București: Stagiunea „Cartografii sonore” debutează marți la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

din-muzeul-national-al-hartilor-si-cartii-vechi

Stagiunea „Cartografii sonore” debutează marți la

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

 

 

În fiecare lună, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, muzica va dezvălui una dintre cele mai valoroase hărți aflate în patrimoniul muzeului.

O poveste nouă se va contura, despre o hartă veche, ce va prinde viață prin intermediul acordurilor de muzică clasică și jazz. Cu ajutorul unui specialist, o conexiune istorică se va realiza între harta propusă și repertoriul fiecărui concert. Alături de oaspeți de seamă, vor fi invitați, în compania hărților, tineri muzicieni excepționali din România, distinși cu premii la concursurile internaționale de profil.

poster-stagiunea-cartografii-sonore

Stagiunea „Cartografii sonore” va debuta marți, 28 februarie 2017, de la ora 18:00, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din Strada Londra nr. 39. Organizatorii propun tuturor celor interesați o nouă perspectivă asupra vizitei la muzeu și o nouă experiență în apropierea hărților vechi, unde fiecare hartă așteaptă să își destăinuie povestea din vremuri îndepărtate.

„Cursul Dunării de la izvoare până la vărsare”, de la 1693, este prima hartă aleasă în itinierariul propus oaspeților Muzeului. Harta a fost realizată la Paris de către întemeietorul cartografiei franceze, Nicolas Sanson D’Abbeville. În jurul hărții se va contura evenimentul de deschidere al Stagiunii, iar aceasta va rămâne expusă în mod special cu titlul de „Harta lunii martie”.

Prezentarea din perspectivă istorică va fi realizată marți de către domnul Silviu Anghel, istoric, doctor în studii clasice la Universitatea Columbia din New York. La eveniment vor mai lua cuvântul doamna Director a MNHCV, Cristina Toma, și domnul Sebastian Gheorghiu, din partea UCIMR. Artiștii invitați să concerteze vor fi Erika Kecskés Ávéd – vioară, Csilla Kecskés Ávéd – violoncel și Éva Ávéd – pian.

Programul serii va fi:

Johannes Brahms: 6 lieduri pentru violoncel şi pian

Edvard Grieg: Sonata în do minor nr. 3 pentru vioară şi pian

Paganini – Silva: Variaţiuni pe o singură coardă pe teme din opera Moise de Rossini pentru violoncel şi pian

Paul Constantinescu Cântec vechi

Prețul biletului de intrare este de 8 lei, vizitatorii fiind îndrumați să facă o rezervare în prealabil, locurile fiind limitate. Rezervările se pot face la adresa comunicare@muzeulhartilor.ro.

Pentru completarea experienței, organizatorii propun la final de eveniment o degustare de vinuri dintr-o regiune descrisă de hartă, iar cu acest prilej vor fi prezentate vinurile Sarica – Niculițel din podgoriile aflate la câțiva kilometri de Dunăre, în regiunea Măcin.

Stagiunea „Cartografii sonore” este o inițiativă a MNHCV și UCIMR, un proiect derulat prin programul „Oportunități la tine acasă” dedicat tinerilor muzicieni excepționali din România, un program prin care tineri artiști găsesc oportunități reale de afirmare pe scenele din România. În sprijinul eforturilor de promovare și susținere a tinerilor muzicieni s-a alăturat Banca Transilvania, prin încrederea acordată antreprenoriatului din sectorul creativ.

În sprijinul evenimentului s-a alăturat, de asemenea, Institutul Balassi – Institutul Cultural Maghiar din București. În jurul celor mai valoroase hărți din patrimoniul Muzeului, Stagiunea va găzdui în acest an un concert pe lună, organizatorii dorind să invite la desfășurarea proiectului cât mai multe instituții culturale internaționale.

Va asteptam cu drag!

București: conferință Stelian Tănase – Avangardă și proletcultism

m-h-maxy-in-uzina

Conferință Stelian Tănase – Avangardă și proletcultism

Joi 2 martie 2017, ora 18

Rezultat al cercetărilor întreprinse în ultimele decenii de scriitorul Stelian Tănase, conferința va conține considerații referitoare la avangardismul din primele decenii ale secolului XX și doctrina proletcultistă, așa cum a fost ea formulată în Uniunea Sovietică. Totodată va pune în evidență felul în care reprezentanți ai avangardei istorice din România, ca M.H.Maxy sau Jules Perahim, care au militat în perioada interbelică pentru un nou vocabular al artei, non-mimetic și non-figurativ, au trecut, odată cu instalarea regimului comunism în România, la un nou tip de militantism pus în slujba reprezentării „realității concrete” – realismul socialist.

