Cluj-Napoca: expoziția personală a artistului marocan Mostapha Romli, intitulată generic „20 / 21”

Romli Mostapha - Mixed media and serigraphy on canvas . 2 x (130 x 130 cm) . Cluj-Napoca, Romania . 2017

Romli Mostapha – Mixed media and serigraphy on canvas . 2 x (130 x 130 cm) . Cluj-Napoca, Romania . 2017

27 aprilie – 21 mai 2017

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Centre d’Art Contemporain d’Essaouira și Ifitry Residence d’Artistes, organizează, în perioada 27 aprilie – 21 mai 2017, expoziția personală a artistului marocan Mostapha Romli, intitulată generic „20 / 21”.

Inaugurarea oficială a expoziției va avea loc joi, 27 aprilie 2017, cu începere de la ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30).

 

Romli Mostapha - Mixed media and serigraphy on canvas . 150 x 450 cm . Cluj-Napoca, Romania . 2017

Romli Mostapha – Mixed media and serigraphy on canvas . 150 x 450 cm . Cluj-Napoca, Romania . 2017

Cel mai recent corpus de lucrări semnate de artistul Mostapha Romli propune o amplă incursiune psihologică, plină de intensitate dramatică, în cadrul contemporan al societății marocane, generând o reflecție critică amară și, nu în ultimul rând, un semnal de alarmă la adresa numărului îngrijorător de mare de căsătorii între copii minori, prefectate în ultimii zece ani, ca o consecință directă a aplicării prevederilor Legii 20/21.

Impregnat de simbolism, demersul său conceptual caută să dea „voce” miilor de minore ale căror gânduri, sentimente şi trăiri personale au fost reduse la tăcere de un sistem juridic neprincipial, închistat în reguli nedrepte și proceduri neloiale, propovăduite tacit de principalii săi actanți, oferindu-le, totodată, și șansa unei „evadări”, chiar dacă una, momentan, doar iluzorie, prin care să poată gusta și trăi, fie și pe tărâm imaginar, o libertate mult sperată. Registrul cromatic cu care operează artistul, în tandem cu un căutat și percutant repertoriu de motive emblematice, este menit să dea expresie vie însăşi suferinței, melancoliei şi tristeţii care învăluie destinul acestor minore, private fără remușcare de bucuria ingenuă a copilăriei. În viziunea lui Mostapha Romli, prezenţa unor laitmotive ca florile, cochiliile sau elementele decorative de sorginte vegetală semnifică şi „încarnează” plastic „dominante” de o remarcabilă sugestivitate: frumuseţea, senzualitatea, feminitatea, fragilitatea și, cu precădere, impresionanta vulnerabilitate a acestor tinere, care ajung să fie văduvite de propria lor esenţă, într-un mod forţat şi brutal. Obiectivul său final vizează însă, sub impulsul unei indignări fățișe, devoalarea repercursiunilor indezirabile, nefaste, chiar primejdioase, ce ţin de sfera psihologică și emoțională, pe care aceste uniuni matrimoniale timpurii le generează asupra minorilor. Dar în acelaşi timp, referindu-se la noaptea nunţii, are deplina convingere că împlinirea raporturilor de consumare ale căsătoriei ar trebui catalogate drept viol, în condiţiile în care implică tinere cu vârste sub 18 ani, multe dintre ele aflate încă în stadii ale pubertăţii și care, dincolo de aceste aspecte, sunt, în fond, doar niște copii.

Pe lângă efectele grave ale traumei emoționale/psihologice pe care le poate provoca o uniune matrimonială timpurie, minorele sunt inevitabil expuse şi la riscurile unei sarcini precoce, cu un grad ridicat de periculozitate pentru sănătatea lor fizică, consecințele fiind unele dintre cele mai nocive: apariția osteoporozei, a anemiei și a hipertensiunii arteriale, precum și un risc crescut de avort spontan sau mortalitate maternă.

