Cluj-Napoca: Expoziţii deschise la Muzeul de Artă în perioada 22 decembrie – 28 decembrie 2012

 

EXPOZIȚII TEMPORARE

Expoziţia  „Bradul nostru de Crăciun”

Expoziţia este deschisă în perioada 20 decembrie 2012  –13 ianuarie 2013

detalii

Expoziţia  „Salonul anual de artă al Uniunii Artiştilor Plastici filiala Cluj”

Expoziţia este deschisă în perioada 13 decembrie 2012  – 13 ianuarie 2013

Expoziţia  „Şcoala de artă de la Cluj”

Expoziţia este deschisă în perioada 6 decembrie 2012  – 13 ianuarie 2013

detalii

Expoziţia  „Greutăţi inerte” –  Ciprian Mureşan

Expoziţia este deschisă în perioada 14 noiembrie 2012  – 13 ianuarie 2013

detalii

GALERIA NAȚIONALĂ – expoziție permanentă  – detalii

 

Program:

miercuri-duminică: 10.00 – 17.00

luni, marţi – închis

MUZEUL DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.30, Tel./Fax:0264 596952, E-mail: macn@cluj.astral.ro , Web site: www.macluj.ro

Iaşi: CÂNTECE ÎN JURUL BRADULUI

afis Codreanu 28 12 2012

Muzeul Literaturii Române Iaşi, Societatea Culturală „Junimea’90”, Asociaţia Literară ’’Păstorel’’ Iaşi şi Academia Liberă ’’Păstorel’’ Iaşi vă invită la Muzeul ’’Mihai Codreanu’’ vineri, 28 decembrie 2013, ora 17.00, la ’’CÂNTECE ÎN JURUL BRADULUI’’ .

Din program:

  • Recital de colinde şi poezie susţinut de un grup de elevi ai Şcolii ’’Mihai Codreanu’’ şi membri ai Asociaţiei Literare ’’Păstorel’’,
  • Moment coregrafic susţinut de Alice Ţocu, componentă a Lotului Naţional de Gimnastică Ritmică.

Coordonator: Mihai BATOG – BUJENIŢĂ

__________________________________________________________________________

Director, Daniel CORBU

Şef serviciu muzee, drd. Anca – Maria Buzea

Iaşi: COLINDĂTORI LA BOJDEUCĂ!

afis COLINDATORII DE LA BOJDEUCA2012

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Compania Cotnari vă invită joi, 27 decembrie 2012, începând cu ora 12.00 la Bojdeuca „Ion Creangă” să primim împreună COLINDĂTORI LA BOJDEUCĂ!

În program:

· Slujbă de pomenire la mormîntul scriitorului de la Cimitirul „Eternitatea“, oficiată de pr. Ioan Rusu, Parohia „Sfinţii 40 de Mucenici“, cu sprijinul familiei Lira Grecu;

· Slujbă de pomenire la Bojdeucă oficiată de un sobor de preoţi: părintele protopop Toma GRĂDINARCIUC, preot Radu BRÎNZĂ, preot Constantin ANDREI, preot Ioan RUSU, preot Dimitrie ISOPESCU;

· Lansarea colecţiei „Biblioteca Ion Creangă” (25 de volume), Editura Princeps Edit. Prezintă: Daniel CORBU;

· Lansarea revistei „Dacia literară”, nr. 11–12/2012. Prezintă: Carmelia LEONTE;

· Spectacol de colinde şi datini cu participarea:

· Grupul de colindători de la Şcoala Generală Dorobanţi – Aroneanu;

· Grupul vocal „Carisma” al Casei de Cultură „Garabet Ibrăileanu”, Târgu Frumos;

· Cerbul de la Jora, Târgu Frumos;

· Capra din Ţicău;

· Ansamblul folcloric al Şcolii Generale „B.P. Hasdeu” Iaşi;

· Cu participarea solistului de muzică populară Constantin BAHRIN, cantautorului Radu ŞTEFAN şi actorului Dionisie VITCU.

