București: Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României, PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

Exponatul lunii martie 2017 la Muzeul Național de Istorie a României:

PODOABE DIN TEZAURUL PREISTORIC DE SARASĂU

ÎN COLECȚIILE MUZEULUI NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017, în cadrul seriei „Exponatul lunii”, un lot de podoabe preistorice deosebite, recent intrate din colecțiile sale – Podoabe din tezaurul de la Sarasău. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 24 martie a.c., începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium. Accesul la eveniment este gratuit.
Cele unsprezece podoabe preistorice din aur prezentate în această expoziție sunt cunoscute în literatura de specialitate ca provenind din tezaurul de la Sarasău (magh. Szarvasszó, jud. Maramureș), acesta fiind o descoperire întâmplătoare efectuată în primăvara anului 1847. De remarcat faptul că pe teritoriul localității amintite au fost identificate de-a lungul timpului mai multe așezări, dar și un număr însemnat de piese de metal (depozite de bronzuri, piese izolate de bronz, dar și tezaurul de piese din aur) datând din epoca bronzului, de asemenea, aici au fost efectuate o serie de cercetări în diverse puncte de interes arheologice, respectiv au fost efectuate recunoașteri de teren pentru stabilirea locului descoperirii tezaurului amintit.
Din păcate, încă de la momentul descoperirii tezaurului de la Sarasău, piesele din componența sa au fost împărțite între numeroșii localnici care au participat la dezgroparea acestuia, documentele vremii menționând că numai de la primul descoperitor au fost confiscate atunci de către autorități circa 4,5 kg piese aur. În prezent se mai păstrează doar două loturi de obiecte din această descoperire, respectiv cele din așa-numita colecție Mihályi, achiziționate la finalul anului 2016 de către Muzeul Național de Istorie a României cu fonduri asigurate de Ministerul Culturii și cele aflate, de la jumătatea secolului al XIX-lea, în colecțiile Muzeului Național Maghiar din Budapesta.
Lotul de obiecte aflat actualmente în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României cuprinde următoarele obiecte preistorice din aur: șapte aplice discoidale (discuri spiralice) bogat ornamentate, trei verigi cu capete deschise, decorate cu mici nervuri circulare și două sute treizeci și nouă de mici mărgele semisferice și bitronconice.
În legătură cu aceste podoabe preistorice din metal prețios au fost realizate în cursul ultimelor luni investigații pluridisciplinare, în cadrul Secției Investigații a Muzeului Național de Istorie a României, dar și în laboratoarele de specialitate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000, rezultatele preliminare ale acestora fiind prezentate în micro-expoziția anunțată. Acestea oferă date noi privind proveniența metalului din care au fost produse aceste obiecte, dar și despre tehnica lor de realizare.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 martie – 23 aprilie 2017 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00, în zilele de 24 și 25 martie, respectiv 10.00 – 18.00, în intervalul 26 martie – 23 aprilie 2017.


Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Tel./Fax [Phone/Fax] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

Arad: exponatul lunii martie la Complexul Muzeal Arad

Vasile Goldis si Ioan Suciu

Vasile Goldis si Ioan Suciu

EXPONATUL LUNII MARTIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

BREVETUL DE DECORARE PENTRU

ORDINUL ”COROANA ROMÂNIEI”, ÎN GRAD DE OFIȚER,

APARȚINÂND LUI DR. IOAN SUCIU (1861-1939), AVOCAT ȘI POLITICIAN ARĂDEAN

 

În luna martie, Complexul Muzeal Arad prezintă publicului Brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, acordat omului politic arădean Dr. IOAN SUCIU (1/14decembrie 1861-10 martie 1939), în anul 1922, de către Regele Ferdinand I.

brevet Ordinul Coroana Romaniei_dr Ioan Suciu_1922

brevet Ordinul Coroana Romaniei_dr Ioan Suciu_1922

 

Ordinul ”Coroana României” a fost instituit în anul 1881, de către regele Carol I, fiind conferit militarilor și civililor, pentru servicii deosebite aduse statului român. Ordinul cuprinde cinci grade: mari cruci, mari ofițeri, comandori, ofițeri și cavaleri.

Ordinul și brevetul pentru decorare au fost conferite avocatului arădean Dr. Ioan Suciu, care deținea, la acea vreme, în anul 1922, funcția de șef al Serviciului contencios Cluj, în Ministerul Agriculturii și Domeniilor. În anul 1981, brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, era donat muzeului arădean, alături de alte obiecte aparținând Dr. Ioan Suciu.