În cuprinsul volumului colectiv A New Paradigm: Perspectives on the Changing Mediterranean, se arată că nunţile între copii au reprezentat un fapt comun, recurent, de-a lungul istoriei, ele fiind motivate de o serie de factori favorizanţi, printre care sărăcia extremă, insecuritatea, situații socio-materiale precare sau rațiuni de natură politică, în mod deosebit în zonele rurale. Deși incidența căsătoriilor între minori a înregistrat o scădere în multe regiuni ale lumii, ea continuă să fie încă larg răspândită în țările aflate în curs de dezvoltare din Africa, Asia de Sud și de Est sau Oceania. Potrivit cercetătorilor și experților în domeniu, Bangladesh-ul, Nigeria, Guineea, Mali și Republica Central Africană înregistrează cele mai ridicate rate ale căsătoriilor între minori. În efortul de a combate discriminarea și de a proteja drepturile sociale ale copiilor, autoritățile marocane au semnat convenții internaționale, care urmăresc să întărească Codul Familiei şi Codul Penal. Dar contradicţiile şi lacunele din legislaţie, în special articolele 20 şi 21 din „moudawana” (codul familiei marocane), creează în continuare un cadrul favorabil discriminării feminine, îngăduind judecătorilor de familie capacitatea decizională de a permite căsătoria înainte de împlinirea vârstei legale, asumând-o ca o „excepţie”, fapt care a devenit, în mod regretabil, o normă curentă, în ciuda numeroaselor avertizări și proteste iniţiate de organizațiile care apără și promovează asiduu drepturile femeilor. Iar rezultatele sunt mai mult decât grăitoare: în anul 2009, numărul căsătoriilor timpurii a depăşit 30000, iar în 2011, cuantumul lor a reprezentat 12% din ansamblul uniunilor matrimoniale înregistrate. Cu toate acestea, în fiecare an, numărul lor este în continuă creștere.

Curator: Marisa Caichiolo

Foundation Building Bridges Art Exchange, Los Angeles, SUA

Comisar de expoziție: Alexandra Sârbu

Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Romli Mostapha - Mixed media and serigraphy on canvas . 200 x 150 cm . Cluj-Napoca, Romania . 2017

Romli Mostapha – Mixed media and serigraphy on canvas . 200 x 150 cm . Cluj-Napoca, Romania . 2017

Art. 20

Judecătorul familiei însărcinat cu încheierea căsătoriei poate autoriza uniunea matrimonială între un băiat și o fată înaintea împlinirii vârstei de capacitate matrimonială prevăzută în articolul 19, printr-o decizie motivată în care specifică interesul și motivele justificative ale acestei uniuni. De asemenea, el va trebui să efectueze o expertiză medicală sau o anchetă socială. Decizia judecătorului prin care se autorizează căsătoria unui minor nu este susceptibilă a fi supusă vreunui recurs.

Art. 21

Căsătoria unui minor este supusă aprobării reprezentantului lor legal. Aprobarea reprezentantului legal este probată de prezența semnăturii sale olografe, alături de cea a minorului, pe cererea de autorizare a căsătoriei și prin prezența sa în timpul eliberării certificatului de căsătorie. Atunci când reprezentantul legal al minorului refuză să-și dea acordul, judecătorul familiei însărcinat cu perfectarea căsătoriei mediază speța.

Mostapha Romli s-a născut la Touissit, Maroc, în anul 1968. Trăiește și lucrează la Ifitry, Casablanca și Berlin. Posesor al unui important palmares expozițional internațional, s-a făcut cunoscut în ultimii ani și în domeniul curatorial, semnând expoziții semnificative sau figurând în comitete de selecție. Este președinte al Fundațiilor „Ifitry” și „Maroc Premium”, director general al Centrului de Artă Contemporană din Essaouira, fondator și director general al Bienalei Internaționale de la Casablanca. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați următorul link: www.romli.com

Cluj-Napoca: expoziției „Tineri colecționari din România”, 27 aprilie 2017, ora 17

EXPOZIȚIA ETNOGRAFICĂ „TINERI COLECȚIONARI DIN ROMÂNIA”

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită la vernisajul expoziției „Tineri colecționari din România”, care va avea loc joi, 27 aprilie 2017, ora 17, la sediul instituției (str. Memorandumului nr. 21).

