București: expoziția de vestimentație ÎN FIRE a artistei Victoria Zidaru

ÎN FIRE

Expoziție de vestimentație Victoria Zidaru

23 mai – 11 iunie 2017, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 23 mai 2017, de la ora 19, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de vestimentație ÎN FIRE a artistei Victoria Zidaru.

Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte la ustensile casnice și țesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.

 

Veșminte croite din pânză de casă, recuperată din lăzile de zestre ale satelor bucovinene, respectând croiala țărănească, costume ce înnobilează femeia româncă de la sate, în două piese, vor fi reinterpretate și aduse la zi într-o viziune modernă. Primul element – cămașa albă, pe dedesubt, iar al doilea element, frumos împodobit, pe deasupra. Albul purității primului element – simbol al năzuinței spirituale este apărat de cel de-al doilea element – împreună formând o armură care apără femeia și îi ascunde frumusețea, spiritualizându-i senzualitatea. În același timp, prin această platoșă ocrotitoare a costumului frumos împodobit și croit, femeia țărancă emană și cere privitorului frumusețe, respect și comuniune de valori spirituale și materiale.

Alături de costumele ceremoniale femeiești prezentate în expoziție, așezate pe suporturi special create sub forma unor trupuri din lemn, într-un dialog ce accentuează atmosfera de lucru a unei țărănci, vor fi expuse și câteva miniaturi care au la bază împletirea armonioasă a firului de in și cânepă, miniaturi ce amintesc de anumite detalii ale unor broderii medievale.

(Alexandru Davidian, Victoria Zidaru)

De asemenea, în sala de expoziție va rula filmul Înveșmântarea. „Înveșmântarea” sau „Spălătoreasa” este desprinsă din basmele românilor și prezintă reinterpretarea, sub forma unui video-performance, a unui ritual de purificare a trupului și sufletului pornind de la albitul veșmântului confecționat din materiale, după croieli uitate.

Pe 11 iunie, la finisajul expoziției, în curtea interioară a Muzeului Țăranului se va desfășura un performance. O ceată de fete reprezentând diferite vârste și zone ale țării, îmbrăcate în costumele expuse, vor interpreta o scenografie rituală. Pe un fundal sonor constituit din cântece arhaice, având ca granițe două cuburi deschise, realizate din bârne din lemn, cu trimitere evidentă la războiul de țesut, tinerele vor forma, prin dans și gesturi elegante, o mare urzeală.

Expoziția este organizată în colaborare cu Proiectul Cultural Contemporanii.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu până pe 11 iunie 2017. Intrarea este liberă.

Foto: Remus Andrei Ion

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Complexul Muzeal Arad este prezent, pentru a treia oară, la ART SAFARI – Pavilionul de Artă București 2017

Juan Alpar_Cort tiganesc

Juan Alpar_Cort tiganesc

Complexul Muzeal Arad este prezent, pentru a treia oară, la ART SAFARI – Pavilionul de Artă București 2017.

Cea de a patra ediție a singurului pavilion de artă din România destinat muzeelor, galeriilor de artă modernă și contemporană: Art Safari Bucureși 2017 se desfășoară în perioada 19 mai – 18 iunie, în spațiul fostelor Galerii Kretzulescu din calea Victoriei 45.

Complexul Muzeal Arad participă la acest eveniment de excepție cu trei opere semnate Luchian (două peisaje și o natură moartă cu anemone) și o scenă de gen pictată de Juan Alpar (Alexandru Paraschivescu, 1855-1901).

Va asteptam la MUZEU!

Luchian_Peisaj la Brebu.

Luchian_Peisaj la Brebu

Luchian_Peisaj

Luchian_Peisaj

Luchian_Vas cu flori

Luchian_Vas cu flori

Adelina Stoenescu,

Departamentul de Relatii Publice al
Complexului Muzeal Arad

office: +40 257 281 847
pr@museumarad.ro
www.museumarad.ro
https://www.facebook.com/complexul.muzealarad/?ref=hl

Complexul Muzeal Arad
este membru fondator al
Retelei Nationale a Muzeelor din Romania

www.muzee.org

Târgu-Mureș: expoziția Moda franceză în miniatură. Păpuși din colecția Muzeului Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova

EXPOZIȚIA TEMPORARĂ MODA FRANCEZĂ ÎN MINIATURĂ

Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș are onoarea de a organiza, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești un proiect expozițional de excepție – Moda franceză în miniatură. Păpuși din colecția Muzeului Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova.

Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești deține un patrimoniu impresionat, din care face parte și o minunată colecție de păpuși, ilustrând istoria modei franceze de-a lungul timpului, începând cu galo-romanii și până în contemporaneitate. Prețioasa colecție a fost împrumutată, cu generozitate, Muzeului Județean Mureș, cu scopul de a oferi publicului mureșean și străin, șansa și bucuria de fi admirată.

În această expoziție, publicul va putea admira, deci, vestimentația galilor, romanilor, galo-romanilor, francilor și apoi francezilor, personaje masculine și feminine, purtând costumație specifică epocii lor.

Sunt bine reprezentate personaje din elita franceză din timpul regilor: Ludovic al XII-lea, Francisc I, Carol al IX-lea, Henric al III-lea, Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III-lea, precum și personaje din perioada cuprinsă între anii 1905 – 1935.

Expoziția se adresează publicului de toare vârstele.

Vernisajul expoziției are loc vineri, 19 mai 2017, la ora 12, la sediul Secția de Științele Naturii din Târgu-Mureș (clădirea principală), de pe strada Horea nr. 24. La vernisaj vor fi prezenți reprezentanții Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești.

Expoziția poate fi vizitată în perioada : 19 mai 2017 – 3 iulie 2017.

Miercurea-Ciuc: Expoziția itinerantă ”Zbor (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine) – Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”

Expoziția itinerantă

”Zbor (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine) – Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”

 

În perioada mai-decembrie 2017, Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea-Ciuc, jud. Harghita, găzduiește expoziția Zbor (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine) – Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei, aducând în fața publicului, pentru prima dată, imagini aeriene spectaculoase ale “cuiburilor de vulturi” construite în trecut de daci pe marginile înalte ale depresiunilor din estul Transilvaniei, modele digitale ale fortificațiilor, precum și reconstituiri grafice ale siturilor și peisajelor realizate de bine-cunoscutul artist Radu Oltean, pe baza documentației arheologice concepute de specialiști.

Vizitatorii vor avea totodată ocazia să vadă expuse numeroase piese arheologice din patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, descoperite în ultimii ani, cu ocazia cercetărilor arheologice, în 3 importante situri din a doua epocă a fierului din Estul Transilvaniei: așezarea și cimitirul de la Olteni – Cariera de nisip, zona de cult de la Reci – Dobolika (2016) și centrul de putere fortificat de la Covasna – Cetatea Zânelor, jud. Covasna. Varietatea și complementaritatea funcționalității și organizării spațiale celor trei situri descriu complexitatea culturii materiale și spirituale specifice tracilor de nord din a doua epocă a fierului, atât din secolele V-III a. Chr., cât și din perioada secolelor I a. Chr. – II p. Chr.

Expoziția are la bază o serie de postere ce prezintă informații sintetice, într-un format grafic atractiv, despre principalele cetăți și centre de putere dacice din estul Transilvaniei, cum sunt Racoș Tipia Ormenișului (jud. Brașov), Jigodin (jud. Harghita) și Cernat (jud. Covasna), dar și despre faimoasele tezaure de piese de argint descoperite la Sâncrăieni și Surcea. În cadrul expoziției se va organiza și proiecția a 3 filme documentare ce vor detalia pe baza interviurilor cu arheologi și a materialelor multi-media tematica siturilor fortificate dacice. O hartă digitală interactivă a cetăților va putea fi accesată în timp de real de vizitatorii muzeului, oferind ocazia realizării unor adevărate călătorii virtuale în trecut.

Materialele expoziționale au fost realizate în cadrul proiectului cultural ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvanieiderulat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, în perioada iunie-noiembrie 2016, în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Cetatea Dacică-Valea Zânelor” din Covasna, Asociaţia Cultural-Științifică ”Carpații Răsăriteni” din Sf. Gheorghe, Muzeul Național de Istorie a României din București, fiind co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Bucureşti.