Coordonator program: Valentin TALPALARU.

_______________________________________________________________________

Director, Daniel CORBU

Şef serviciu muzee, drd. Anca – Maria Buzea

Galaţi: Festivalul de Datini şi Obiceiuri Populare „Sfânta Noapte de Crăciun”

Muzeul de Istorie Galaţi vă invită sâmbătă, 22 decembrie 2012, ora 10.30, la Casa rurală „Ion Avram Dunăreanu” din comuna Suhurlui, jud. Galaţi, la cea de a III-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri Populare „Sfânta Noapte de Crăciun”.

La acest eveniment cultural organizat de instituţia noastră în parteneriat cu Primăria Suhurlui şi Asociaţia Culturală pentru Tradiţie, Istorie şi Justiţie Socială „Casa rurală Ion Avram Dunăreanu” Suhurlui, participă ansambluri şi formaţii artistice din comunele Cuza-Vodă, Rediu şi Suhurlui, jud. Galaţi, care vor prezenta:

– un program de colinde din zona judeţului nostru;

– scenete specifice Sărbătorilor de Crăciun;

– momente artistice cu cântece si dansuri populare.

Biroul Relaţii publice,

Adrian Zăinescu

Muzeul de Istorie Galaţi

Str. Domneasca, nr. 25, Galaţi

Telefon: (40)236/414228

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Site: http://migl.ro/ ; http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Arad: kinema ikon: Wundwrkammer

kinema ikon: Wundwrkammer

Expoziția, Wundercammer

Autorul, Kinema Ikon

Locul, Muzeul de Artă din Arad

Spațiul, paralelipiped alb de 57m.p.

Timpul, din decembrie 2012

Genul, expoziţie permanentă KI

Genul 2, expoziţii temporare de autor (ceva mai clar-adecvat)

Forma de expresie: Instalaţie/Proiecţie/Display

afis_KI

Un colaj sinoptic al tuturor editorialelor din revista Intermedia/1994-2012/, împreună cu un montaj de texte din Cataloagele prilejuite de producerea unor evenimente kinema ikon /1970-2012/, permite vizualizarea dintr-o privire a poveștii paradoxale a grupării cu pricina, avînd ca semn distinctiv o umbrelă…Sub acoperișul acesteia, trei generații de creatori au produs și continuă să producă obiecte și evenimente artistice de factură ludică, în format vizual, cinetic și acustic.

Și iată că din decembrie 2012, kinema ikon are nesperata șansă ca după 45 de ani de lucrări estetice experimentale, să fie beneficiarul unui spațiu expozițional permanent la Muzeul de Artă din Arad. Ceea ce se poate vedea, auzi și interacționa în acest paralelipiped de 57 de metri pătrați, seamănă formal cu conceptul și practica așa-ziselor cabinete de curiozități renascentiste cunoscute sub numele de Wunderkammer, denumire pe care am adoptat-o/adaptat-o pentru un proiect KI care este în construcție ca work-in-progress.

invitatie_KI_1

Așadar, pe de o parte modelul Wunderkammer în care erau etalate obiecte bizare, combinate în mod asemănător cu o Instalaţie din vremurile moderne, împreună cu manipularea unor dispozitive optico-acustice cu efecte fantasmagorice, incluzînd proiecții cu camera obscura și lanterna magica.

invitatie_KI_2

Pe de altă parte oferim proiectul expozițional kinema ikon în care se regăsesc obiecte materiale, lucrări de grafică, fotografie și colaje îmbinate sub forma de expresie a unei Instalaţii. Toate acestea sînt corelate cu dispozitive de proiecţie a unor lucrări experimentale în diverse formate, mai vechi sau mai noi, inclusiv digitale, ceea ce presupune că obiectele materiale intră în relații complementare cu obiectele imateriale numite imagini, oferindu-i publicului un meta-obiect analogico-digital pe care un spectator bine temperat îl receptează sub semnul paradoxal și combinatoriu al himerei. Oricum, proiectul va continua cu o serie de evenimente, avînd marca ki, produse de către creatorii noii generații, pe matricea wunderkammeriană a expoziției pe care tocmai o parcurgeți cu privirea.

