București: conferința „Parcul Carol I – 110 ani: arhitecți și antreprenori”, susținută de Oana Marinache și Andrei Popescu

afis2209

Asociația Istoria Artei și Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și-au propus să marcheze în 2016 un eveniment cultural cu profunde implicații istorice, într-un an în care omagiem contribuția familiei regale la dezvoltarea României: organizarea „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului.

Joi, 22 septembrie, începând cu ora 18:30 sunteți invițati în str. Batiștei nr. 15 la cea de-a treia conferință „Parcul Carol I – 110 ani: arhitecți și antreprenori”, susținută de Oana Marinache și Andrei Popescu. Invitat special: col.(r) dr. Cristian Scarlat, fost director al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Proiectul cultural „Parcul Carol I – 110 ani” își propune reconstituirea istorică și digitală a Expoziției Generale Române din 1906, din perspectiva pavilioanelor de arhitectură, a monumentelor de for public, a personalităților care au contribuit la realizarea proiectului urbanistic și peisagistic, crescând potențialului istorico-cultural al zonei Filaretului.

La 6 iunie 1906 se deschidea oficial „Expoziția Generală Română”, eveniment conceput pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.

Ideea acestei manifestări i-a aparținut politicianului Take Ionescu, iar comisarul-șef al expoziției a fost numit dr. Constantin I. Istrati. Întregul proiect a fost conceput și executat de arhitecții diriginți Ștefan Burcuș și Victor G. Stephănescu, inspectorul general arhitect Ion D. Berindey  și peisagistul Édouard Redont. Eforturile logistice, urbanistice, peisagistice și arhitecturale merită amintite și astăzi: în mai puțin de un an, zona a căpătat o nouă înfățișare și cu toate că se afla la periferie, într-o zonă inițial mlăștinoasă, a atras un public numeros și a devenit un centru cultural și de atracție pentru locuitorii capitalei și populația țării.

Din punctul de vedere al istoriei arhitecturii, 1906 marchează începuturile promovării stilului național/neoromânesc în spațiul public și afirmarea unor studenți ai arhitectului Ion Mincu, care au pus în aplicare idealurile sale. Arhitecții Burcuș și Ștefănescu au proiectat marea majoritate a pavilioanelor durabile, dedicate ministerelor și instituțiilor publice; antreprenori: arhitecții Remus Iliescu, Leopold Schindl, Scarlat Petculescu, Leonida Negrescu, ing. Atanasie Bolintineanu, Gratzoschi și Elie Radu. Pavilioanele private, temporare, multe dintre ele din lemn, au avut proprii creatori/antreprenori: Alexander Clavel, Daniel Renard, Grigore și Arta Cerkez etc. Întâlnim și alte nume de constructori: Ghica, secretar general, Greceanu, inginer de poduri și șosele, inspector general de lucrări, Ilie Popescu, arhitect ajutor, ing. Duperek, Alexandru Popescu, inginerul terasamentelor, Varon, Buchner, Deldebio; desenatori-arhitecți și verificatori: Sfel Galatis, Nicolau Dobrescu, Tufănescu, Goldman.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil

Evenimentul are loc în limba română.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s