Bucureșt: Noaptea Muzeelor la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Cărți de bibliofilie & cărți de artist

din catalogul editurii Transignum la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Începând cu Noaptea Muzeelor și până pe 26 mai, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi va găzdui corespondentul bibliofil al proiectului „hARTA și TERITORIILE”, inițiat de editura pariziană de carte bibliofilă Transignum și realizat cu sprijinul InstitutuluiFrancez – București.

Vor fi expuse cărți de artist din colecțiaA(r)tlas, care au în comun interesul autorilor lor pentru cartografie sub toate formele ei, studiind-o, folosind-o, (re)inventând-o.

În preambulul expoziției, pe 19 mai, la ora 18, va avea loc o întâlnire cu artista și co-organizatoarea expoziției, Ghislaine Escande. În cadrul vizitei, aceasta va prezenta o selecție de titluri cu orientare „cartografică” din catalogul editurii. Prin exemplul colaborării sale de lungă durată în jurul a trei cărți cu scriitorul Gilbert Lascault, ea va sublinia spiritul de dialog între artiști vizuali și scriitori/poeți, care stă la baza liniei editoriale stabilite de Wanda Mihuleac încă de la primele apariții ale editurii.

Misiunea asumată de edituraTransignum, fondată la Paris in 2003 de artista Wanda Mihuleac, este de a pune în contact scriitori si artiști plastici pentru a construi proiecte de colaborare, publicate sub forma cărților de bibliofilie, în tiraj limitat și însoțite de gravuri, fotografii sau alte lucrări originale. În strânsă legatură cu proiectele sale editoriale, Transignum concepe și organizează expoziții tematice și evenimente pluridisciplinare cu scopul declarat de a „scoate poezia din cărți”.

Printre cei mai mult de o sută de autori de pe cinci continente ai editurii se numără Fernando Arrabal, Michel Butor, Jacques Derrida, Alain Jouffroy, Gilbert Lascault, Jacques Roubaud, Matei Vișniec, Șerban Foarță, Magda Cârneci ș.a. www.transignum.com

Cu lucrările și textele artiștilor, poeților și scriitorilor:

Max Alhau•ElisabettaDiamanti•EricBrogniet•Luce•DominiqueDeboffle• Guy Chaty•PierreDrogi•ClaudeDonnot•GhislaineEscande•GilbertLascault• Jacques Roubaud•Jean-FrançoisCaillarec•Jean-ClarenceLambert•Jean-LouisEspilit•AzadéeNichapour•AndochePraudel• Alain Lance• Wanda Mihuleac•LambertSchlechter• MarilenaPredaSânc•SelahStétié•Marjolaine Pigeon

***

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi își propune – între altele – promovarea cărții, a scriiturii, a cărții de artist, în încercarea de a crea legături între trecut și prezent, între patrimoniu, educație și cultură. http://www.muzeulhartilor.ro

Arad: NOAPTEA MUZEELOR 2017 la Complexul Muzeal Arad

NOAPTEA MUZEELOR 2017

Sâmbătă, 20 mai 2017

 

Noaptea Muzeelor este un eveniment care contribuie la conturarea identității noastre culturale europene. – Ministrul Culturii și Comunicării din Franța, Dna Audrey Azoulay

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes european desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie. Mii de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene își aprind luminile și deschid porțile în aceeași noapte. Milioane de europeni sărbătoresc cultura ieșind pe străzi în aceeași noapte, însoțiți de prieteni și familii.

Anul acesta, evenimentul este sărbătorit de peste 3000 de muzee din toată Europa în data de 20 mai.

Site-ul oficial al evenimentului european: http://nuitdesmusees.culturecommunication.gouv.fr/

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, asigurând o promovare amplă și coerentă a activităților organizate de muzeele românești, în special prin intermediul site-ului creat în 2009, www.noapteamuzeelor.ro, dar și al unei campanii de promovare la nivel național.

Sursa : www.noapteamuzeelor.ro

Continuă lectura

București: Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național al Țăranului Român

Noaptea Europeană a Muzeelor

la Muzeul Național al Țăranului Român

20 mai 2017, între orele 18 – 22

 

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 20 mai 2017, între orele 18 – 22, vă așteptăm cu expoziții noi, filme documentare, ateliere de hârtie manuală și muzici susținute de celebra Fanfară Zece Prăjini.

Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află în lucrări de consolidare și restaurare.