București: Exponatul lunii Moneda de 100 de ducaţi din aur

Invitatie_Exponatul_lunii_decembrie_2012_MNIR

Moneda de 100 de ducaţi din aur, emisă de principele Transilvaniei, Mihail Apafi (1661 – 1690)

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisajul micro-expoziţiei “Moneda de 100 de ducaţi din aur”, din cadrul proiectului “Exponatul lunii”, ce va avea loc joi, 20 decembrie 2012, începând cu orele 12.30, la sediul instituţiei din Calea Victoriei, nr. 12.

 

În colecţiile Cabinetului Numismatic şi Tezaurului Istoric ale Muzeului Naţional de Istorie a României se păstrează una din cele mai valoroase monede din lume – piesa de 100 de ducaţi, emisă în atelierul monetar de la Cetatea Făgăraşului, în 1676, în vremea domniei principelui Transilvaniei, Mihail Apafi (1661 – 1690).

Moneda de 100 de ducați din 1676, ca și aceea din 1674 a fost realizată printr-o tehnică specială, constând în aplicarea manuală a unor ștanțe folosite pentru baterea altor nominaluri (un ducat și 10 ducați), pe un flan (pastilă monetară) de mari dimensiuni, realizat prin laminare. Datorită acestui fapt, cea mai mare parte a câmpului monedei a rămas liber.

Avers – în centru amprenta ştanţei de avers utilizată pentru baterea pieselor de 10 ducaţi din 1675, din atelierul de la Cetatea Făgăraşului.

Legendă circulară: w MICHA:APAFIw – D:G:PR:TR w (Mihail Apafi, din mila lui Dumnezeu, Principe al Transilvaniei) Bustul principelui, spre dreapta, purtând cuşmă împodobită cu un surguci cu pene de egretă, platoşă decorată cu reprezentări vegetale şi geometrice stilizate şi mască de satir şi centură, ţinând în mâna dreaptă un sceptru terminat cu o floare de lalea stilizată, iar mâna stângă, pe garda unei spade de paradă.

De jur împrejur, pe marginea flanului, nouă amprente ale ştanţei de avers utilizată pentru baterea pieselor de un ducat din 1676, din atelierul de la Cetatea Făgăraşului.

Legendă circulară: MIC w APAFI – Dw Gw Pw Tw (Mihail Apafi, din mila lui Dumnezeu, Principe al Transilvaniei) Bustul principelui, spre dreapta, purtând cuşmă împodobită cu un surguci în formă de roză, cu pene de struţ, platoşă decorată cu reprezentări vegetale şi geometrice stilizate şi mască de satir şi centură, ţinând în mâna dreaptă un sceptru terminat cu o floare de lalea stilizată, iar mâna stângă, pe garda unei spade de paradă.

Revers – în centru amprenta ştanţei de revers utilizată pentru baterea pieselor de 10 ducaţi din 1675, din atelierul de la Cetatea Făgăraşului.

Legendă circulară: PAR w REGHVND – ET (în ligatură) SIC CO 1675 (Domn al unor Părţi ale Regatului Ungariei şi Comite al Secuilor 1675) În centru, Stema Transilvaniei surmontată de coroana princiară, timbrată de blazonul familiei Apafi. Dedesubt siglele A – F (Arx Fogorass, Cetatea Făgăraşului)

De jur împrejur, pe marginea flanului, nouă amprente ale ştanţei de avers utilizată pentru baterea pieselor de un ducat din 1676, din atelierul de la Cetatea Făgăraşului.

