București: conferința „Abordări ale peisajelor arheologice. Instrumente, metodologie și studii de caz”

Afis_Conferinta_Peisaj_Arheologic_ro_modificat_MNIR

Conferinţa ştiinţifică

ABORDĂRI ALE PEISAJELOR ARHEOLOGICE

INSTRUMENTE, METODOLOGIE ŞI STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI ARHEOLOGIC EUROPEAN

Bucureşti, 22-23 octombrie 2014

UPDATE – PERIOADA DE ÎNSCRIERE LA CONFERINȚA ABORDĂRI ALE PEISAJELOR ARHEOLOGICE INSTRUMENTE, METODOLOGIE ȘI STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ȘI ARHEOLOGIC EUROPEAN” (București, 22-23 octombrie 2014) SE PRELUNGEȘTE PÂNĂ LUNI, 6 OCTOMBRIE 2014.

 

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să vă invite la conferinţa ştiinţifică „Abordări ale peisajelor arheologice. Instrumente, metodologie şi studii de caz în domeniul patrimoniului arhitectural şi arheologic european”, care se va desfăşura la Bucureşti, între 22-23 octombrie 2014. Acest eveniment este organizat în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului (România) şi UMR 7041 ArScAn (Archéologie et Sciences de l’Antiquité) – Équipe Archéologies Environementales (Franţa).

Conferinţa este organizată ca eveniment final al proiectelor: „Peisaje Arheologice. Perspective, istorie şi evoluţie”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Ministerul Culturii) şi “Digitizarea 3D a elementelor reprezentative ale patrimoniului architectural şi archeologic european (3D-Icons), finanţat de Comisia Europeană prin programul ICT Policy Support Programme. Conferinţa este de asemenea plasată sub auspiciile proiectului european „ArchaeoLandscapes Europe” (ArcLand), finanţat de Comisia Europeană prin programul Culture 2007-2014. Toate proiectele amintite au drept scop principal cercetarea şi promovarea patrimoniului cultural.

Conferinţa se va desfăşura pe parcursul a două zile, prima fiind dedicată abordărilor teoretice cu privire la conceptul de peisaj (definiţii, istorie, evoluţii, etc.) şi metodelor de interpretare (G.I.S., teledetecţie, L.I.D.A.R., fotografie aeriană, geostatistică, analiză spaţială, digitizare, modelare şi recompunere 3D etc.). Cea de-a doua zi va fi dedicată prezentărilor de proiecte naţionale şi internaţionale, deja implementate sau în curs de desfăşurare.

Participanţii sunt invitaţi să susţină comunicări într-una sau în ambele secţiuni. Comunicările trebuie susţinute în limba engleză şi nu trebuie să depăşească 20 de minute.După fiecare comunicare, 5 minute vor fi dedicate discuţiilor.

Rezumatele vor fi publicate în broşura conferinţei şi pe site-ul web al proiectului.

Textele comunicărilor vor fi publicate în volumul dedicat conferinţei.

Nu există o taxă de înregistrare la conferinţă, iar organizatorii vor asigura coffee-break-urile şi cina festivă. Participanţii trebuie să îşi achite individual costurile de drum şi cazare,

Cei care doresc să prezinte o comunicare sunt rugați să trimită titlul și rezumatul acesteia la adresa  archeo_landscapes@cimec.ro până la data de 1 octombrie 2014.

Persoane de contact:

Bogdan Şandric, email bogdan.sandric@cimec.ro

Philippe Fajon, e-mail: philippe.fajon@culture.gouv.fr

Corina Nicolae, e-mail: mariacorinanicolae@gmail.com

Aşteptăm cu interes participarea dumneavoastră.

Icoane din Patrimoniul Cultural Național cu tema "Adormirea Maicii Domnului" (15 August)

Icoane din Patrimoniul Cultural Național cu tema „Adormirea Maicii Domnului” (15 August)

O selecție de icoane clasate în patrimoniul cultural național cu tema „Adormirea Maicii Domnului” găsiți aici:

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?selectie-bunuri-culturale=Adormirea-Maicii-Domnului-15-August-Assumption-of-the-Blessed-Virgin-Mary

Baza de date online a bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național (http://clasate.cimec.ro) a ajuns la 43.327 de bunuri, dintre care 25.823 clasate în Tezaur și 17.504 clasate în Fond. Alte dosare de bunuri clasate sunt în curs de procesare.

