București: „Vârste și chipuri ale limbii române în S.U.A”, conferință la Palatul Suțu, vineri, 4 august, la ora 18:30

„Vârste și chipuri ale limbii române în S.U.A”,

conferință la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită la o nouă conferință – eveniment: „Vârste și chipuri ale limbii române în S.U.A.”, susținută de Mona Momescu , lector de limba și cultura română la Catedra „N. Iorga”, Columbia University, New York. Conferința va avea loc vineri, 4 august, la ora 18:30, la Palatul Suțu.

Conferința se va desfășura în limba română și va avea ca temă imaginea românilor construită prin intermediul manualelor de limbă română scrise pentru spațiul american.

Modul în care manualele de limba română scrise de „alții”, sau „pentru alții” au conturat un chip al românilor, poate constitui un răspuns la întrebarea „ce spun alții despre noi”, preocupare a imagologilor români din ultimii 25 de ani. „Cine sunt cei care au transmis studenților o imagine a culturii românilor” și „care sunt direcțiile elementelor ei de conținut” sunt probleme care vor oferi punctul de plecare al discuției.

În dezbatere vor fi utilizate, pentru analiza imaginii limbii și culturii române în SUA, următoarele manuale:

– Irving Crowley Elements of Romanian, Pangloss Publ, Hollywood, CA, 1944;

– Grigore Nandriș – Colloquial Rumanian: grammar, exercises, reader, vocabulary,

– K. Paul, Trench, Trubner & Co. Ltd., 1945, George Seiver – Introduction to Romanian, Hafner Publishing Company, 1953,

– Elie Christo-Loveanu – The Romanian Language, with a foreword by Mario Pei, New York, 1962.

Participarea se face pe bază de înscriere prin e-mail la conferinte@muzeulbucurestiului.ro. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Mai multe detalii puteți găsi pe pagina de facebook a Palatului Suțu:

https://www.facebook.com/pg/MuzeulMunicipiuluiBucuresti/events/

Muzeul Municipiului București găzduiește la Palatul Suțu expoziții temporare, spectacole și conferințe pe diverse teme, cu scopul de a facilita dialogul, interacțiunea autentică și participarea directă a cetățenilor la viața culturală.

Pentru a fi la curent cu programul evenimentelor săptămânale ale Muzeului Municipiului București, vă invităm să vă abonați la newsletter-ul muzeului: http://www.muzeulbucurestiului.ro/contact.html

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

Sibiu: expoziţia: Patrimoniul viitorului, colecția de artă contemporană a Muzeului Național Brukenthal

Locul de desfăşurare: Muzeul de Artă Contemporană (Str. Tribunei, Nr. 6)

Durata: 5.07 – 2.09.2017

Vernisaj: Miercuri, 5 iulie, orele 12:00

Curatori: Robert Strebeli și Alexandra Gălăbuț

Text oferit de curatorii expoziţiei:

Muzeele se înființează și trăiesc prin colecțiile pe care le administrează.

Piesele fiecărei colecții transmit atât informația istorică a trecutului cât și documentarea prezentului în folosul cercetărilor viitoare. Baronul Samuel von Brukenthal a colecționat, pe lângă obiecte valoroase pentru trecutul artelor și științelor, și creația contemporană a vremii sale.

Potrivit acestei tradiții, Muzeul Național Brukenthal continuă munca de relaționare a colecțiilor cu actualitatea artistică, expoziția prezentând piese din colecția Muzeului de Artă Contemporană ce se constituie în patrimoniul următoarelor secole.

Pentru Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, anul 2017 este purtător de semnificații multiple: sărbătorirea a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sărbătorirea a 10 ani de la Sibiu Capitală Culturală Europeană și, în special, sărbătorirea a 200 de ani de la deschiderea sa pentru public. În acord cu aceste cifre semnificative, conceptul expoziției prezintă două grupuri de artiști: „cei 20” și „cei 17”, ilustrând evoluția artei contemporane în România așa cum poate fi documentată în colecția muzeului.

„Cei 20” (Petre Achițenie, Virgil Almăşanu, Gheorghe I. Anghel, Horia Bernea, Ștefan Bertalan , Maria Bodor, Marcel Bunea, Rodica Chișu, Peter Connerth, Sorin Dumitrescu, Teodor Hrib, Sorin Ilfoveanu, Tudor Lorman, Ion Pacea, Ion Sălişteanu, Gheorghe Spiridon, Dorian Szasz, Lia Szasz, Ion Vlad și Grigore Zincovschi) reprezintă o generație activă mai ales în anii 80. Deși confruntați cu restricțiile și ideologia regimului comunist, creația acestor artiști reflectă educația de înalt nivel primită în institutele de arte plastice din București, Cluj-Napoca și Iași sub îndrumarea maeștrilor artei românești prin care au supraviețuit influențele artei europene în special din perioada interbelică. O parte dintre artiștii primului grup au dobândit renume în diaspora, alții predau în universitățile de artă din țară iar alții au primit recunoaștere națională prin intermediul decorațiilor sau afilierii la Academia României.

