București: dezbaterea și microexpoziția – Marele cutremur, la Muzeul Naţional Cotroceni

invitatie

Avem onoarea de a vă invita să participaţi la dezbaterea și microexpoziția: Marele cutremur. Un nou început, joi, 16 februarie 2017, ora 16.00, în Salonul Cherchez, la Muzeul Naţional Cotroceni.

Avem rugămintea să confirmaţi prezenţa dumneavoastră.

(nu uitati actul de identitate)

Cu consideraţie,

Livia Răitaru

Relaţii Publice
Muzeul Naţional Cotroceni

Cluj-Napoca: Van Gogh în alb și negru. 100 de heliogravuri după desenele din Colecția Hydde Nieland

invitatie-van-gogh-bun

VAN GOGH ÎN ALB ȘI NEGRU.

100 DE HELIOGRAVURI DUPĂ DESENELE DIN COLECȚIA HYDDE NIELAND

Expoziție la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

17 februarie – 09 aprilie 2017

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită la vernisajul expoziției VAN GOGH ÎN ALB ȘI NEGRU. 100 DE HELIOGRAVURI DUPĂ DESENELE DIN COLECȚIA HYDDE NIELAND, care va avea loc joi, 17 februarie 2017, de la ora 17.00, la sediul central al instituției, str. Memorandumului nr. 21.

Expoziția, organizată de Centrul Cultural și Academic Olandez Cluj-Napoca și Merkur Plus, cuprinde 100 de heliogravuri realizate după desenele lui Vincent van Gogh, tipărite de către editura și tipografia Versluys en Scherjon din Ultrecht în anul 1905. Operele de artă expuse reprezintă imagini cu dimensiunea de 10 x 10 cm., extrase din colecția industriașului olandez Hydde Nieland din Dordrecht, care, la rândul său, le-a achiziționat cu ocazia expoziției Van Gogh deschise la Haga în anul 1892. Datorită calității și clarității lor, imprimările din ediția Versluys en Scherjon reprezintă cel mai bine caracterul desenelor artistului.

Desenele lui Van Gogh sunt recunoscute în principal datorită compozițiilor lor care prezintă o anumită tensiune arhetipală. Deși el desenează cu creionul, stiloul de trestie, cărbunele sau creta albastră sau neagră (uneori amesteca tehnicile), peisajele și figurile sunt reprezentate în stilul său, în lumina unică a lui Van Gogh. În timp ce picturile sale în ulei sunt cunoscute pentru folosirea vibrantă a culorilor, prezentându-ne frumusețea vieții, în desenele lui nici o culoare nu deranjează ochii. Putem vedea cum a văzut el lumea cu adevărat. „Sensibilitatea și inteligența sunt o combinație periculoasă pentru că oamenii sunt siguri că viața poate fi diferită” (Romano Guardini). Această frază a teologului și filosofului german/elvețian descrie diferențele și contextul desenelor și picturilor în ulei ale lui van Gogh. Pentru desen, el a folosit orice hârtie disponibilă. „Bust de țărancă” a fost desenată pe un plic. Van Gogh a făcut multe schițe ale viziunii sale înainte de a începe să picteze. Prin desen, el putea prinde mai ușor lumina și imaginea. De asemenea, a făcut schițe ale picturilor în ulei după ce le-a terminat pentru a le putea expedia fratelui său Theo.

Expoziția va fi deschisă în perioada 17 februarie – 09 aprilie 2017, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21.

Prețul biletelor de intrare:

Bilet adult 12 Lei
Bilet elevi, studenţi, pensionari, grupuri formate din mai mult de 10 persoane 6 Lei
Bilet “Școala altfel” 3 Lei
Taxă Foto 5 Lei

 

Vincent Van Gogh s-a născut la 30 martie 1853, în Zundert, Olanda. A intrat în comerșul cu artă în 1869, lucrând la Goupil & Cie in Den Haag. Mai târziu a încercat mai multe meserii (de două ori să devină preot reformat, apoi a fost predicator în Borinage). A început să picteze în 1880.

Într-o perioadă scurtă de aproape 10 ani, Vincent Van Gogh a creat mai mult de 2.500 opere de artă, printre ele fiind de departe mai cunoscute picturile sale în ulei.

În februarie 1888 s-a mutat la Arles, în sudul Franței. A dorit să înființeze un „atelier de sud” unde artiștii să locuiască și să lucreze împreună. Doar prietenul său Paul Gauguin a acceptat, după câteva ezitări, și după ce Van Gogh i-a promis că îi plătește călătoria și șederea acolo. Din cauza personalităților prea dificile, cei doi s-au certat, iar Gauguin a plecat după doar două luni. A fost momentul în care van Gogh și-a tăiat o mica parte din lobul urechii sale stângi.

Deprimat și făcând crize de epilepsie, a stat până în aprilie 1889 în spitalul din Arles, la cererea cetățenilor care erau speriați de comportamentul său straniu. Hotarât să nu locuiască singur, s-a mutat la clinica de psihiatrie din St. Remy. Acolo a pictat, dar s-a simțit ca într-o închisoare.