Este cel mai mare catalog ilustrat de bunuri culturale din patrimoniul României! Puteți vedea ultimele bunuri adăugate accesând Lista completă (buton dreapta), puteți selecta bunuri pe criteriile deținător, județ, domeniu de patrimoniu, autor, tip, ordin de clasare în ferestrele de căutare sau puteți căuta pe șir de caractere ceea ce vă interesează.

 

În dreapta ecranului găsiți și alte selecții tematice interesante.

Baza de date este întreținută de Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Evidență Cercetare a Patrimoniului Cultural Mobil, Imaterial și Digital (fost CIMEC). Director: Dan Matei. Responsabili de proiect: Dragoș Ungureanu, Ania Stan. Programator: Cosmin Miu.

Bunuri culturale referitoare la Sfântul Nicolae – icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național

Icoană pe sticlă - Morar, Ion. Sf. Ierarh Nicolae Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român - BUCUREŞTI

Icoană pe sticlă – Morar, Ion. Sf. Ierarh Nicolae
Copyright: Muzeul Naţional al Ţăranului Român – BUCUREŞTI

Sf. Nicolae în calendarul popular

Sărbătoarea din ziua de 6 decembrie poartă în calendarul tradițional numele de Crăciunul copiilor și este dedicată Sf. Nicolae, numit popular Sf. Niculae sau Sân‑Nicoară.

În legendele și povestirile populare Sf. Nicolae apare ca fiind al doilea sfânt făcut de Dumnezeu și stă la stânga Părintelui Ceresc, alături de Sf. Mihail. În nopțile sărbătorilor mari, când se deschid cerurile, poate fi văzut stând la masa Împărătească, alături de Dumnezeu.

Fiind una dintre cele mai de seamă prezențe din calendarul popular, Sf. Nicolae are atribuții diverse: păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el și să lase lumea fără lumină și fără căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă drac, ajută văduvele, orfanii și fetele de măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii și apără soldații pe timp de război.

Icoană pe sticlă. Sfântul Nicolae Copyright: Muzeul Bran - BRAŞOV

Icoană pe sticlă. Sfântul Nicolae
Copyright: Muzeul Vămii Medievale – BRAN

Despre Sf. Nicolae se spune că ajută fetele sărace, cărora le lasă pungi cu bani, de aici obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și uneori o nuielușă, dacă au fost neascultători.

În mitologia populară Sf. Nicolae reprezintă ipostaza timpului îmbătrânit și e reprezentat ca un bătrân cu barba albă, călărind pe un cal alb. Calitatea sa de păzitor al timpului face ca ziua de 6 decembrie, considerată începutul iernii, să fie un moment potrivit pentru diferite pronosticuri despre vreme: dacă Sf. Neculai își scutură barba lui cea albă, trebuie să ningă neapărat; dacă Sân‑Nicoară vine cu cal alb (adică cu zăpadă), atunci iarna va fi scurtă, iar dacă vine cu cal negru, atunci iarna va fi lungă; când Sf. Neculai găseşte Bistriţa neîngheţată, pune pod de gheaţă peste ea.

Ziua de Sf. Nicolae se serba pentru ajutor la boli şi mai ales la lovituri și se ține pentru ca vitele să fie sănătoase. Pentru a aprecia rodul livezilor în anul următor, se puneau crenguţe de pomi fructiferi în apă, care înflor până la Anul Nou.

Din această zi, începea organizarea cetei de feciori care meargeau la colindat.

Galerie foto, 60 icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național:

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?selectie-bunuri-culturale=5-decembrie-Sfantul-Nicolae-Icoane

Bunuri-culturale-referitoare-la-Sfantul-Nicolae-clasate-cimec-ro

Bibliografie:

Ovidiu Bîrlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976.

Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București, 2002.

Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I-II, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994.

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001.

Elena Niculiţă‑Voronca, Datinele și credinţele poporului român (…), II, editura Polirom, Iaşi, 1998.

Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura SAECULUM I. O., Bucureşti, 1997.

Resurse web:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie06.htm

http://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/cultul-sfantului-nicolae-78501.html

Text: Ania Moldoveanu,

Selecție: Ania Moldoveanu,

Web: Cosmin Miu, Vasile Andrei.

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România.  Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 40.000 de bunuri culturale şi este  îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.

Botoșani: lansarea volumului “Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, autor dr. Octavian Liviu Șovan

Consiliul Județean Botoșani, Muzeul Județean Botoșani, în colaborare cu Direcția pentru Cultură Botoșani și Institutul Național al Patrimoniului vă invită miercuri, 23 octombrie 2013, la ora 11:00, la Botoșani, în Sala Polivalentă a Muzeului, la lansarea volumului

Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, al cărui autor este dr. Octavian Liviu Șovan.

Proiectul editorial a fost finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Printre participanți se numără:

– Narcis Ionuţ Afrăsinei, Director A.F.C.N.

– Dr. Ion Ioniţă, cercetător ştiinţific I, Institutul de Arheologie Iaşi

– Dr. Vasile Chirica, profesor universitar, Universitatea „M. Kogălniceanu” Iaşi

– Bogdan Şandric, analist–arheolog, Institutul Naţional al Patrimoniului

Evenimentul va fi întregit de vernisajul expoziției „COMORI ARHEOLOGICE BOTOŞĂNENE”, ce cuprinde exponate din necropola din sec. IV-V de la Mihălăşeni – săpături arheologice Octavian Liviu Şovan și din aşezarea Culturii Cucuteni de la Vorniceni – săpături arheologice Maria Diaconescu.

Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani 2013

Lucrarea „Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani” reprezintă rodul strădaniilor de peste un deceniu ale autorului de a aduce la zi Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, publicat în 1976. Cu cele peste 1.800 de situri arheologice înregistrate, repertoriul 2013 reprezintă mai mult decât dublul celui de acum peste 35 de ani.

În plus, lucrarea beneficiază de un suport cartografic modern, rod al colaborării fructuoase din ultimii 4 ani cu echipa de administrare a Repertoriului Arheologic Național (RAN) de la Institutul Național al Patrimoniului. Începută ca o colaborare cu Direcția de Cultură Botoșani pentru completarea bazei de date a Repertoriului Arheologic Național ( http://ran.cimec.ro), curând s-a conturat ideea publicării unui repertoriu al județului însoțit de hărți digitale de detaliu.

O contribuţie specială a „Repertoriului” la protejarea patrimoniului arheologic rezidă în înregistrarea prealabilă a tuturor siturilor arheologice în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional și acordarea de coduri RAN fiecărui obiectiv documentat. Codul RAN a fost apoi preluat şi în fişele de sit din prezenta lucrare, unde a devenit unul din atributele “administrative” cele mai importante.

Lucrarea se compune din două părți distincte:

1. Volum de cca 500 de pagini

2. DVD-ROM anexă, conținând 160 de hărți + date geospațiale care au format elementele (straturile hărților) plus un soft GIS pentru editarea datelor geospațiale.

Hărțile sunt grupate în funcție de unitățile administrativ teritoriale ale județului Botoșani și sunt editate în formate distincte: tif, care permite doar o utilizare simplă şi (geo) pdf, ce oferă posibilitatea unei utilizări mai complexe: se pot vizualiza coordonatele geografice, se pot face măsurători de distanţe, perimetre şi arii, se pot adăuga noi date, completând astfel harta după dorinţa utilizatorului etc. Pentru ca hărţile să ofere un grad ridicat de vizibilitate a conţinutului au fost salvate la scara 1:20.000, respectiv 1:25.000. Alegerea fiecărei scări s-a făcut în funcţie de dimensiunea unităţii teritorial administrative (UAT) şi a densităţii siturilor arheologice.