Expoziția cu prinde piese de port, podoabe, documente fotografice și țesături ale unor colecționari din diverse zone ale României: Ligia Alexandra Bodea. Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” din localitatea Iaz cuprinde elemente reprezentative de port și țesături din zona etnografică Sălaj, subzona Valea Barcăului; Deborah Faoro. Asociația Creative Transylvania deține o colecție de costume și obiecte etnografice din zona Avrig, județul Sibiu, datând din perioada interbelică; Marius Matei. Colecția etnografică Marius Matei cuprinde peste 2500 de piese, precum: ansambluri vestimentare, podoabe, documente fotografice și textile de interior reprezentative pentru subzonele etnografice: Timișoara, Lugoj, Buzias, Deta-Ciacova și Sânnicolau Mare. Toate piesele au foat atent achiziționate după criterii foarte stricte, precum statutul social, stare civilă, specificul locului, datând din perioada anilor 1860-1945; Maria Sorana Copil. Colecția își propune să surprindă etapele vieții unei femei, în casa dintr-un sat din Țara Binșului (Valea Crișului Negru, Bihor): confecționarea unui costum pentru mers la biserica și purtat în zile de sărbătoare, confecționarea unui costum pentru fata din casă (fiica sau nepoata) și confecționarea unui costum menit sa fie purtat la propria înmormântare; Patricia Tomas. Colecția cuprinde obiecte vestimentare aparținând zonei Submeseș, mai exact din satul Marin, județul Sălaj și surprinde o imagine a lumii țărănești de la mijlocul secolului al XX-lea, în care statutul social și apartenența etnică aveau un rol deosebit de important; Laura Diaconu. Colecția de artă populară Laura Diaconu cuprinde ansambluri vestimentare din diverse zone etnografice ale țării. Este o colecție de suflet, din suflet și pentru suflet. Un amalgam de trăiri, sentimente, dragoste și talent; talentul ei, pentru că totul este despre Ea, pentru EA și de la EA. Piesele au fost atent selecționate în timp, după criterii stricte, dar care să îmbine deopotrivă tipicul, evoluția și frumusețea fiecărei zone, statutul social sau starea civilă a posesoarei … regăsim în colecție piese vestimentare de sărbătoare din perioada sfârșitului de secol al XIX-lea și începutului de secol al XX-lea; Paic Sebastian. Colecția etnografică a Asociației „Zestrea” cuprinde peste 1000 de piese de port și diverse obiecte din inventarul gospodăriei țărănești, din 50 de zone etnografice din toată țara, cele mai vechi dintre acestea datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; Flocea Silviu Darius. Colecția este compusă din piese ce provin din subzona etnografică a Câmpulungului Moldovenesc, parte integrantă a costumului de Bucovina si Moldova. Piesele sunt o mostră a portului de la munte din perioada secolului al XX-lea – fază intermediară dintre costumul traditional arhaic și cel contemporan; ele sunt rezultatul mozaicului etnic și cultural caracteristic Bucovinei de altă dată; Boriceanu Gabriel. Colecția Etnografică Gabriel Boriceanu cuprinde elemente de port țărănesc românesc și al minorităților din sudul Transilvaniei, propunându-și să urmărească evoluția în timp, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și raporturile dintre diferitele comunități, de la poalele Munților Făgăraș înspre Țara Bârsei, Mărginimea Sibiului și zona Târnavelor.

Expoziția va fi deschisă în perioada 28 aprilie – 25 mai 2017, de miercuri până duminică, între orele 10-18 (ultima intrare ora 17).