Conferința va avea loc în spațiul adiacent expoziției „Artă pentru popor? Plastica oficială românească între 1948-1965’’. Intrarea este liberă.

Partener media Observator Cultural.

București: Vernisajul expoziției În apropierea sfinților – frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani

afis-in-apropierea-sfintilor-frescele-manastirii-vacaresti-dupa-40-de-ani

Vernisajul expoziției

În apropierea sfinților – frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani

Muzeul Municipiului București are plăcerea să vă invite vineri, 24 februarie 2017, orele 17.30 la vernisajul expoziției permanente În apropierea sfinților – frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani, care va avea loc în Corpul Lapidarium al Casei Filipescu – Cesianu (Calea Victoriei nr. 151).

Construcția Mănăstirii Văcărești a început în anul 1716 la inițiativa lui Nicolae Mavrocordat (1680 – 1730), domn al Țării Românești, însă edificarea întregului complex s-a finalizat în timpul domniei fiului său, Constantin Nicolae Mavrocordat (1711 – 1769).

Ansamblul Văcărești a avut un trecut zbuciumat, afectat de incendii și cutremure, transformat în penitenciar pentru deținuții revoluționari din 1848 și în timpul răscoalelor țărănești din 1864. În perioada 1850 – 1864, așezământul a fost aproape abandonat, iar spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial a fost avariat de bombardamente. După anul 1947 și până în 1964 aici s-a aflat Penintenciarul Corecțional Văcărești, închisoare de tranzit pentru deținuții politici din timpul regimului de comunist.

Deși numeroși oameni de cultură s-au opus acestui demers, în anul 1984 Nicolae Ceaușescu a decis demolarea Mănăstirii Văcărești pentru a face loc Tribunalului Capitalei. Din cei aproximativ 2.500 m² de frescă s-a reușit extragerea a cca. 120 m² din Biserica Sfânta Treime, reprezentând 80 de fragmente selectate de către istoricul de artă Alexandru Efremov. O parte dintre aceste acestea au fost restaurate de o echipă de specialiști coordonată de Prof. univ. dr. Dan Mohanu, Departamentul Conservare și Restaurare al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naţionale de Arte Bucureşti.

Curatorii expoziției sunt Dr. Grina-Mihaela Rafailă și Drd. Cezar Petre Buiumaci, muzeografi în cadrul Biroului de Istorie Bucureșteană, Muzeul Municipiului București.

***

Expoziții deschise la:

Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr.2), marți – duminică, orele 10.00 – 10.00

· Pinacoteca Bucureştiului – un proiect interbelic

· Vindecări miraculoase – Theodor Pallady

· Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă?

· Fotografii din Bucureştiul interbelic marca Ebner

· Timpul orașului

Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

· Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute

Muzeul de artă populară Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

· Fraţii Minovici – pionierat medical şi univers spiritual

· Semne și simboluri – Viziuni apophenice în domeniul fractalic

Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă nr. 26), marţi – duminică, orele 10:00-18:00

· Obiecte preistorice din colecţia Severeanu

· Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi

 

Vizitați și:

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck (Str. Vasile Alecsandri nr.16), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Victor Babeș (Str.Poet Andrei Mureşanu 14A), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Colecția Ligia și Pompiliu Macovei (Str. 11 iunie nr. 36-38), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Theodor Aman (Str. C.A. Rosetti nr.8), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

 

Participați la:

Observații astronomice și prezentări de Planetariu (Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Bd. Lascăr Catargiu nr. 21)

București: expoziția De-a Cele Mai Frumoase Cărți pentru copii, începând cu data de 23 februarie 2017, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

foto-expozitie-carti-pentru-copii

23 februarie – 26 martie 2017

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

(Str. Londra nr. 39, sector 1, București)

Program de vizitare: Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00

Acces gratuit

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în colaborare cu Asociația pentru Performanță și Cultură găzduiește expoziția De-a Cele Mai Frumoase Cărți pentru copii, începând cu data de 23 februarie 2017.

Expoziția prezintă o selecție de titluri înscrise în cadrul celor 5 ediții de până acum ale concursului național de design de carte Cele Mai Frumoase Cărți din România. În cadrul concursului, selecția este realizată de un juriu care analizează raportul dintre conţinut, formă și publicul-ţintă căruia i se adresează cartea, adecvarea designului la tema cărţii, intenţia concepţiei vizuale și realizarea, manifestarea lor în produsul finit. Sunt apreciate lucrările care au un grad crescut de originalitate și inovaţie în conceptul editorial, în abordarea designului de carte, precizia și acurateţea execuţiei tehnice, atât în realizarea machetei grafice, cât și în producţia cărții obiect.