Legendă circulară: PART w REGw HVN – DO ET (în ligatură) SIwCOM w 1675 (Domn al unor Părţi ale Regatului Ungariei şi Comite al Secuilor 1675) În centru, Stema Transilvaniei surmontată de coroana princiară, timbrată de blazonul familiei Apafi. Dedesubt un scut cu stema comitatului Făgăraș, doi pești și siglele A – F (Arx Fogorass, Cetatea Făgăraşului).

Moneda de 100 de ducați a lui Mihail Apafi din 1676, păstrată azi în colecția Cabinetului Numismatic și Tezaurului Istoric a Muzeului Național de Istorie a României, a fost publicată de către profesorul sibian Ludwig Reissnberger în lucrarea, Die siebenbürgischen Münzen des Freiherrlich Samuel von Brukenthal’schen Museum’s in Hermannstadt, în Programm des Evangelisches Gymnasium zu Hermannstadt 1877-1878, Sibiu, 1879-1882.

Totuși, adevărata prezentare a acestei magnifice piese o datorăm unui alt mare cărturar sas, bijutierul sibian Adolf Resch. Acesta a publicat în 1901 catalogul monedelor și medaliilor transilvănene, Siebenbürgishe Münzen und Medaillen von 1538 bis zur Gegenwart, Sibiu, 1901, rămasă, până azi lucrarea de referință în acest domeniu.

Pentru cititorii de limbă română, emisiunile de 100 de ducați ai principelui Mihail Apafi sunt prezentați în lucrarea lui George Buzdugan, Octavian Luchian și Constantin G. Oprescu, Monede și bancnote românești, București, 1977.

Mihail Apafi (Apafi Mihály) a trăit şi condus Transilvania într-o vreme de mari încercări, de dezastre politico-miliare, de foamete şi molime, de declin rapid al Principatului autonom. Viaţa lui personală a fost una tipică pentru asemenea timpuri, cunoscând ridicări şi prăbuşiri neaşteptate.

Ca şi predecesorii săi, Mihail Apafi a exercitat din plin dreptul regalian al baterii de monedă. El a început să bată monedă din anul 1662, după victoria de la Seleuş şi a continuat să emită, până în anul morţii sale, 1690.

Mai mult decât ceilalţi principi transilvăneni, silit de nevoia de a produce numerarul de mare valoare, necesar plăţilor politice (tribut, solda mercenarilor, cheltuieli diplomatice, propagandă politică), Mihail Apafi a emis cu predilecţie monede de aur şi argint cu valoare foarte mare. Dacă istoricii nu ar avea alte documente despre perioada 1661-1690 şi s-ar baza doar pe superbele monede ale lui Mihail Apafi, ar fi putut crede că Principatul Transilvaniei ar fi trecut printr-o adevărată „epocă de aur”.

La începutul domniei lui Mihail Apafi (din 1662, până în 1674) au funcţionat monetăriile de la Sibiu, Braşov, Sighişoara (din 1664), Cluj (din 1667), Bistriţa, Aiud şi Târgu Mureş (din 1672), acestea din urmă activând numai până în 1676 şi au produs, în exclusivitate, monede mărunte de 6 şi 12 dinari. De abia după 1676 se va relua baterea monedelor şi la Alba Iulia.

Foarte importantă a fost deschiderea în vremea lui Mihail Apafi, în 1666, a unei noi monetării transilvănene la Cetatea Făgăraşului, acolo unde se afla şi reşedinţa sa favorită. Cu trecerea timpului, spre sfârşitul domniei lui Apafi, Făgăraşul devine cel mai important atelier monetar al Principatului Transilvaniei, aici concentrându-se baterea monedelor de mare valoare.

Piosul principe Mihail Apafi va bate mai multe serii de monede de aur de valoare foarte mare, dovedind faptul că emisiunea din 1674 făcea parte dintr-un plan mult mai complex. Acest lucru este dovedit de faptul că monede de 100 de ducaţi se vor bate şi în 1676, 1677 și 1683. Ulterior, în 1677, pe lângă piesele de 100 de ducaţi se vor emite şi monede grele de aur, cum ar fi cele de 50 ducaţi şi 25 ducaţi. În 1687, se vor bate din nou piese de 25 de ducaţi.