Cluj-Napoca: ARTĂ ȘI SACRALITATE Expoziție colectivă dedicată artistului Marin Gherasim

ARTĂ ȘI SACRALITATE

Expoziție colectivă dedicată artistului Marin Gherasim

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează în perioada 6 aprilie – 23 aprilie 2017 expoziția colectivă Artă și Sacralitate.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 6 aprilie 2017, la ora 18,00, în sălile de expoziții temporare ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezența domnilor: Liviu Nedelcu, director al Centrului Cultural Vrancea și Liviu Mocan, artist expozant. Din partea muzeului vor fi gazde domnii: Lucian Nastasă–Kovács, manager și Florin Gherasim, muzeograf.

Expoziția este rodul unui proiect curatorial inițiat de către Alexandra Titu și Liviu Nedelcu care se desfășoară anual la Focșani. În acest an, pentru prima dată, expoziția este itinerată și la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în preajma Sărbătorilor de Paști.

Prin strădania celor doi curatori au fost selectate lucrări create de 17 artiști contemporani de pe tot cuprinsul României, de facturi, genuri și tehnici diferite. Firul roșu care asigură unitatea demersului este faptul că toate aceste opere sunt semne, texte, imagini, moduri și instrumente pentru fixarea unor experiențe, ipostaze ale comunicării, în vertiginoasa aventură a istoriei și dincolo de ea (de dincolo de ea), ce conferă nouă, prizonierii timpului și spațiului, șansa de a fi contemporani cu oricare din secvențele acestei infinite curgeri a timpului colectiv sau timpurilor colective, dependente de cronotipuri închise în perimetrul diferențelor lor, și tipurilor personale. (Alexandra Titu).

Artiștii expozanți sunt: Ilie Boca, Mihai Chiuaru, Onisim Colta, Reka Csapo Dup, Darie Dup, Marin Gherasim, Cosmin Haiaș, Florin Mihai, Liviu Mocan, Liviu Nedelcu, Horia Paștină, Silvia Radu, Mircea Roman, Mihaela Tărhuna, Lucian Spătariu, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu.

Expoziția Artă și Sacralitate organizată la Cluj-Napoca se dorește a fi un omagiu postum personalității unui mare artist care a plecat la cele veșnice pe 27 martie 2017: pictorul Marin Gherasim

Expoziția va fi deschisă spre vizitare în perioada 6 aprilie – 23 aprilie 2017, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Cluj-Napoca: Premiile „Oscar Ardelene” la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Premiile „Oscar Ardelene”

la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

 

Sâmbătă, 8 aprilie 2017, cu începere de la ora 11.00

Sala „Tonitza”

 

Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania organizează în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, evenimentul intitulat Premiile „Oscar Ardelene”.

Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, cunoscută şi ca SMCT (EMKE), a fost înfiin ț ată în anul 1885 la Cluj. Scopul societă ț ii era organizarea ș i sprijinirea vie ț ii culturale a comunită ț ilor maghiare din diaspora acelor vremi. Înainte de Primul Război Mondial devine cea mai importantă societate culturală din Ungaria. În perioada interbelică activitatea societăţii a fost semnificativ limitată, fiind aproape de imposibilitatea func ț ionării, iar în 1947 regimul comunist a desfiin ț at SMCT alături de toate celelalte organiza ț ii civile. În anul 1991 societatea a fost reînfiinţată de comunitatea maghiară din Transilvania. În prezent, SMCT include o serie de organiza ț ii culturale civile; de la reînființ are a dat na ș tere mai multor asocia ț ii culturale maghiare (atât locale cât şi naționale), a participat ca membru activ la înființarea lanț ului de centre culturale denumite „Case Maghiare”, a favorizat dezvoltarea culturii comunităț ilor maghiare din diasporă şi a organizat importante conferin ț e despre istoria culturii maghiare.

