București: discuție-dezbatere pornind de la volumul Sexul şi Capitalul. O teorie a filmului românesc de Bogdan Popa

Muzeul Național al Literaturii Române  vă invită miercuri, 28 iunie 2017, începând cu ora 19.00 , la sediul din Strada Nicolae Crețulescu 8, unde va avea loc o discuție-dezbatere pornind de la volumul Sexul şi Capitalul. O teorie a filmului românesc de Bogdan Popa, apărut la Editura Tracus Arte anul acesta. Discuția-dezbatere este moderată de Vasile Ernu, iar invitați sunt Bogdan Popa, Iulia Popovici, Florin Poenaru și Vasile Mihalache.

Intrarea la eveniment este liberă.

Pentru mai multe informații, vă invităm să consultați materialele de promovare atașate acestui e-mail.

Pentru orice alte detalii cu privire la eveniment, ne puteți contacta pe adresa noastră electronică.

Vă așteptăm cu drag la eveniment,
Andreea Drăghicescu

Communication and Public Relations  Department

National Museum of Romanian Literature

Bucharest,  64-66  Calea Grivitei, District 1

Ph.: +40 731 003 022 ; +40 723 154 052

E-mail: andreeadraghicescu@gmail.com; relatiipublice@mnlr.ro

București: dezbaterea cu titlul „ Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”, 20 decembrie 2016 la MNIR

15355826_10157996859420438_5481988240655090891_n

Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu

În contextul împlinirii unui centenar de la decizia Guvernului României de a trimite Tezaurul țării spre păstrare la Moscova, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României și Banca Națională a României, organizează marți, 20 decembrie 2016, începând cu ora 12:00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, dezbaterea cu titlul „Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”.

Evenimentul, care se va desfășura chiar în expoziția permanentă „Tezaurul Istoric”, va avea loc în prezența domnului Marian Voicu, producător și realizator de emisiuni și filme documentare în cadrul Televiziunii Române, a domnului Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României.

Dezbaterea va debuta cu prezentarea volumului „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, al cărui autor este domnul Marian Voicu.

Volumul prezintă istoria celui mai vechi litigiu al României. „Au trecut o sută de ani, două războaie mondiale, revoluții, lovituri de stat, valuri de foamete și deportări. Lumea a suferit uriașe transformări, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă. Lenin, Stalin, Hrușciov, Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov, Elțîn, Medvedev și Putin au fost cu toții la curent cu problema Tezaurului românesc. Nici unul nu a vrut să închidă definitiv acest litigiu… În 100 de ani, statul român a gestionat cu infinită discreție acest subiect, de multe ori însă doar pentru a-și masca neputința. ” – Marian Voicu, „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”, ed. Humanitas, 2016. Marian Voicu este realizatorul filmului documentar cu același titlu, realizat în anul 2013, primul documentar tv produs pe această temă, cuprinzând mărturiile tuturor părţilor implicate.

În cadrul dezbaterii, specialiștii Muzeului Național de Istorie a României – dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager, dr. Rodica Oanță Marghitu, șef al Biroului Tezaur Istoric, dr. Ginel Lazăr, cercetător în cadrul Secției Istorie, dr. Florin Georgescu, muzeograf în cadrul aceleiași secții, precum și dr. Carmen Tănăsoiu, specialist în artă veche românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României – vor susține prezentări științifice având ca subiect piesele de patrimoniu din categoria Tezaur care au fost restituite până în prezent.

Cu această ocazie, va fi prezentată publicului o micro-expoziție conținând o parte din obiectele de colecție care s-au aflat la Moscova și care s-au întors în țară. De asemenea, vor fi expuse în premieră, registrele-inventar de la Muzeul Național de Artă al României în care au fost consemnate obiectele restituite în 1956.