Baterea vreme de mai mulți ani a unor piese excepționale îl fac pe Mihail Apafi creatorul nu numai a celei mai impresionante serii de monede de aur din Europa vremii sale, dar și autorul celor mai mari şi grele piese din acest metal, emise până la sfârşitul secolului al XX-lea. Ele constituie, încă un motiv, pentru care, un principe considerat (pe nedrept) drept un om „slab” și „leneș”, să rămână în Istoria lumii…

Micro expoziţia va fi deschisă în perioada 20 decembrie 2012 – 20 ianuarie 2013 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00.

Detalii pe http://www.mnir.ro

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com
http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_

București: Invitație la o serie de evenimente la MNIR, Joi, 20 decembrie 2012

O serie de evenimente cu care Muzeul Naţional de Istorie a României încheie anul 2012

 

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să anunţe derularea mai multor evenimente culturale, joi, 20 decembrie 2012, începând cu ora 11.30 până spre ora 14.00.

 

Astfel, la 11.30sărbătorim trecerea unui an de la lansarea proiectului Imago Romaniae (www.imagoromaniae.ro), prilej cu care vom trece în revistă evoluţia proiectului online din 21 decembrie 2011 până azi. În acest moment sunt disponibile pe site 2999 de imagini, cea cu numărul 3000 va fi încărcată chiar în timpul evenimentului.

Vom prezenta de asemenea, primul volum al seriei Imago Romaniae – O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea odată, dedicat staţiunilor balneoclimaterice din România – sfârşitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.

Invitatie_ImagoRomaniae_MNIR2012

Imago Romaniae – O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea o dată…

Proiectul Imago Romaniae, pe care l-am lansat la 21 decembrie 2011, prevedea punerea la dispoziţia celor interesaţi, sub formă digitală, a imaginilor reale sau virtuale ale teritoriilor care au făcut vreodată parte din România, precum şi ale oamenilor din acele locuri, imagini care se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Este vorba de o colecţie foarte importantă, care numără câteva zeci de mii de cărţi poştale ilustrate, fotografii istorice şi hărţi, precum şi gravuri, litografii, desene şi picturi din secolele XVI-XX. Acestea ne permit să urmărim viziunea străinilor şi apoi a românilor nu numai despre peisajul natural şi cel uman al regiunilor istorice care au constituit statul modern românesc, de la peisaje fantastice, la reproduceri artistice şi fotografice tot mai precise, ele ne prezintă devenirea oraşelor şi satelor noastre în ultimii 300 de ani, crearea infrastructurilor urbane şi de comunicaţii, a principalelor monumente de arhitectură şi istorice, dar şi imaginea oamenilor simpli sau aparţinând elitelor care au trăit în spaţiul geografic, cultural şi politic al României.

De asemenea, în cadrul proiectului Imago Romaniae ne-am propus să publicăm sau să republicăm articole, studii şi cărţi (acolo unde nu mai intervine legea drepturilor de autor), dedicate prezentării localităţilor, unităţilor administrative mai mari, instituţiilor, monumentelor, documentelor cartografice, demografiei etc.

Într-o primă fază a proiectului Imago Romaniae, am decis să prezentăm imagini care acoperă un interval de timp foarte mare, mai exact, perioada cuprinsă între secolul al XI-lea, de când datează cea mai veche reprezentare cartografică, pe care o cunoaştem, a spaţiului situat la nordul Dunării de Jos şi anul 1947, când s-a încheiat o mare etapă istorică din evoluţia poporului român. Ulterior, pe măsură ce vom dispune de resurse umane şi financiare, dorim să acoperim, sistematic, şi perioada 1948-1989, care este deja, parţial, acoperită de un alt proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României – Comunismul în România (http://www.comunismulinromania.ro).