Cercetările arheologice de la Covasna – Cetatea Zânelor, au fost finanțate de Ministerul Culturii, fiind coordonate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Muzeul Brăilei, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Muzeul Naţional de Istorie a României și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. Echipa de cercetare arheologică sistematică este coordonată de dr. Viorica Crişan, dr. Valeriu Sîrbu și dr. Paul Pupeză.

Cercetările arheologice preventive de la Olteni – Cariera de nisip (2001-2005), au fost finanțate de S.C. Domarkt SRL, fiind coordonate de dr. Valerii Kavruk și dr. Dan Buzea.

Cercetările arheologice preventive de la Reci – Dobolika (2015), au fost finanțate de SC Holzindustrie Scweighofer SRL, fiind coordonate de dr. Valerii Kavruk.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 19 mai 2017, de la ora 12.00, la sediul Muzeului Oltului și Mureșului Superior, strada Petőfi Sándor, nr. 23 din Miercurea-Ciuc, județul Harghita.

Pentru mai multe informaţii puteţi apela la numărul de telefon 0266/317726 sau vizitaţi site-ul muzeului: www.mncr.ro.

Vă așteptăm!

București: Noaptea Muzeelor la Muzeul Național de Artă al României

Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României, care și-a reluat activitatea la începutul anului 2017, invită vizitatorii de Noaptea Muzeelor să participe la un traseu-concurs cu premii în Galeria de Artă Europeană, să socializeze alături de prieteni și familie în Curtea de Onoare a fostului Palat Regal și să răspundă unui chestionar legat de activitatea Muzeului Național de Artă al României.

Tot cu acest prilej va fi lansată aplicația „ARTmobile – Un muzeu la îndemână!” pentru Android și iOS, realizată în cadrul programului „Lumea prin culoare și sunet” finanțat de Fundația Orange. Vizitatorii vor putea descărca aplicația care permite descifrarea poveștilor din spatele unora dintre cele mai îndrăgite lucrări din galeriile permanente ale muzeului. Publicul va beneficia de echipamente speciale puse la dispoziție de Orange România și Fundația Orange pentru a facilita celor interesați descărcarea aplicației pe propriile telefoanele inteligente, contribuind astfel la transformarea radicală a vizitei în muzeu!

Răspunzând apelului lansat de Delegația Permanentă a Republicii Irak la UNESCO, MNAR va expune în mod excepțional un vas de ceramică din Zona Golfului Persic din Colecția de Artă Orientală, atrăgând atenția asupra pericolului la care este expus patrimoniul muzeal din zonele de conflict în general și din Irak în special.

 

Program Noaptea Muzeelor, sâmbătă 20 mai:

La sediul central (Calea Victoriei 49-53):

  • vizite ghidate începând cu orele 11:30, 14:00, 16:30 în Spațiile istorice ale fostului Palat Regal;
  • vizitarea Galeriei de Artă Europeană și Galeriei Naționale în intervalul orar 19:00-05:00.

La Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111):

  • vizitarea Expoziției Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare, în intervalul orar 19:00-05:00.

Intrarea este gratuită.

Sâmbătă, 20 mai, și duminică, 21 mai, muzeele satelit – Muzeul Zambaccian, Muzeul Theodor Pallady și Muzeul Colecțiilor de Artă (cu excepția expoziției temporare Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare inclusă în programul Nopții Muzeelor) – vor fi deschise după programul normal: 11.00 – 19.00.

Duminică, 21 mai, Muzeul Național de Artă al României (sediul central) va fi închis.