În cadrul Colecției de istorie a Complexului Muzeal Arad se evidențiază și cele două Ordine ”Coroana României”, în grad de mare cruce, conferite lui Vasile Goldiș, ”șeful secțiunii cultelor și instrucțiunii în Consiliul Dirigent al Națiunii române din Ardeal” și lui Ștefan Cicio-Pop, ”vicepreședinte al Marelui Sfat Național și șeful secțiunii militare în Consiliul Dirigent al Națiunii române din Ardeal”, așa cum se precizează în brevetele acordate în 11 decembrie 1918.

Ioan Suciu s-a născut la Șiștarovăț (județul Arad), în anul 1861. A urmat cursurile liceului din Arad, unde a fost coleg de clasă cu Vasile Goldiș, iar în anul 1888 era absolvent al Facultății de Drept din Budapesta. Din anul 1889 a deschis un birou avocațial la Arad, devenind din 1890 și membru al Sinodului Diecezan Ortodox Român Arădean. Timp de patru ani, între 1906-1910, a fost ales deputat în Dieta de la Budapesta, pe listele Partidului Național Român, de către votanții cercului electoral Ineu. În timpul Primului Război Mondial, în anul 1916, a fost internat în lagărul politic de la Sopron (Ungaria), însă la sfârșitul războiului, în noiembrie 1918, a avut un rol în organizarea Gărzilor Naționale Românești și a Consiliilor Naționale Române. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat la tratativele româno-maghiare de la Arad, din 13-15 noiembrie 1918, unde s-a decis soarta Transilvaniei. Din 18 noiembrie 1918, Dr. Ioan Suciu s-a ocupat de organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918), ulterior fiind ales membru al Marelui Sfat Național și al Consiliului Dirigent. În perioada 1930-1939 a avut un birou notarial la Chișineu-Criș.

A încetat din viața, în data de 10 martie 1939.

Este înmormântat la Arad, în cimitirul ”Eternitatea”, alături de Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop.

 

dr Ioan Suciu_1861-1939

dr Ioan Suciu_1861-1939

Exponatul, Brevetul de decorare pentru Ordinul ”Coroana României”, în grad de ofițer, aflat în colecția de istorie a Complexului Muzeal Arad, este prezentat publicului până la sfârșitul lunii martie, la Palatul Cultural Arad (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

 

 

10 martie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al Complexului Muzeal Arad

Alexandria: exponatul lunii martie – exponatul numărul 100

exponat-martie-2017

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează joi, 2 martie 2017, deschiderea Exponatului Lunii Martie. Pentru această lună a fost propus publicului vizitator un obiect aflat în patrimoniul instituţiei care aparţine tezaurului naţional – Farfuria medievală de la Zimnicea.

Realizare artistică excepţională, farfuria prezentată este lucrată din pastă fină, bine arsă şi smălţuită. Provine, cel mai probabil, dintr-un atelier aflat în nordul Bulgariei (în zona Târnovo), prezenţa sa fiind o consecinţă a schimburilor comerciale ale Ţării Româneşti cu Ţaratul Bulgar. Tot câmpul central al obiectului este acoperit cu o reprezentare realistă a unui porumbel, redat în tehnica decorului sgraffito prin linii drepte şi curbe incizate, cu aspect de haşuri şi împunsături. Pasărea are capul în profil întors spre stânga, cu corpul frontal şi aripile deschise. Atât în partea dreaptă cât şi în stânga, este înconjurată de câte o acoladă formată din cârlige spiralice.

Farfuria a fost descoperită în campania de cercetări arheologice desfăşurată în anul 1949, într-unul dintre cele aproximativ 150 de bordeie ale aşezării medievale datată în perioada sec. XIV – începutul sec. XV, ce a suprapus situl din epoca fierului cunoscut sub numele de „Cetate” şi aflat în marginea de sud-vest a oraşului Zimnicea.

Exponatul Lunii Martie 2017, dincolo de valoarea sa de patrimoniu, este important deoarece reprezintă exponatul cu nr. 100 al proiectului Exponatul lunii. Acest ciclu expoziţional, iniţiat în martie 2008, a fost conceput ca o serie de micro-expoziţii derulate lunar, cu excepţia lunii ianuarie când are loc retrospectiva anului precedent. Iniţierea unui asemenea proiect s-a făcut, în primul rând, din dorinţa de a împărtăşi vizitatorilor noştri bogăţia şi varietatea patrimoniului arheologic, istoric şi etnografic teleormănean, ca parte a patrimoniului naţional şi universal. Chiar dacă nu toate obiectele expuse au fost de valoare excepţională, doar câteva fiind clasate la categoria „tezaur”, ele au adus, lună de lună, timp de 10 ani, vizitatorilor ce şi-au purtat paşii în „Holul de onoare” al muzeului, crâmpeie de istorie, tradiţie şi spiritualitate teleormăneană şi naţională.

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare:

În ce tehnică de decor este realizată farfuria expusă?