În acelaşi timp, am anunţat că proiectul nostru este deschis oricărei alte instituţii muzeale sau deţinătoare de patrimoniu iconografic, dar şi colecţionarilor particulari. În scurtă vreme de la lansarea proiectului, mai mulţi colecţionari particulari au răspuns invitaţiei de a colabora la Imago Romaniae. Profit de ocazie ca să le mulţumesc domnilor Dumitru Grumăzescu, Cristian Scăiceanu, Cristian Dumitru şi George Trohani pentru generozitatea de care au dat dovadă, punându-ne la dispoziţie colecţiile dânşilor, pentru a fi prezentate lumii. Sperăm că exemplul lor va fi urmat şi de alţi colecţionari. De asemenea, avem promisiunea realizării unor parteneriate cu mai multe muzee și instituții din ţară. Deja acest drum a fost deschis, cu ajutorul Complexului Muzeual Județean Neamț și a Arhivelor Ministerului de Externe.

Sprijinit cu profesionalism şi entuziasm de colegii Cornel Constantin Ilie, Oana Ilie, Mihai Bozgan, Laura Lăptoiu şi Valentin-Ionuţ Drăgoiescu, proiectul Imago Romaniae s-a dezvoltat extrem de rapid, ajungând ca numai după un an să prezinte deja 3 000 de imagini şi fişe ştiinţifice (de la circa 700, existente în decembrie 2011, la momentul debutului), precum şi 12 articole sau studii privind istoria unor localităţi, a unor instituţii sau monumente.

Tot acum, lansăm volumele – Capodopere din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României şi Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a României ajuns la cea de a XXIV- a ediţie.

coperta_Capodopere_din_patrimoniul_MNIR2012

Capodopere din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României

 

Volumul acesta s-a născut din îngemănarea a două proiecte pe care le-a pornit Muzeul Naţional de Istorie a României în primăvara anului 2011. Primul se cheamă „Exponatul lunii”, iar cel de al doilea „2019 capodopere din patrimoniul României”.

Cel dintâi a încercat să suplinească nu numai situaţia nefirească în care se află, de circa 10 ani, raportul dintre instituţia noastră şi publicul din ţară sau cel străin care ne vizitează, dar şi să prezinte celor interesaţi viaţa zbuciumată sau istoria secretă a multora dintre cele mai importante piese din muzee, inclusiv ale noastre. Se ştie că cea mai mare parte a expoziţiilor permanente ale Muzeului Naţional de Istorie a României s-au închis în anul 2002, odată cu începerea lucrărilor de consolidare, restaurare şi reamenajare a sediului nostru – o clădire istorică ridicată între anii 1894-1899. Din păcate, operaţiunea aceasta a fost oprită la sfârşitul anului 2006 şi până în prezent nu a fost încă reluată.

Din octombrie 2012 situaţia a început să se schimbe, odată cu rezilierea vechiului contract, dar, chiar şi în această nouă zodie, vor mai trece câţiva ani până când Muzeul Naţional de Istorie a României îşi va putea redeschide larg porţile pentru public. Consecinţa cea mai gravă a acestei situaţii a fost şi, din păcate, încă mai este, aceea că publicul a fost văduvit de posibilitatea de a admira unele dintre cele mai valoroase comori ale patrimoniului nostru arheologic şi istoric, adesea piese unice nu numai ale trecutului românesc, dar şi al celui european sau mondial…