„Cei 17” (Zsolt Berszan, István Betuker, Zamfira Bîrzu, Cristian Diaconescu, Gabriela Drinceanu, Adrian Luca, Ilie Mitrea, Ioan Muntean, Mihai Pamfil, Mihai Pâslariu, Andrei Popa, Cătălin Precup, Florica Prevenda, Robert Strebeli, Albert Sofian , Veres Szabolcs și Sorina Țibacov) reprezintă generația prezentului, în plin proces de afirmare și definire a identității artistice. Acești artiști sunt factorul up-date al scenei de artă contemporană românească, nu doar sub aspectul ultimelor tendințe și inovații dar și sub aspectul accesării sistemelor de educație europene și internaționale de grant-uri, studii masterale și doctorale. Mai înclinați spre interdisciplinaritate, ei beneficiază de re-deschiderea experienței de tip homo europaeus pentru artiștii români.

Expoziția prezintă o selecție de 37 lucrări de pictură, desen, tapițerie, grafică, sculptură, compoziție cinetică, fotografie, colaj, instalație și tehnică mixtă.

Marius GHEORGHIU

Secţia Educaţie, Marketing şi Comunicare

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

Piaţa Mare nr 4 -5

550163 Sibiu

ROMANIA

tel: (+4) 0269 217691

fax: (+4) 0269 211545

E-mail: marius.gheorghiu@brukenthalmuseum.ro

Web site: www.brukenthalmuseum.ro

București: Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei 29 iunie 2017, la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei

29 iunie 2017, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 29 iunie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la atelierul Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei, în cadrul Conferințelor de la Șosea. Intrarea este liberă.

 

Atelierul este susținut de Lila Passima, curator MNȚR.

Să vorbești despre exil și să-l experimentezi într-o lume exilată ea însăși în dimensiunea depărtării, devine riscant și poate să nu atingă esența problemei. Distanța presupune un anumit tip de experiență și provocare. Și mai ales de receptare.

Cum poate fi imaginată o scenografie a durerii, traumei și în ce măsură imaginea torturii poate fi exorcizată printr-un instrumentar vizual?

Istoria unui loc, teritoriu, comunități ori națiuni se rescrie mereu. Nu suntem niciodată în posesia adevărului absolut, a răspunsurilor definitive. Ceea ce ne ține legați de trecut, memoria, se cultivă și se îmbogățește continuu printr-o sumă de suprapuneri, intersecții și construcții identitare.

Participând la un workshop interdisciplinar organizat de Asociația Muzeul Deschis (Krasnoiarsk, Siberia) în martie 2001 la Muzeul Regional din Tomsk, capitala Siberiei în secolul al XIX-lea și exilată fiind în arhivă, am experimentat ca nicăieri altundeva libertatea. Am refăcut coordonatele exilului (siberian), mișcându-mă liber prin istorie/istorii. Am reușit împreună cu cei cu care am lucrat să re-creem o lume în care fiecare a fost pe rând creator – actor – spectator – beneficiar. (Lila Passima)

Vă invităm la un atelier deschis pentru a urzi împreună un exercițiu muzeografic ale cărui principale instrumente sunt narațiunea vizuală și o nouă raportare la obiectul de patrimoniu și expunerea muzeală.

Vom povesti despre cum poate un loc rigid, static, închis și anacronic prin izolarea față de formele de expresie contemporană ale creativității, să fie transformat într-un spațiu deschis, cu o perspectivă dinamică și o atitudine novatoare.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin

Târgu-Mureș: CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE Preocupări recente în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE

Preocupări recente în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural

 

Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș organizează, în perioada 28-30 iunie 2017, conform tradiției, conferința internațională de comunicări științifice „Preocupări recente în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural”, ediția a XII-a.

Manifestarea va avea loc la sediul Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș, cu începere din data de 29 iunie 2017, de la ora 10,30.

Sunt invitați profesori universitari și cercetători științifici de la: Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei din Chișinău, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, Institutul de Biologie București al Academiei Române, Grădina Botanică a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, precum și muzeografi și cercetători științifici de la: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin și profesori de la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureș.

Programul cuprinde:

– susțineri de comunicări din următoarele domenii: botanică, zoologie, paleontologie și muzeologie;

– lansarea volumului XXXVI al revistei MARISIA, Studii și materiale, Științele Naturii;

– vizitarea expozițiilor Muzeului Județean Mureș.

Comunicările prezentate vor fi publicate ulterior în anuarul Muzeului Județean Mureș, Marisia, Studii și materiale, Științele Naturii, XXXVII din 2017.

Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 24 iunie

Prima parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenției pe cele două cumnate, prințesele Nadeja Știrbey (născută Bibescu) și Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război.

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din casatoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă totuși amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 2014, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. În cadrul conferinței din 17 iunie, vom organiza și un atelier de lectură publică cu fragmente din jurnalul prințesei, evocând pregătirile de la Buftea și activitatea sa în sprijinul răniților și sărmanilor. Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii.

În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturie un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme.

Cumnata Nadejei, Martha Lahovary (1886-1973) a devenit prințesă Bibescu în 1902, prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), pasionat automobilist și aviator. În timpul războiului, prin alegerea făcută, de a rămâne la Mogoșoaia și București, de a se îngriji de proprietăți și de răniții de la Spitalul 118, Martha își atrage nenumărate invidii sau chiar ostilități din partea diferitelor rude sau personaje din înalta societate.

Mulți nu uitaseră episodul vizitei la București, în aprilie 1909, a Prințului de Coroană Wilhelm (1882-1951) care fusese fermecat de frumusețea și inteligența Marthei. Au urmat schimburi epistolare și chiar vizite ale Marthei și ale soțului ei în Germania. Fără doar și poate prințesa a fost ocrotită de această prietenie în perioada 1916-1917, dar totuși nu i-a ajutat întru totul în fața trupelor germane de ocupație.

Activitatea ei caritabilă și sanitară de la conducerea Spitalului 118 a fost oprită de trupele germane în martie 1917, când i-au impus domiciliu forțat la Mogoșoaia și apoi la Buftea iar ea a numit o rudă, pe Ecaterina Ghica, la coordonarea unității spitalicești. Martha Bibescu reușise să organizeze în bune condiții totul, prin transportul medical adus personal din Franța, prin implicarea surorilor din ordinul călugăresc Vincent de Paul și prin angajarea unor medici chirurgi. Rămâne totuși controversat rolul ei în fuga unor ofițeri români (Tătăranu, Iacobescu și Rădulescu) în luna aprilie, când ea nu mai era la București.

După plecarea din țară la mama ei în Elveția, se pare că intenția Marthei a fost de a se întoarce și de a-și relua activitatea în Moldova unde se refugiase familia regală și o parte dintre autorități și protipendadă. Istoricul Lucian Boia indica chiar ocazii în care ea a revenit în țară, cu diferite misiuni diplomatice, aspect necunoscut nouă despre activitatea ei din 1917-1918.

Perioada primului război mondial nu rămâne fără ecouri în viața ulterioară a Marthei, căci, în perioada interbelică, pe fondul procedurilor de acordare a Legiunii de onoare, atât de dorită de ea, este supusă unui întreg proces defăimător (dosarul Carrefour). Diverse personalități o acuză de colaborare cu oficialii germani și de spionaj în favoarea acestora; cu toate că ea își atrage mărturii favorabile și ia poziție în presă, controversa persistă și abia mai târziu, în 1962, va fi onorată de autoritățile franceze cu mult doritul ordin național.

Mogoșoaia: conferința „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial, 1 iulie

Sâmbătă, 1 iulie, de la ora 16:00, vă invităm la o nouă conferință susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache în Sala Scoarțelor de la etajul Palatului de la Mogoșoaia: „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial”.

Cea de-a doua parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu îl are erou principal pe George-Valentin Bibescu (1880-1941). Nepot al domnitorului Gheorghe D. Bibescu, fiu al prințului spadasin George G. Bibescu și al Valentinei de Caraman-Chimay, este deschizător de drumuri în mai multe domenii, fiind pasionat de automobilism și aviație, dar și un susținător al industriei.

De numele lui se leagă înființarea unor instituții importante precum Automobil Clubul Român (1904), Clubul Aviatic Român (1909), Liga Națională Aeriană (1912) și Aerodromul de la Băneasa. A fost ales președinte al Comitetului Olimpic Român și al Federației Internaționale Aeronautice.

Fondul familial de la Arhivele Naționale ale României păstrează un pachet de scrisori din 1917, consemnări de pe front adresate soției sale, Martha Lahovary Bibescu (1886-1973), aflată în Elveția în acea perioadă. Ele au fost traduse în limba română de istoric dr. Alina Pavelescu și au fost publicate pentru prima dată în albumul realizat în cadrul proiectului cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cu această ocazie vom distribui gratuit albumul participanților. Pentru confirmări din partea celor care doresc să primească albumul gratuit: edituraistoriaartei@gmail.com în limita a 35 exemplare.

Evenimentul ne prilejuiește o evocare a activității prințului Bibescu în preajma comemorării morții sale, survenită la 2 iulie 1941. George-Valentin Bibescu odihnește în Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoșoaia. Vizita va fi continuată la Monumentul eroilor căzuți în primul război din localitate.

https://www.facebook.com/events/1350963508331453

Mogoșoaia: conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii ’50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.