Accesul publicului la eveniment va fi permis în intervalul orar 11:00 – 12:00, în limita celor 50 de locuri disponibile. Accesul reprezentanților mass media se va face pe baza prezentării legitimației de serviciu vizată pe anul în curs. Continuă lectura

București: dezbaterea Confluențe: Brâncuși și satul

CONFLUENȚE: BRÂNCUȘI ȘI SATUL

 

Alături de tineri cu și despre Brâncuși la Muzeul Satului

Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Colegiul Tehnic de Arhitectură I.N. Socolescu, București – Cercul de Antropologie vizuală Memoria Prezentului are deosebita p lăcere să vă invite vineri, 19 februarie 2016, între orele 14.00-16.00, la dezbaterea Confluențe: Brâncuși și satul, eveniment ce face parte atât din proiectul ÎNTÂLNIRI MEMORABILE. MARI PERSONALITĂŢI ROMÂNEŞTI, cît și din programele de pedagogie muzeală destinate copiilor și tinerilor. Evenimentul marchează ” Anul Brâncuși” cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși.

 

Muzeul Satului propune publicului său  o dezbatere având ca temă influența satului în opera brâncușiană, obârșia sa țărănească precum și tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești constituindu-se în surse adânci ale creației sale. Dezbaterea se vrea a fi prima din seria de manifestări dedicate personalității marelui artist.

In cadrul evenimentului, Dr. Rusalin Işfănoni – cercetător etnolog va susține prelegerea Constantin Brăncuşi de la creaţia ţaraneasacă la sculptura modernă, iar elevii Cercului de Antropologie vizuală Memoria Prezentului al Colegiului Tehnic de Arhitectură I.N. Socolescu, București vor prezenta proiectul Similitudini între arhitectura arhaică și sculptura lui Brăncuşi, realizat de Voichița Horea, profesor.

Programul cuprinde, deasemenea, momente de muzică, poezie, medalioane de prezentare și ghidaj documentar.

Evenimentul va avea loc în Sala V.I.Popa a Muzeului Satului, Șoseaua Kiseleff nr.30, sector 1, București.

Vă așteptăm să-l sărbătorim împreună pe cel ce a fost numit de Jean Cassou “unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”, pe cel ce, în viziunea lui Henry Moore, “a dat epocii noastre conștiința formei pure”.

PROGRAM

VINERI, 19 FEBRUARIE 2016

14.00   Bun venit!

Conf. Univ. Dr. Paula Popoiu-Manager

14.15   Constantin Brâncuşi de la creaţia ţaraneasacă la sculptura modernă

Dr. Rusalin Işfănoni – cercetător etnolog

14.30   Şoapte la Costache – muzică

Narcisa Băleanu

14.45   Similitudini între arhitectura arhaica și sculptura lui Brăncuşi

Prof. Voichita Horea-Colegiul Tehnic de Arhitectura I.N.Socolescu,Bucureşti

15.00   Aforismele lui Brâncuşi

Adrian Lupeş

15.15  Pentru Brâncuşi – poezie

Petre Terescenco, Andreea Majuru

15.30  Ghidaj documentar în Muzeul Satului

Dr. Rusalin Işfănoni

Biroul COMUNICARE, RELATII PUBLICE:

Iulia Grumazescu – Director Comunicare, Pedagogie Muzeala

Andreea Nanciu – Comunicare si Relatii Publice
Ela Soltuz – Comunicare si Relatii Publice

Telefon: 317. 91. 03/ interior 178
Soseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucuresti

http://www.muzeul-satului.ro
https://www.facebook.com/pages/Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti/151598721549409?ref=hl

Cluj-Napoca: dezbaterea "1989-2014. Cu ce ne-am ales? 25 de ani de la caderea comunismului" la Muzeul Etnografic

afis

Ultima editie din acest an a Serilor Clujul Cultural, seri de dezbateri intelectuale, initiate de siteul clujulcultural.ro, este dedicata Revolutiei anticomuniste din 1989.
Se implinesc 25 de ani de la caderea comunismului, un moment de bilant important.
Cu aceasta ocazie clujulcultural.ro organizeaza dezbaterea intitulata „1989-2014. Cu cea ne-am ales? 25 de ani de la caderea comunismului”, pe 10 decembrie, ora 18.00, la sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Timişoara: dezbaterea internaţională pe tema Ce este Istoria Conceptuală