Pentru a compensa, fie şi parţial, această stare „de avarie” în care funcţionăm am decis realizarea periodică a unor micro-expoziţii, reunite în cadrul proiectului „Exponatul lunii”. Cu această ocazie am dorit să prezentăm vizitatorilor nu numai piese foarte importante din colecţia noastră, care nu au mai fost accesibile în ultimul deceniu, dar şi alte obiecte muzeale de o valoare excepţională, care nu au mai fost scoase din depozitele noastre sau au fost achiziţionate recent. Ne-am gândit însă să nu ne rezumăm doar la simpla etalare a acestor adevărate tezaure ale trecutului, oricât de prestigioase ar fi fost ele, ci am dorit să readucem în faţa publicului şi specialiştilor istoria, adesea dramatică, a pieselor prezentate, precum şi a oamenilor care şi-au legat soarta de ele, fie în calitate de descoperitori, de cercetători sau de creatori şi restauratori ale acestora. Întâmplările cele mai stranii, loviturile de neimaginat ale sorţii şi supravieţuirile miraculoase se dezvăluie, astfel, în faţa vizitatorilor, făcându-i să înţeleagă mai bine cât de fragil şi expus pieirii este patrimoniul cultural şi cât de multe datorează generaţiile actuale hazardului şi unor oameni minunaţi, în păstrarea lui. Nu rare sunt cazurile în care exponatele cele mai celebre ale colecţiei noastre sau ale altor muzee pot fi comparate cu nişte morţii întorşi la viaţă…, deoarece sunt minuni care ies din ţărână sau sunt ca nişte giuvaere salvate dintre gunoaiele adunate în magazii cu lucruri „netrebnice”.

Efortul de documentare, de etalare şi organizatoric pe care îl necesită realizarea acestor micro-expoziţii, cu o viaţă efemeră (de circa o lună) şi o cadenţă foarte rapidă, este uriaş şi nu pot să spun cât de recunoscător le sunt colegilor care s-au implicat în aceste adevărate aventuri intelectuale şi performanţe profesionale, în ducerea la bun sfârşit a acestor acţiuni.

Realizând acest prim volum al unei serii mai lungi, sperăm să contribuim la descoperirea de către public şi specialişti a bogăţiei şi diversităţii colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a României. Chiar şi o simplă parcurgere a sumarului permite celui interesat să constate că această instituţie este păstrătoarea unor adevărate comori ale trecutului românesc, european şi al lumii – de la Gânditorul de la Cernavodă şi Femeia şezând, la fragmentele de rocă lunară, de la brăţările dacice regale de aur de la Sarmizegetusa.

Regia, la Tetraevangheliarul lui Nicodim de la Tismana, de la vasul de la Capidava cu inscripţia ΠЄΤΡЄ, la stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare, de la donariul de la Biertan, la coroana reginei Maria, de la Tetraevangheliarul lui Spiridon de la Putna, la primul automobil care a circulat în Bucureşti şi lista ar putea continua.

coperta_Anuar_MNIR_XXIV

Anuarul Muzeul Naţional de Istorie a României, volumul XXIV

Ajuns la cel de-al XXIV – lea număr, anuarul Muzeului Naţional de Istorie a României reuneşte articole şi studii de specialitate privind istoria medievală, modernă şi contemporană a României, precum şi studii de muzeografie. Alături de colaboratorii „tradiţionali” din cadrul muzeelor de istorie, arhivelor şi instituţiilor de învăţământ din ţară, în acest volum au fost incluse studii semnate de specialişti din Republica Moldova, Polonia, Franţa. Tipărit în condiţii grafice extraordinare, la editura „Cetatea de Scaun”, anuarul se doreşte a fi un util instrument de lucru pentru cei care vor să cunoască atât istoria României, cât şi istoria culturii şi mentalităţilor.

La ora 12.30 vom vernisa de asemenea, micro-expoziţia Exponatul lunii – Moneda de 100 de ducaţi a principelui Mihail Apafi (1661-1690), care a fost cea mai mare monedă de aur bătută în Europa până la sfârşitul secolului al XX-lea, monedă care cântăreşte 345,95 grame.

La final, la ora 13.30, primim colindători din Republica Moldova – Ansamblul folcloric Opincuţa, format din elevii Liceului Ion Creangă din Chişinău.

_____________________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com
http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_