Premiile anuale acordate de SMCT sunt foarte apreciate în via ț a culturală autohtonă, fiind numite ș i „Oscarurile Ardelene”. Premiile se decernează pentru persoanele sau asocia ț iile care prin realizările lor au adus o contribuț ie importantă dezvoltării culturii maghiare. Premiile se decernează pentru diferite categorii, dintre care amintim: artă plastică, jurnalism, activităț i bibliotecare, dans ș i cultură populară, teatru, mass-media, istorie locală, organizatori culturali, antreprenori care sprijină cultura.

Pentru detalii referitoare la bilete, program şi la desfăşurarea manifestării vă invităm să consultaţi pagina web dedicată acestui eveniment:

http://www.macluj.ro/premiile-orcar-ardelene.html

Cluj-Napoca: Atelierul „Să descifrăm mesajele costumului popular”

Atelierul „Să descifrăm mesajele costumului popular”

 

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează în în 4 aprilie 2017, atelierul pentru copii „Să descifrăm mesajele costumului popular!”, în cadrul Secției pavilionare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr. 21). Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului Descoperă, învață, joacă-te!, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sesiunea I/2017.

La acest atelier vor participa elevii claselor 0 – 1 de la Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca și ai clasei pregătitoare de la Liceul Teoretic „Vaida Voievod” din Gilău, jud. Cluj.

În cadrul acestui atelier, copiii vor fi familiarizați costumul tradițional femeiesc și bărbătesc din diferite zone ale Transilvaniei, precum și cu îndeletnicirile prin care femeile făureau aceste costume (tors, țesut, cusut etc.). Atelierul este un exercițiu de comunicare nonverbală, care are ca scop înțelegerea bogăției unui costum popular și aflarea informațiilor purtate de acesta.

Se va pune accentul pe dezvoltarea spiritului de solidaritate între copii și capacitatea de a percepe complexitatea sistemului semiotic al costumului popular. De asemenea, se va urmări dezvoltarea simțului estetic și a manualității.

 

Proiectul „Descoperă, învață, joacă-te!” se derulează în perioada 15 ianuarie 2017 – 15 noiembrie 2017 și  își propune inițierea și dezvoltarea sentimentului identitar la copii de vârstă preșcolară și școlară din ciclul primar, prin utilizarea unor metode interactive moderne și agreate de promovare, accesibile acestor categorii de vârstă, metode care au ca axă orientativă principală mijlocirea contactului dintre copil și lumea satului tradițional.

Proiectul își propune, de asemenea, formarea unor priceperi și deprinderi elementare, dobândite în cursul angajării copiilor în activități practice, complementare cu ceea ce presupune curicula în învățământul primar.

Un alt deziderat esențial al proiectului constă în integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu surdocecitate – copii cu deficiențe de auz și comunicare verbală -, accesul acestora la cultură, la cunoașterea patrimoniului cultural al țării. Proiectul se adresează, totodată, și elevilor din ciclul primar, care vor fi sensibilizați față de nevoile speciale ale copiilor cu deficiențe de auz și comunicare verbală.

Parteneri proiect: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca, Școala Generală ”Ioan Bob” din Cluj-Napoca, Colegiul de Muzică ”Sigismund Toduță”din Cluj-Napoca, Liceul Teoretic ”Vaida Voievod” din Gilău, județul Cluj.

 

Napoca: expozitie Adrian Grecu – Vernisaj luni 10 aprilie 2017 – Galeria 45 – Str. I. Maniu nr. 3

“Kit incomplet de supravietuire”

“Expoziţia de faţă e o continuare a preocupărilor personale în domeniul graficii 3D începute cu 20 de ani în urmă. În 1998 la Galeria Veche din Cluj am prezentat pentru prima dată obiecte reale în paralel cu simulările virtuale ale acestora, constând în imagini şi animaţii generate cu ajutorul softurilor de modelaj şi rendering 3D.