 

* * *

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

 

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, cod poştal 140033 sau la email: exponatul@yahoo.com, până la data de 24 martie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

___________________________________________________________________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni
.

Arad: exponatul lunii februarie la Complexul Muzeal Arad, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

montia-la-pian

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

 

PARTITURA ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

Muzica: EMIL MONȚIA

Versuri: ȘTEFAN OCTAVIAN IOSIF

muzeu-siria_interior-montia

În luna februarie muzeul arădean comemorează 52 de ani de la moartea compozitorului EMIL MONȚIA, iar cu acest prilej este prezentată publicului, în premieră, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”, lucrare aflată în colecția Complexului Muzeal Arad.

Exponatul, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ” (muzica: Emil Monția, versuri: Ștefan Octavian Iosif) este prezentat publicului până la sfârșitul lunii februarie, la Palatul Cultural Arad ((Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

COMPLEXUL MUZEAL ARAD/

MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia” ȘIRIA

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Expoziția permanentă, dedicată vieții și activității compozitorului Emil Monția (1882 – 1965), a fost amenajată de către specialiștii muzeului județean în anul 1970, la castelul Bohuș din Șiria, în cadrul Muzeului Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia”.

Pornind de la patrimoniul cultural, aflat în fondul muzeului județean (azi Complexul Muzeal Arad), a fost reconstituită camera de lucru a compozitorului, cuprinzând fotografii de familie, mobilierul original, pianul, instrumente muzicale, partituri, culegeri de folclor, afișe ale operelor sale. Prin documentele personale, diplomele primite din partea Casei Regale a României, premiile obținute în anii ”50, expoziția dedicată lui Emil Monția ilustrează ascensiunea artistică a compozitorului arădean.

Născut în 25 decembrie 1881 (stil vechi)/06 ianuarie 1882 (stil nou), la Șicula, în comitatul Arad, ”într-o familie preoțească săracă”, cum afirma chiar Monția, a absolvit cursurile liceale, universitatea și a urmat cursuri de muzică la Timișoara, Oradea și Viena. A absolvit Facultatea de drept a Universității din Cluj, iar din anul 1907 a practicat avocatura la Șiria. În anii primului război mondial, de pe frontul din Galiția, a ajuns în Rusia, unde a studiat muzica rusească, la Kiev, cântând în orchestra operei. Emil Monția se numără printre fondatorii Operei din Cluj și din Timișoara, fiind unul dintre artiștii care au înființat Societatea Compozitorilor Români. Este cunoscut publicului din țară și străinătate pentru opera ”Fata de la Cozia”, jucată pe scena operei din Cluj și Timișoara, interpretată și la Arad. Mai mult de jumătate de secol a adunat și prelucrat folclor românesc, iar lucrarea ”111 doine și cântece poporale românești, pentru voce și pian” a primit premiul Societății Compozitorilor Români. S-a stins din viață în 16 februarie 1965, la Șiria, fiind înmormântat în cimitirul ortodox.

Din anul 1970, corul de amatori ai Casei de Cultură a Municipiului Arad, format din coriști ai Filarmonicii din Arad, poartă numele apreciatului compozitor arădean.

 

13 februarie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad

Galați: exponatul lunii: MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM

image description

image description

MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi derulează şi în acest an, în cadrul Programului de valorificare a patrimoniului cultural naţional, proiectul expoziţional Exponatul lunii , care vizează prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din colecţiile instituţiei.

În luna februarie a.c., vizitatorii pot admira la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, exponatul lunii: MANUSCRIS AL COMPOZITORULUI IONEL FERNIC CONŢINÂND TRADUCERI DIN POETUL PERSAN OMAR KHAYYAM.


Manuscrisul, datând din 1929, reprezintă un cadou pe care cunoscutul compozitor interbelic Ionel Fernic, născut la Târgovişte, îl face unui prieten de-al său, Petrică Stegărescu. Într-un carnet cartonat, cu filă groasă și rotunjită la colțuri, cu un scris caligrafic, îngrijit, compozitorul traduce 70 de catrene aparținând poetului persan Omar Khayyam (sec. XI).

Personalitate polivalentă a Persiei medievale, Omar Khayyam s-a remarcat atât prin importante descoperiri ştiinţifice, mai ales în matematică şi astronomie cât şi printr-o gândire filosofic-religioasă atipică, greu de încadrat în vreunul din curentele epocii. Catrenele (Rubaiyat) sale expun o viziune agnostică asupra lumii atât în plan teologic-metafizic cât şi în plan moral. Refuză să mai aţintească înţelegerea, se dezice de religie şi de filosofie în favoarea trăirii depline a concretului. Hedonismul său este cvasi-religios, imersiunea în clipa şi oportunitatea prezentă dobândind nuanţe mistice şi aproximând împlinirea soteriologică. (asistent cercetare dr. Ovidiu Nedu)

Manuscrisul expus la Muzeul „Casa Cuza Vodă” reprezintă un demers de pionierat în domeniul orientalisticii românești și poate fi vizitat în perioada 1 – 28 februarie 2017, de miercuri până duminică, între orele 900 – 1700.