Program:

Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111 – expoziție în Sala Foaier

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele palpabile ale muzeificării este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul.

Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, prin explorarea arhivei, a colecțiilor MNȚR și prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Această secțiune în timp devine cu atât mai sugestivă în dialogul cu cele trei proiecte de muzeu — Alexandru Tzigara-Samurcaș, Tancred Bănățeanu și Horia Bernea — pe care inițiatorii acestora dar și momente istorice diferite și le-au impus.

Număr de inventar 111 este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești – expoziție în Sala Tancred Bănățeanu

Expoziția închipuie, într-o rostire contemporană, priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace de femei, țesătoare pricepute, ori mâni de bărbați iscusiți; sunt arătate lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. O bună parte dintre acestea provin din colecțiile Muzeului Țăranului, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu, Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești – punct muzeal la realizarea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari, tâmplari din Ținutul Buzăului.

Ca o completare a expunerii, vom proiecta filmele documentare, Focul și Lemnul, realizate de Digi World. Proiecțiile vor avea loc la Clubul Țăranului, de la orele 18 și 20.30.

Focul (35 min.).

Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor din zonă, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z în micul său atelier.

Lemnul (38 min.)

Subiectul filmului documentar este lemnul, materia care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile vechi de lemn cares e întâlnesc în Ținutul Buzăului.

In fire. O vizitare în avanpremieră a expoziției artistei Victoria Zidaru – Sala Acvariu

Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte, la ustensile casnice și țesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.

Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran vizită și demonstrații

 

Haideți să învățați să faceți hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie care se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Jocul facerii se schimbă mereu prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.

 

Animație muzicală cu Fanfara Zece Prăjini în curtea muzeului

Satul Zece Prăjini din județul Iași a ajuns faimos în lume prin numeroasele sale fanfare care animau pe vremuri petrecerile locale, dar care acum concertează și pe scenele internaționale. Ciocârlia, Speranța, Shukar sunt câteva nume care apar pe afișele festivalurilor de world-music de pe întreg mapamondul. Firește, activitatea concertistică din ultimele două decenii a influențat muzica fanfarelor, dar noi am ales, din această localitate, un mic grup de muzicieni care se apropie, prin stilul de interpretare, de cântările mai vechi ale regiunii. Prin urmare, sunteți invitați să ascultați o mică fanfară, ai cărei membri cântă de zeci de ani la nunțile și petrecerile rurale. Fanfara va cânta hore, sârbe, bătute, geamparale, marșuri și cântece.

Intrarea este liberă.

Parteneri: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Clubul Țăranului

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, DigiWorld, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

Cluj-Napoca: expoziţia Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani, care are loc joi, 18 mai 2017, ora 13.00, la sediul muzeului din str. C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca.

Expoziţia marchează împlinirea a 125 de ani de la începutul mişcării memorandiste a românilor din Transilvania, odată cu plecarea la Viena a unei impresionante delegaţii conduse de Dr. Ioan Raţiu şi depunerea Memorandului la Cancelaria Imperială în data de 28 mai 1892.

Manifestarea expoziţională aduce în atenţia publicului mărturii de epocă referitoare la mişcarea naţională românească din Transilvania cuprinse în Fondurile Raţiu-Tilea constituite la muzeu cu începere din anul 1970, prin donaţiile succesive făcute de descendenţii acestor familii.

Printre exponate se numără obiecte personale ale Dr. Ioan Raţiu, trusa sa de birou, portretele în ulei ale memorandistului şi soţiei sale Emilia, fotografii de epocă dar şi exemplarul tipărit al Memorandului ori documentele originale ale şedinţei din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat şi componenţa delegaţiei care urma să plece la Viena.

De asemenea, vor fi expuse în premieră documentele originale ale procesului intentat memorandiştilor, proces care a avut loc la Cluj între 7-25 mai 1894 (actul oficial de acuzare, notele cuvântării ţinute la proces de Dr. Ioan Raţiu, actele apărării şi sentinţa de condamnare) precum şi ziarele vremii ce comentau dezbaterile.

În esenţă, se poate afirma Memorandul a fost un act politic contestatar împotriva dominaţiei instituite asupra naţionalităţilor trecute sub guvernarea Budapestei odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în anul 1867. Prin conţinut, şi mai ales prin mişcarea generată, Memorandul rămâne cea mai însemnată acţiune politică a românilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Expoziţia este deschisă publicului până în data de 9 iulie 2017.