Proiectul este extrem de util, atât prin creşterea numerică a siturilor arheologice reperate de pe teritoriul judeţului Botoșani cât şi datorită necesităţilor presante, actuale, de a rezolva practic și concret, obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza planuri urbanistice generale (PUG-uri) actuale și complete în care siturile arheologice să fie înregistrate și amplasate corespunzător pe harta unității administrativ-teritoriale, cu scopul protejării și valorificării. Se răspunde, astfel necesității punerii la îndemâna primăriilor a unei evidențe exacte a siturilor arheologice din raza comunelor pe care le administrează.

Repertoriul arheologic al județului Botoșani nu se adresează numai autorităților locale, ci și specialiștilor din domeniul patrimoniului cultural, în particular arheologic: arheologi și istorici din muzee județene, cercetători din instituțiile de învățământ superior sau institute ale Academiei, în special cele din regiunea Moldovei (Suceava, Iași, Galați), dar și istoricilor locali sau profesorilor de istorie din ciclul gimnazial, care pot folosi informațiile în procesul educativ, precum și publicului larg amator de istorie, față de care există datoria de a populariza rezultatele studiilor istorice, susținută de calitatea de contribuabil a acestuia. Prin structura lui modernă, lucrarea se constituie ca un model pentru publicarea altor repertorii zonale, în cadrul Repertoriului Arheologic Național.

Detalii despre proiectul editorial Repertoriul arheologic al județului Botoșani găsiți la adresa: http://www.cimec.ro/arheologie/repertoriul-botosani/index.html

Bogdan Șandric

Institutul Național al Patrimoniului
Direcția Patrimoniu Cultural Mobil, Imaterial și Digital
(fostul CIMEC)

bogdan.sandric@cimec.ro

http://ran.cimec.ro, http://map.cimec.ro

harta-botosani

România: Resurse documentare online utile pentru Zilele Europene ale Patrimoniului

Resurse documentare online utile

pentru Zilele Europene ale Patrimoniului,

21 septembrie 2013

Din 1992 România a participat la Zilelor Europene ale Patrimoniului, evenimente organizate anual în toată Europa, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europeane.

Evenimentele din acest an în România, din 21 Septembrie 2013, au ca temă Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii.

Prin această tema România îşi propune să evidenţieze beneficiile aduse de îndeletnicirile tradiţionale la activitatea de conservare a patrimoniul cultural şi la dezvoltarea economică a comunităţii prin promovarea meseriilor tradiţionale, a produselor tradiţionale, a turismului cultural, a industriei activităţilor culturale etc.

Între resursele informaționale online puse la dispoziție de către Institutul Național al Patrimoniului specialiștilor, dar și publicului larg semnalăm cele care se circumscriu acestei teme.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - GOLEŞTI

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – GOLEŞTI

1. MUZEE (sunt oferite prezentări, imagini, date de contact sau tururi virtuale)

a. Muzee care au ca profil principal prezentării istoriei viticulturii/pomiculturii:

– muzeu de importanță regională, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Golești, jud. Argeș (prezentare, imagini, adresă http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=85&-Muzeul-Viticulturii-si-Pomiculturii-GOLESTI-Arges

județul Arad, Muzeul Viei şi Vinului – Miniș, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=72&-Muzeul-Viei-si-Vinului-MINIS-Arad

județul Iași, Muzeul Viei şi Vinului – Hârlău, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=755&-Muzeul-Viei-si-Vinului-HARLAU-Iasi

județul Prahova: Expoziţia permanentă „Tohani – Popas pe drumul vinului” http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1688&-Expozitia-permanenta-Tohani-Popas-pe-drumul-vinului-TOHANI-Prahova

– Muzeul ”Crama 1777” Valea Călugărească, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1922&-Muzeul-”Crama-1777”–Prahova

județul Vrancea: Muzeul Viticol – Odobești, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=679&-Muzeul-Viticol-ODOBESTI-Vrancea

b. Muzee care au colecții ce prezintă aspecte ale istoriei viticulturii/pomiculturii:

– Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti„- București, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=48&-Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti-BUCURESTI ; tur virtual: http://www.muzeul-satului.ro

– muzeu de importanță națională, ce prezintă îndeosebi instalațiile tehnice, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” – Sibiu, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=549&-Muzeul-Civilizatiei-Populare-Traditionale-ASTRA-SIBIU ; tur virtual: http://muzeulastra.ro/vizitare/vizita-virtuala.html

– Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Cluj Napoca http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=212&-Muzeul-Etnografic-al-Transilvaniei-CLUJ-NAPOCA-Cluj

2. INSTALATII TEHNICE POPULARE DIN CADRUL MUZEELOR ÎN AER LIBER, privind următoarele ocupații:

– pomicultura: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=pomicult

– viticultură: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=viticult

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

3. UNELTE SI INSTALATII PENTRU PRELUCRAREA STRUGURILOR SI A FRUCTELOR IN PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România. Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 39.000 de bunuri culturale şi este îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.
Bunurile culturale cu valoare etnografică prezintă aspecte ale ocupațiilor tradiționale de pe teritoriul românesc. Metodele de prelucrare a viței de vie și a fructelor sunt ilustrate prin prezentarea de unelte și instalații folosite pentru obținerea vinului și a fructelor uscate, după procedee consacrate.

Bunuri culturale referitoare la prelucrarea viței de vie și a fructelor sunt păstrate şi pot fi văzute şi în muzeele:

clasate-zilele-patrimoniului

Aurelia Duţu, Ania Stan, Andrei Vasile

România: Mihai Eminescu în lumina obiectelor clasate în Patrimoniul Cultural Naţional Mobil

Mihai Eminescu în lumina obiectelor clasate în Patrimoniul Cultural Naţional Mobil.

Institutul Naţional al Patrimoniului deţine în gestiune o serie de fişe de obiecte clasate în patrimoniul cultural naţional mobil referitoare la persoana şi opera poetului Mihai Eminescu. Pentru cultura noastră naţională, de mare valoare sunt obiectele clasate referitoare la opera sa. Nu este în intenţia noastră de a releva opera eminesciană – ea a fost deja făcută în lucrări de mare valoare în toată perioada secolului XX. Vom menţiona doar că opera sa este definitorie pentru spiritualitatea poporului român – de un pesimism vesel (o ţară tristă, plină de umor, pentru a-l parafraza doar pe Bacovia, fără a ai merge la alte exemple punctuale).

Fotografie – Spătaru, Gheorghe. Fotografie a casei de la Ipoteşti a familiei Eminovici

Dintre manuscrisele eminesciene aflate în colecţia Bibliotecii Academiei Române amintim pe cele care conţin poeziile „Călin”, „Dorinţa”, „Crăiasa din poveşti”, „Criticilor mei”, „Pe gânduri ziua”, „S-a stins viaţa”, „Scrisoarea a IV-a”, „Freamăt de codru”, „Povestea codrului”, „Despărţire”, „Povestea teiului”, „Revedere”, „Departe sunt de tine”, „Lacul”, „Peste vârfuri” apoi „Scrisoarea V”, „Nu mă înţelegi”, „Renunţare”, „Iubind în taină”, „Pe gânduri ziua”, „Făt-Frumos din tei”, „Scrisoarea I”, „Rugăciunea unui dac”, „Afară-i toamnă”, „Mai am un singur dor”, „Glossă”, „Atât de fragedă”, „Gemenii”, „Diana”, „Freamăt de codru”, „S-a dus amorul”, „Floare albastră”, „La steaua”, „Scrisoarea a III-a”, „Amorul unei marmure”, „Mortua est”, „Venere şi Madonă” şi multe altele ce se pot vedea răsfoind selecţia. Valoarea acestora din punct de vedere patrimonial este inestimabilă.