Biroul Relații publice,

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, site: http://www.migl.ro

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Facebook: http://www.facebook.com/muzeugl, www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Alexandria: exponatul lunii februarie

afis-exponatul-lunii-februarie-2017_b

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită miercuri, 1 februarie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.

Pentru perioada 1 – 28 februarie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o Ladă de zestre.

Lada de zeste ce face obiectul Exponatului Lunii Februarie datează din anul 1932, după cum se poate observa din inscripţia de pe suprafaţa piesei, provine din comuna Nicolae Bălcescu (fostă Vodă Carol) a judeţului nostru, de la un anume Leon Ion, şi a intrat în patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman în anul 2016.

Lada de zestre parte din categoria mobilierului ţărănesc. Se mai numeşte „lacră” sau „lada ţoalelor”. Lada de zestre s-a întâlnit şi în casele boiereşti din secolul al XVIII –lea. fiind folosită în locul dulapului de haine şi lenjerie. Ocupa un loc de cinste în cadrul interiorului ţărănesc, fiind aşezată la capătul patului, ca simbol al femeii măritate, al priceperii ei de a lucra.

Lada de zestre se dădea fetei de către părinţii acesteia cu prilejul nunţii şi conţinea velinţe, scoarțe, aşternuturi, căpătâie, ştergare, toate necesare în noua gospodărie care se întemeia.

În general lăzile de zestre sunt executate din esenţe lemnoase diferite (fag, frasin, stejar) şi se compun din mai multe părţi, îmbinate unele în altele, într-o tehnică cunoscută din antichitate.

Lada de zeste ce face obiectul Exponatului Lunii Februarie are capac plan şi decor pictat cu motive florale şi geometrice. Este pictată cu verde pe toată suprafaţa, excepţie face spatele piesei. iar capacul şi părţile laterale sunt decorate cu linii executate cu negru. Partea din faţă prezintă decor floral executat cu roşu, galben, negru precum şi două imagini din hârtie, probabil provenind dintr-o revistă, după cum era moda vremii.

După cum se poate observa din inscripţionări, această ladă de zestre fost lucrată la atelierul meşterului A. Fulger din Roşiorii de Vede, în anul 1932, pentru a fi dată ca zestre, de către părinţii fetei, la nuntă.

Concursul „Vino la Muzeu şi câştigă”

Întrebare: Cum se mai numeşte lada de zestre ?

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa:

Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, 140033 sau la

email: exponatul@yahoo.com, până la data de 20 februarie a.c.

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

 

Manager, Responsabil Relaţii Publice,
Dr. Pavel Mirea Corina Iordan

pedagog muzeal

 

____________________________________________________________________________________________________

program de vizitare:

 

taxă de vizitare:
luni-vineri: 900-1700 adulţi: 4,00 lei
sâmbătă, duminică: închis copii, elevi, studenţi: 1,00 leu
intrarea este liberă în prima zi de vineri a fiecărei luni
.

Cluj-Napoca: MĂȘTI ȘI COSTUME RITUALE DIN TRANSILVANIA, EXPUSE LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

afis-masti-si-costume

MĂȘTI ȘI COSTUME RITUALE DIN TRANSILVANIA, EXPUSE LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită miercuri, 11 ianuarie 2017, de la ora 13, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, pentru a participa la vernisajul expoziției „Ciclul sărbătorilor de iarnă: măști și costume rituale”.

Cele douăsprezece zile ce încadrau cumpăna dintre ani, precum și perioada anterioară Lăsatului de Sec constituiau în satul tradițional transilvănean un interval sacral marcat de ceea ce denumim, în general, ”obiceiurile de iarnă”.

Vestimentația de mascare, caracteristică acestor obiceiuri, era prezentă la toate etniile transilvănene. Practicile erau grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa-numitul Fărșang, sărbătorit anterior Lăsării de Sec preponderent de către comunitățile maghiare și săsești. Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor – în grade diferite – și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară. Este motivul pentru care expoziția propune, prin intermediul unor artefacte și a unor materiale vizuale (filme, fotografii de arhivă și contemporane), câteva repere semnificative prin care prezentul se racordează la trecutul tradițional.

Expoziția a fost prezentată la Veneția, în timpul Carnavalului din anul 2015, atrăgând peste 6.000 de vizitatori.

Expoziția va fi deschisă în perioada 11-31 ianuarie 2017, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21. Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10-18.