________________________________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni
.