Arad: în luna martie, muzeul arădean prezintă publicului, sculptura ”Maternitate”, operă a artistului Romul LADEA (1901-1970).

ladea_maternitate

maternitate

 

EXPONATUL LUNII MARTIE LA MUZEUL DE ARTĂ/

COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

SCULPTURA ”MATERNITATE”

Artist: Romul LADEA (1901-1970)

 

În luna martie, muzeul arădean prezintă publicului, sculptura ”Maternitate”, operă a artistului Romul LADEA (1901-1970). Lucrarea, aflată în colecția de artă a Complexului Muzeal Arad, a fost prezentată în premieră la Arad, în anul 1926, cu prilejul expoziției personale a artistului la Palatul Cultural, expoziție care a cuprins 19 sculpturi (portrete, nuduri, grup compozițional redate în marmură, alabastru, gips, lemn) și desene realizate la Paris. Din această expoziție, Palatul Cultural a achiziționat sculptura ronde-bosse (gips) intitulată Mama (Maternitate).

 

Sculptura ”Maternitate” este prezentată publicului până la sfârșitul lunii martie, la Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa 2-4, etaj II).

 

cap de fetita

cap de fetita

xenopol

xenopol

06 martie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al Complexului Muzeal Arad

Romul Ladea în colecția de artă a Complexului Muzeal Arad

În urmă cu 90 de ani Romul Ladea (1901-1970) părăsea Aradul pentru postul de profesor la catedra de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din Cluj. Despre perioada arădeană a sculptorului, intervalul 1922-1926, au scris Horia Medeleanu, Dorian Grozdan în antologia de texte dedicată memoriei artistului și mai recent Adriana Botez – Crainic în monografia critică Ladea (aflată la tipar).

Ce anume a însemnat pentru artist, dar și pentru oraș, experiența  arădeană a lui Ladea, comportă nuanțări. Dacă dorim să ne legitimăm prin personalitățile care și-au legat vremelnic destinul de zona noastră, atunci acumulăm prestigiu prin asocierea la acest nume de referință pentru sculptura românească. O judecată care să propună însă ierarhii în opera artistului, ar reduce perioada arădeană, inegală sub aspectul abordării stilistice, la puține lucrări (bustul lui A. D. Xenopol, un cap de copil sculptat în alabastru în colecția Muzeului de Artă Timișora) suprapuse de atributul excelenței. După stabilirea la Cluj, într-un adevărat centru de efervescență culturală, și după anii petrecuți la Timișoara (1933-1946) s-a conturat dimensiunea creației lui Ladea.

La Arad sculptorul a ajuns îndemnat de poetul Tiberiu Vuia și recomandat de către Lucian Blaga. Aici s-a împrietenit cu literații Aron Cotruș, Al.T. Stamatiad, Al. Popescu-Negură, a fost sprijinit material de familia teologului Teodor Botiș. Prima prezență publică a avut-o la Expoziția de Arte Plastice din Cluj (mai1923) unde s-a remarcat prin portretistică. În august 1923, alături pictorul Emil Cornea,  a vizitat muzee din Berlin, Dresda, Paris. Pentru luna decembrie a aceluiași an biografia sa reține o expoziție, împreună cu graficianul Beleznay Ștefan, în Sala Mică (sală de repetiții pentru corul Filarmonicii și Casă de căsătorii înainte de renovarea actuală) a Palatului Cultural. În prima jumătate a anului 1924 Ladea a fost preocupat de sculptura pentru for public. A realizat în bronz bustul lui Avram Iancu (dezvelit la Baia de Criș, astăzi lucrarea nu mai există) și a lui A.D. Xenopol, care  urma să fie amplasat în fața Palatului Cultural. Văduva marelui istoric a fost nemulțumită de interpretarea oferită de Ladea și s-a opus dezvelirii. Nici vocile Aradului nu au fost ferme în a susține calitățile artistice ale sculpturii. Doar presa a ironizat timid atitudinea Coraliei Xenopol. În acest prim exercițiu de statuarie artistul a eludat lecția academismului, nu a fost interesat de imitarea trăsăturilor fizice ale personajului ci de imaginarea unui portret psihologic care să facă trimiteri la dimensiunea spirituală a personajului. Tensiunea volumelor conferă monumentalitate lucrării. Astăzi bustul, din colecția Complexului Muzeal Arad, poate fi văzut în holul clădirii care adăpostește Biblioteca Județeană “A.D. Xenopol” și Muzeul de Artă.

În primăvara lui 1924 Romul Ladea s-a căsătorit cu Maria Kiss, iar în decembrie, datorită unei burse asigurată de autorități și completată printr-o colectă publică, au plecat la Paris. Lunile petrecute acolo, până în iulie anul următor, au însemnat o perioadă de intense acumulări: desene după egipteni, greci și schițe după lucrările lui Michelangelo sau Rodin din Luvru; zeci de ore petrecute în atelierul de sculptură al Academiei Grande Chaumière din Montparnasse, unde corecturile le făcea Antoine Bourdelle; experiența din atelierul lui Brâncuși pe care l-a ajutat în cioplirea marmurei unor lucrări, însă de care s-a despărțit în termeni nu tocmai cordiali; interesul deosebit pentru expoziția internațională Art-Déco. După revenirea acasă, Ladea a lucrat intens, a materializat prin lut, gips sau piatră lecția pariziană. În noiembrie s-a năcut fiul său Gheorghe. Din păcate, după câteva luni copilul a murit, iar mai târziu a pierdut-o și pe soția sa.

Cea mai importantă expoziție a lui Ladea la Arad a avut loc între 17 octombrie – 2 noiembrie 1926, la Palatul Cultural. Expoziția personală, o retrospectivă a perioadei arădene, a cuprins 19 sculpturi (portrete, nuduri, grup compozițional redate în marmură, alabastru, gips, lemn) și desene realizate la Paris. Presa a apreciat creația lui Ladea și a subliniat spiritul modern al căutărilor sale estetice. Din această expoziție Palatul Cultural a achiziționat sculptura ronde-bosse (gips) intitulată Mama (Maternitate în colecția muzeului arădean). Chipul soției și al fiului l-ar fi inspirat pe sculptor în modelarea lucrării (Horia Medeleanu). Evident influențat de conceptul spațial brâncușian, Ladea a dat ascensiune compoziției, accentul este pus pe esențializarea formei, sculptura fiind descărcată de banalitatea asemănării cu modelul.

Colecția de sculptură a muzeului păstrează două studii care redau fizionomii de femei în vârstă (mama artistului și un portret de bătrână, modelate în gips, prezente în expoziția de la Cluj din 1923), alte două lucrări expuse în 1926: un portret relativ stilizat și oarecum caricaturizat al poetului Al. Popescu-Negură (gips) și un Invalid (lemn) caracterizat prin accente expresioniste (personaj pe care sculptorul nu l-a mai reluat în creația ulterioară), un medalion cu efigia lui Cloșca (relief în gips), un cap de copilă (gips) care reține elemente din impresionismul lui Rodin și un portret de fetiță care râde (gips).

 

Sculptura Maternitate este exponatul lunii martie la Muzeul de Artă.

 

Adriana Pantazi

Istoric / Complexul Muzeal Arad

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s