Selecția de față include cărți pentru copii ale unor autori clasici (Ion Creangă, Petre Ispirescu etc.) sau contemporani (Florin Bican, Adina Rosseti etc.); pe lângă acestea se regăsesc și cărți ce le vor aminti adulților de propria copilărie sau tinerețe, repere ale decenilor trecute filtrate cu ironie și umor de sensibilitatea artiștilor autori (400 + Reclame fără capitalism, Ro-Archive, ABC 80 etc.).

Expoziția De-a Cele Mai Frumoase Cărți pentru copii face parte din proiectul Cele Mai Frumoase Cărți din România itinerante în 2017, proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București își propune – între altele – promovarea cărții și a scriiturii, în încercarea de a crea legături între trecut și prezent, între patrimoniu, educație și cultură.

 

*************

www.celemaifrumoasecarti.ro

Proiect cultural co -finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

 

Parteneri:

Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții, Asociația Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Francez din București, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Delegația Valonia-Bruxelles, Galeria Plan B, Galeria Posibilă,Clubul Ilustratorilor, UAD, UNARTE, Agressione Group, Global Mindscape, Asociația K’arte, Casa Artelor – DJC Timiș, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Asociația Harap Alb, Asociația Idioma, Asociatia de prietenie Ille et Vilaine Sibiu, Radio România Cultural, Clubul Scriitoarelor, Radio France Internationale România, Observator cultural, Liternet, Modernism, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenția de carte, Bookaholic, The Institute.

București: Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român, 25 februarie – 1 martie 2017

afis tairg martisor 2017

Muzeul Național al Țăranului Român

vă așteaptă în perioada 25 februarie – 1 martie 2017 la

Târgul Mărțișorului

 

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

Povestea mărțișorului a început la Muzeul Țăranului acum 15 ani și mai bine. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje și semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

 

Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Sâmbătă, 25 februarie, între orele 14 și 16, cei mici, însoțiți de părinți, sunt invitați să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc.

Vă așteptăm și în acest an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

 

Perioadă: 25 februarie – 1 martie 2017, între orele 10 – 18

Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, sala Foaier.

În acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spațiului pentru târg și limitarea numărului de participanți.

 

Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Expoziția „Artă maramureşeană” 18 – 28 februarie 2017

expozitie-rusia-nnnnn

Anunț  de presă

Expoziția „Artă maramureşeană”

18 – 28 februarie 2017

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 18 – 28 februarie 2017 expoziţia „Artă maramureşeană” la sediul Сentrului Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti cu ocazia sărbătorii „Masleniţa” – eveniment tradiţional în Rusia, prilejuit de sosirea primăverii.

Străveche vatră românească, Maramureşul este renumit prin arta prelucrarea lemnului, osului, a industriei casnice textile şi pieselor de port popular, lucru ilustrat în obiectele de excepţie ce se regăsesc în expoziție.

Expoziţia se va desfăşura la sediul  Сentrului Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti şi va fi deschisă în perioada 18 – 28 februarie 2017, de miercuri până sâmbătă, între orele 15.00 – 19 .00.

Date de contact:

Сentrul Rus de Ştiinţă şi Cultură

Bld.Lascar Catargiu 50, București

Tel: 031-425-44-85

E-mail: secretariatccr@mail.ru

Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”

şos. Kiseleff nr.28, sector 1, Bucureşti,

Tel: 317 91 10/317 91 03 – Secretariat

Tel: 317 91 10/317 91 03 – int. 178/Biroul Relații Publice

relatii.publice@muzeul-satului.ro

muzeulsatului_ig@yahoo.com

Biroul COMUNICARE, RELATII PUBLICE:

Iulia Grumăzescu – Director Comunicare, Pedagogie Muzeală

Andreea Nanciu – Comunicare si Relații Publice
Mihaela Șoltuz – Comunicare si Relații Publice

Telefon: 317. 91. 03/ interior 178
Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, sector 1, București

http://www.muzeul-satului.ro
https://www.facebook.com/pages/Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti/151598721549409?ref=hl

București: Săptămâna Brâncuși la MNAR (19-26 februarie 2017)

saptamana-brancusi-la-mnar

Cu prilejul „Zilei Brâncuși” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

Fotografiile din prima secțiune sunt imprimate după clișeele realizate în epocă de Ștefan Georgescu-Gorjan, inginerul care a coordonat lucrările de realizare și instalare a ansamblului monumental de la Târgu-Jiu. Celelalte fotografii provin dintr-o donație din anul 2006 a Centrului Pompidou din Paris și sunt imprimate după clișeele originale realizate de sculptorul român.

Expoziția va fi deschisă în Sălile Kretzulescu cu program de vizitare și în zilele de luni și marți între orele 10-18, în cadrul programului Nocturnă muzeală de sâmbătă 25 februarie, cu acces până la orele 22, iar accesul este gratuit în calendarul anunțat.