Contact MNAR:

comunicare@art.museum.ro

Contact Prietenii MNAR:

prietenii.mnar@gmail.com

Sibiu: expoziția Cartographia imperialis: Johann Baptist Homann

Titlul expoziției: Cartographia imperialis: Johann Baptist Homann

Locul desfășurării: Palatul Brukenthal, Cabinetul de Cartografie

Durata: 17.05 – 31.08.2017

Vernisaj: Miercuri, 17 mai, orele 12:00

Curator: Alexandru-Ilie Munteanu

 

Text oferit de curatorul expoziției:

Expoziția reunește o parte din lucrările lui Johann Baptist Homann, geograf și cartograf german, originar din Oberkammlach (Bavaria) și din cele editate de-a lungul secolului al XVIII-lea, inspirate din munca sa. Numit geograf imperial al împăratului Carol al VI-lea, Homann a rămas cunoscut în istorie prin numeroasele hărți și atlase realizate de el, dar și prin faptul că a fost propriul său editor și publicist. După moartea sa, editura înființată de Homann trecea în mâna urmașilor, cunoscuți ca Moștenitorii lui Homann (Homann Erben sau Homanniani Heredes).

În această expoziție vor putea fi văzute atlase, printre care excepționalul Atlas maior (Marele atlas al lumii) care cuprinde peste 180 de hărți și vedute cu diferite orașe din lume. Vor putea fi admirate diferite hărți, cum ar fi: o hartă a Africii, a celor două Americi ș.a., realizate fie de Homann, fie de către menționații Moștenitori. În afară de obiectele de patrimoniu, vizitatorii au șansa de a vedea treisprezece reproduceri după câteva dintre cele mai impresionate hărți și imagini cuprinse în Atlas maior.

Marius GHEORGHIU

Secţia Educaţie, Marketing şi Comunicare

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL

Piaţa Mare nr 4 -5

550163 Sibiu

ROMANIA

tel: (+4) 0269 217691

fax: (+4) 0269 211545

E-mail: marius.gheorghiu@brukenthalmuseum.ro

Web site: www.brukenthalmuseum.ro

Buzău: Noaptea Muzeele la Muzeul Judeţean Buzău

În data de 18 mai a.c., cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeelor, expoziţiile Muzeului Judeţean Buzău (la sediul central, Colecţia de Etnografie şi Artă Populară „Vergu Mănăilă“, Casa Memorială „Vasile Voiculescu“ – Pârscov, Colecţia de Chihlimbar de la Colţi) pot fi vizitate gratuit între orele 10.00-18.00. Cu aceeaşi ocazie are loc deschiderea sălii de numismatică din cadrul expoziţiei de bază a Muzeului Judeţean Buzău.

Colecţia de numismatică a muzeului cuprinde tezaure antice şi medievale descoperite în zona Buzăului, precum şi monede şi bancnote româneşti şi străine din perioadele modernă şi contemporană. În expunere sunt incluse cele mai vechi şi mai valoroase dintre aceste bunuri culturale.

Circulaţia monetară din spaţiul nord-dunărean de-a lungul timpului a fost una eterogenă, cuprinzând emisiuni din medii culturale diverse (monede dacice, romane, bizantine, poloneze, ungureşti, otomane, austriece etc.). Cele mai frecvente sunt piesele din argint, alături de care se regăsesc şi unele monede de aur.

Expoziţia este organizată cronologic şi în funcţie de emitenţi, monedele fiind însoţite de scurte prezentări ale condiţiilor de descoperire. Totodată, publicului îi sunt oferite informaţii referitoare la circulaţia monetară specifică fiecărui interval cronologic reprezentat în expunere.

Se remarcă în special tezaurele monetare antice de la Băbeni, Cârlomăneşti, Homeşti, Cislău, cele medievale de sorginte occidentală de la Bradu, Săsenii Vechi, Glodeanu Sărat, Blăjani, Mânzăleşti, Râmnicu Sărat, precum şi cele otomane de la Cojanu, Maxenu, Pardoşi, Nişcov, Buzău şi Roşioru. Alături de acestea colecţia cuprinde şi numeroase descoperiri izolate, rezultate din cercetări arheologice sau găsite întâmplător.

O prezenţă deosebită în cadrul expunerii o constituie colecţia de monede de aur aparţinând Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, cuprinzând în principal piese din perioadele medievală şi modernă.

Vernisarea expoziţiei va avea loc pe 18 mai a.c., la ora 12.00, la sediul Muzeului Judeţean Buzău (bd. Nicolae Bălcescu, nr. 50).

Informaţii suplimentare – la telefon 0238.710.561.