Print

Muzeul de Artă Timişoara, în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara şi Universitatea de Vest Timişoara

Vă invită vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 10, în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara (MArT) din Piaţa Unirii nr.1, la dezbaterea internaţională pe tema

Ce este Istoria Conceptuală

Definiţii, interpretări, naraţiuni

Vor participa Javier Fernandez Sebastian, Victor Neumann, Adrian Cioroianu şi Sorin Antohi. Moderatorul dezbaterii va fi Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Cu această ocazie, vor fi prezentate publicului câteva lucrări de pictură inedite, ale maestrului Ştefan Câlţia, din colecţia Dr. Ina Cosoroabă. Microexpoziţia prefaţează ampla expoziţie retrospectivă dedicată de artist Timişoarei, pe care MArT o va organiza şi găzdui în cursul anului 2014.

În ataşament se află invitaţia la dezbatere, precum şi un text despre maestrul Câlţia.

Prof. Univ. Dr. Victor Neumann

Director Muzeul de Artă Timişoara

afis_dezbatere_mail

Prefaţă la ampla retrospectivă personală programată pentru anul 2014  şi dedicată Timişoarei

Artist complex şi novator, format la şcoala de artă a Timişoarei sub coordonarea lui Iulius Podlipny şi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti sub îndrumarea lui Corneliu Baba, maestrul Ştefan Câlţia are rar întîlnita capacitate de a transmite mesaje despre realitatea lumii înconjurătoare, fără a picta realitatea. Precizia desenului, rigoarea şi tehnicile tradiţionale de reprezentare a obiectelor şi personajelor, precum şi virtuozitatea în mînuirea culorilor au însoţit permanent demersul creator al artistului. Pictura lui Câlţia e o combinaţie între vechi şi nou, dar mai ales o reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astăzi. În cazul său avem de-a face cu unul dintre fascinantele mesaje plastice, respectiv cu o relaţie liberă între universul artistului si mediul înconjurător. De unde, absenţa dogmatismului, a simbolurilor fixe şi a obsesiilor esenţialiste. Miturile, arhetipurile şi ritualizarea imaginarelor origini ale omenirii – trăsături ale medievalităţii – sînt lăsate în seama idealiştilor  incurabili. În schimb, cum ar fi gîndit Ionesco, e valorificată şansa de a amplifica în mod radical grotescul şi caricatura pînă în locul unde începe tragicul. Urmărind tablourile lui Câlţia ai impresia că nu găseşti nici începutul şi nici sfîrşitul lucrurilor. Descoperi însă drama umană, căutările şi rătăcirile labirintice ale fiinţei umane, metamorfozele ei fizice şi spirituale. Tablourile lui Câlţia stimulează imaginaţia privitorului, dar invită şi la o meditaţie asupra destinului omenesc. Andreas Heider – unul dintre criticii de artă ce a observat contradicţiile şi originalitatea acestei opere – spunea că personajele jumătate oameni şi jumătate animale din tablourile lui Câlţia nu dau întotdeauna impresia că sînt serioase, aşa cum, în realitate, ele sînt. Artistul trimite către tenebros şi absurd, către mascarade părînd a explica tragedia globală a omenirii prinsă într-un imens păienjeniş autoconstruit din care nu are scăpare. Libertatea lui Câlţia este vizibilă peste tot. Parcă dintr-un colţ al fiecărui tablou zărim chipul artistului zîmbind ironic şi îngăduitor după ce şi-a formulat mesajul ambiguu. Fără interpretare este imposibil să înţelegem fabulosul şi absurdul acestei arte.

clip_image001

Victor Neumann