În 1890, Van Gogh s-a întors în nord și a început să fie tratat de colecționarul de artă și psihiatrul dr. Paul Gachet din Auvers-sur-Oise.

A încetat din viață la 29 iulie 1890, împușcându-se în piept în Auvers-sur-Oise, în Franța.

Cluj-Napoca: romanul „Anuță Dragă”, de Bianca Tămaș, se lansează joi, 16 februarie, la Muzeul Etnografic

Afiș nou-nout

După ce a publicat cu succes două volume, volumul de debut fiind „Când cerul era pe sfârșite” , urmat apoi de „Bere și pantofi cu toc” , Bianca Tămaș, publică cea de-a treia carte, un roman inspirat din povestea de iubire a bunicilor săi, despre tradiții și Ardeal. Romanul se numește „Anuță dragă” și va fi publicat în colaborare cu Editura Școala Ardeleană.

Evenimentul de lansare va avea loc pe 16 februarie, orele 17:30, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Memorandumului, nr. 21), Cluj-Napoca.

Astfel, publicul va întalni autoarea, dar și personajul principal al poveștii, Anuța.

Printre invitați se vor număra și: Radu Țuculescu, Alexandru Jurcan, Victor Cubleșan și Vasile George Dâncu, iar evenimentul va fi moderat de Tudor Sălăgean. Atmosfera va fi una plină de surprize oferite de Asociația Zestrea și Ansamblul Folcloric Românașul.

Bianca Tămaș este o tânără de 24 de ani, din Cluj, jurnalistă de meserie și scriitoare cu pasiune. Pasionată și de tradiție, invită publicul să poarte o piesă de îmbrăcăminte tradițională găsită prin dulap, la evenimentul de lansare al romanului.

Arad: exponatul lunii februarie la Complexul Muzeal Arad, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

montia-la-pian

EXPONATUL LUNII FEBRUARIE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD

Palatul Cultural (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Marți-Duminică: 09.00-17.00, Luni-închis

 

PARTITURA ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”

Muzica: EMIL MONȚIA

Versuri: ȘTEFAN OCTAVIAN IOSIF

muzeu-siria_interior-montia

În luna februarie muzeul arădean comemorează 52 de ani de la moartea compozitorului EMIL MONȚIA, iar cu acest prilej este prezentată publicului, în premieră, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ”, lucrare aflată în colecția Complexului Muzeal Arad.

Exponatul, partitura ”CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ” (muzica: Emil Monția, versuri: Ștefan Octavian Iosif) este prezentat publicului până la sfârșitul lunii februarie, la Palatul Cultural Arad ((Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor).

COMPLEXUL MUZEAL ARAD/

MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia” ȘIRIA

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Expoziția permanentă, dedicată vieții și activității compozitorului Emil Monția (1882 – 1965), a fost amenajată de către specialiștii muzeului județean în anul 1970, la castelul Bohuș din Șiria, în cadrul Muzeului Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia”.

Pornind de la patrimoniul cultural, aflat în fondul muzeului județean (azi Complexul Muzeal Arad), a fost reconstituită camera de lucru a compozitorului, cuprinzând fotografii de familie, mobilierul original, pianul, instrumente muzicale, partituri, culegeri de folclor, afișe ale operelor sale. Prin documentele personale, diplomele primite din partea Casei Regale a României, premiile obținute în anii ”50, expoziția dedicată lui Emil Monția ilustrează ascensiunea artistică a compozitorului arădean.

Născut în 25 decembrie 1881 (stil vechi)/06 ianuarie 1882 (stil nou), la Șicula, în comitatul Arad, ”într-o familie preoțească săracă”, cum afirma chiar Monția, a absolvit cursurile liceale, universitatea și a urmat cursuri de muzică la Timișoara, Oradea și Viena. A absolvit Facultatea de drept a Universității din Cluj, iar din anul 1907 a practicat avocatura la Șiria. În anii primului război mondial, de pe frontul din Galiția, a ajuns în Rusia, unde a studiat muzica rusească, la Kiev, cântând în orchestra operei. Emil Monția se numără printre fondatorii Operei din Cluj și din Timișoara, fiind unul dintre artiștii care au înființat Societatea Compozitorilor Români. Este cunoscut publicului din țară și străinătate pentru opera ”Fata de la Cozia”, jucată pe scena operei din Cluj și Timișoara, interpretată și la Arad. Mai mult de jumătate de secol a adunat și prelucrat folclor românesc, iar lucrarea ”111 doine și cântece poporale românești, pentru voce și pian” a primit premiul Societății Compozitorilor Români. S-a stins din viață în 16 februarie 1965, la Șiria, fiind înmormântat în cimitirul ortodox.

Din anul 1970, corul de amatori ai Casei de Cultură a Municipiului Arad, format din coriști ai Filarmonicii din Arad, poartă numele apreciatului compozitor arădean.

 

13 februarie 2017

Adelina Stoenescu,

Compartimentul de Relaţii Publice al

Complexului Muzeal Arad