Manuscris – Eminescu, Mihai. [Versuri (Scrisoarea a II-a, Scrisoarea a III-a, Legenda Luceafărului, Codrul, Glossa), Însemnări istorice, Dicţionar de rime]

Alături de aceste manuscrise ale creaţiei poetice eminesciene, în selecţia noastră se pot vedea cele referitoare la proză: „Geniu pustiu”, „Avatarii faraonului Tla”, „La curtea cuconului Vasile Creangă”, „Părintele Ermolachie Chisăliţă”, „Archaeus”, „Cezara”, „Visul unei nopţi de iarnă”, traduceri din Immanuel Kant („Critica raţiunii pure”); lucrări ştiinţifice, de filozofie, matematică, istorie etc.

Pictură de şevalet – Băncilă, Octav. Eminescu şi Creangă

Alte obiecte ce fac referire la persoana marelui poet sunt cele aflate în colecţiile Muzeului Naţional de Artă a României, sau ale Centrului Naţional de Studii „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti. Este vorba de obiecte personale aparţinând poetului sau alte obiecte, creaţii ulterioare dispariţiei poetului şi care urmau să evidenţieze personalitatea acestuia (pictură, sculptură, schiţe de monument).

Revenind la opera lui Eminescu – dintre poezie şi proză, poezia ocupând un loc mult mai important datorită impactului pe care l-a avut asupra publicului larg, dat fiind limbajul pe cât de simplu şi de uzual dar cu atât mai cuprinzător al versurilor (a se vedea manuscrisele cuprinzând dicţionare de rimă), prin urmare, extrem de uşor de înţeles inclusiv de către oamenii cu un minim de pregătire (cum, din păcate, erau majoritatea la acea vreme) – putem afirma fără nici un fel de exagerare că reprezintă una dintre cele mai strălucitoare nestemate din tezaurul culturii româneşti. Versuri extrem de simple (unele din două-trei cuvinte) dar extrem de profunde, în care fiecare se poate regăsi sau îşi poate regăsi sentimentele, bucuriile, tristeţile şi mângâierea. Se poate vedea cultura foarte bogată a poetului – cunoştinţe despre natură, de la natura terestră – codrul – la cea cosmică – „Căci unde-ajunge, nu-i hotar/Nici ochi spre a cunoaşte/Şi vremea-ncearcă în zadar/Din goluri a se naşte” (versurile te duc cu gândul la recent descoperita Gaură neagră din centrul galaxiei, ceea ce demonstrează elementul intuitiv al culturii poetului în domenii mai puţin cunoscute) apoi cunoştinţe vaste de literatură, filosofie, istorie, sociologie, psihologie, religie, inclusiv ştiinţe exacte.

Manuscris – Eminescu, Mihai. “La steaua”

În anul morţii sale, o revistă germană de la Bucureşti se plângea de faptul că marele poet n-a primit vreun premiu academic sau vreo distincţie onorifică pentru poeziile sale. Nedumerirea se datora, desigur, lipsei de cunoaştere a personalităţii poetului, sau poate a faptului că autorii articolului poate nu citiseră sau mai degrabă nu înţeleseseră versurile din Mai am un singur dor sau din Luceafărul – înţelese cu siguranţă de oamenii simplii. Satisfacţia sa – potrivit spuselor lui Titu Maiorescu – era de a veni în mijlocul prietenilor săi de la Junimea şi de a recita acolo strofele, fără a avea nici măcar dorinţa de a le publica (foarte multe poezii în manuscris îi erau luate din mână de diverşi amici şi publicate ulterior în Convorbiri literare).

Mihai Eminescu, Poeziihttp://www.cimec.ro/Carte/Eminescu/ME.htm

Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Naţional – ttp://clasate.cimec.ro/

Text: Dan-Dragoş Ungureanu,

Selecție: Ania Moldoveanu,

Web: Cosmin Miu, Vasile Andrei.

România: Obiceiuri tradiționale de iarnă – Sf. Andrei

Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului în viață și în căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspândită pe întreg teritoriul țării.
Începutul sezonului rece, al frigului și întunericului, precum și activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care precede venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii și vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un început.
Figura centrală a acestei sărbători este Sântandrei, o divinitate precreștină, personificare a lupului, peste care creștinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie).

Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Terminarea timpului autumnal este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.
Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul.

Versiunea integrală pe cimec.ro