De atunci şi până acum experienţa vizuală a evoluat spre realitatea augmentată, în care spectatorul interacţionează cu elementele din spaţiul real şi anume are posibilitatea să declanşeze anumite procese în jurul imaginii obiectelor reale văzute prin intermediul ecranului telefonului mobil. Deci funcţionarea acestei aplicaţii este condiţionată de prezenţa lucrărilor din spaţiul real, mai exact de poziţionarea camerei telefonului pe lucrarea reală din expoziţie. Practic are loc o filtrare a realităţii, o reinterpretare a acesteia cu elemente grafice personale, virtuale, creative. Acest lucru este posibil prin instalarea pe telefonul mobil al spectatorului a unei prime aplicaţii realizate special pentru această expoziţie, care poate fi descărcată de pe GooglePlay.
O altă abordare, practic a doua aplicaţie este “imersia” în spaţiul virtual, în spaţiul tabloului, realizat cu ajutorul căştilor VR, fie într-o galerie virtuală asemănătoare spaţiului expoziţional, fie într-un tablou celebru cum este “Misterul şi melancolia unei străzi” de Giorgio de Chirico. Această aplicaţie este funcţională independent, nu e condiţionată de prezenţa lucrărilor în expoziţie, poate fi vizionată în acelaşi timp de pe orice meridian. De asemenea poate fi vizionată şi online pe ecranul monitorului, accesând adresa web indicată şi având instalat pe computer Playerul corespunzător.

Suportul tehnic pentru realizarea celor două aplicaţii, pentru partea de interactivitate este asigurat de Mihai Anton, programator media, care a pus în scenă toate formele 3D şi imaginile realizate de autorul expoziţiei.

Actul creativ al acestei expoziţii nu vine dintr-o negare sau dintr-un orgoliu tehnologic, ci dintr-o revalorizare, din folosirea unor noi mijloace de expresie, fără a afirma vreo ierarhie valorică între new media şi pictură, grafică sau sculptură. Procesul realizării acestui tip de lucrări are ca punct de pornire toate acestea. Desenul este la baza tuturor, la fel cum principiul modelajului în lut este aplicat în modelajul virtual. Se operează cu aceleaşi elemente: formă, lumină, culoare.

Toate acestea contribuie la o schimbare de paradigmă, la o noua relaţie între spectator şi operă, la un nou tip de percepţie a lucrării de artă în timp şi spaţiu, devenind astfel un punct de plecare spre noi abordări şi deschideri.”

Adrian Grecu Cluj-Napoca
10 februarie 2017

Cluj-Napoca: expoziţia TRECUT VIU, Salon Interjudeţean de Restaurare

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetăţii şi a Oraşului Oradea şi Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei TRECUT VIU, Salon Interjudeţean de Restaurare, care are loc vineri, 31 martie 2017, ora 11.00, la sediul muzeului, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2. Expoziţia va fi deschisă până în 30 aprilie 2017.

Salonul interjudeţean de restaurare TRECUT VIU îşi propune să prezinte rezultatele semnificative ale activităţii din ultimii ani a restauratorilor care profesează în instituţiile partenere din cadrul acestui eveniment. Expoziţia se vrea a fi o incursiune în aspectele specifice profesiei de restaurator, mai puţin cunoscute publicului larg, demers prin care încercăm să aducem în prim plan responsabilitatea pe care o au restauratorii faţă de bunul cultural, ei fiind cei care răspund de perpetuarea mărturiilor palpabile ale trecutului. Profesia de restaurator presupune meticulozitate şi pasiune, intervenţiile lor asupra valoroaselor obiecte trebuie să nu distrugă, să nu modifice şi să nu completeze cu nimic mesajul purtat de acestea. Prin activitatea lor, restauratorii sunt cei care ajung cel mai aproape de structura materială a obiectelor istorice şi pot contribui la o mai bună cunoaştere a aspectelor ştiinţifice specifice patrimoniului.

Restaurarea este o profesie complexă, în care îndemânarea constituie o condiţie necesară, dar nici pe departe suficientă, care presupune o pregătire şi o activitate interdisciplinară ce acoperă cunoştinţe de natură ştiinţifică şi merge până la exprimarea talentului artistic.

Vă invităm să descoperiţi arta restaurării prin intermediul obiectelor expuse!