Brăila: Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti.

Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Comunitatea Elenă Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, derulează – cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional – programul cultural Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti. Aria tematică: Diversitate culturală. Programul se derulează în perioada 1 iunie 2009 – 1 octombrie 2009 şi are un buget de 26 980 RON.

clip_image002Program cultural derulat

cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional

Proiectul intră în sfera diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), în sfera iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi – elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc) precum şi patrimoniul imaterial (patrimoniul cultural al minorităţii greceşti din Brăila, parte a patrimoniului naţional) precum şi în sfera activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (baza de date ce va fi realizată prin intermediul proiectului).

Realitatea complexă a dezvoltării oraşului nu poate fi înţeleasă antropologic, cultural, istoric, arhitectural, fără stabilirea şi prezentarea raporturilor de coexistenţă a diferitelor culturi care au acţionat asupra oraşului Brăila. Muzeul Brăilei oferă un prim proiect din seria celor ce urmăresc valorificarea contribuţiei etniilor care au influenţat decisiv istoria culturală a oraşului, propunând cazul comunităţii elene. Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul va da astfel posibilitatea culturii elene din oraşul Brăila să-şi capete expresia şi să-şi recâştige valoarea în spaţiul public.

Proiectul propune următoarele acţiuni: cercetare pentru realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video care să prezinte contribuţia culturală şi istorică a comunităţii greceşti la dezvoltarea oraşului Brăila – date istorice esenţializate, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, meserii, stiluri de viaţă, familia etc.), arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, descrieri şi funcţiuni de monument, personalităţi, realitatea contemporană; realizarea unei hărţi virtuale care propune trasee urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş – traseul marilor edificii private greceşti (Lichiardopol, Suliotis, Lascaris, Leonida), drumul morilor (Violatos, Lykeardopol), drumul editorilor şi al librarilor (Kostomyris, Pestemalgioglu, Chryssoverghis), traseul lui Panait Istrati, traseul lui Perpessicius, drumul lui Nicolae Iorga de la Gară până în Piaţa Sf. Arhangheli etc. precum şi realizarea unui film documentar despre greci brăileni, memorii şi locuri comune ale comunităţii greceşti din Brăila. Cercetarea se desfăşoară pe multiple planuri – folosim ca surse documentare volume şi articole publicate în ţară şi străinătate, arhiva Comunităţii Elene din Brăila dar şi arhive ale altor instituţii, arhive personale şi memorii.

Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila. Un titlu sugestiv pentru că, decenii de-a rândul, grecii au fost acasă la Brăila. Au venit aici, au făcut comerţ, au prosperat, au clădit case, biserică, şcoli, mori, tipografii dar au şi trăit, au suferit, au iubit. Cât de mult s-au simţit ei aici acasă sau cât de mult au tânjit după pierduta patrida este dificil de spus. Un context istoric sau o alegere cu substrat financiar au determinat, în secolul XIX, zeci de familii să-şi construiască aici viaţa. Şi-au creat propria insulă într-o mare de alte naţii. A fost destul de simplu, pentru că aveau portul şi propriile vapoare care îi legau de Elada. Dar vremurile s-au schimbat şi, precum alte insule greceşti astăzi puţin locuite şi „insula grecească” din portul Brăila a fost încet, încet părăsită pentru alte locuri mai prielnice pentru comerţ liber sau pentru libertate de exprimare. Mai târziu, evenimentele politice din Grecia, din deceniul V al secolului XX, au determinat alte familii de greci să se stabilească la Brăila. Indiferent care a fost motivul care i-a determinat să aleagă calea Brăilei sau să părăsească acest oraş, aceşti greci au fost, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, brăileni, au contribuit la evoluţia oraşului, mărturiile trecerii lor fiind extrem de vizibile în centrul istoric al oraşului. Dar câţi dintre brăilenii de astăzi ştiu că, într-un trecut foarte apropiat, pe străzile oraşului se vorbea limba greacă ca la Pireu… Extrem de puţini.

Prin acest proiect încercăm să salvăm, atât cât mai este posibil, fragmente din memoria culturală a oraşului şi să aducem aceste informaţii în atenţia publică. Vom prezenta date şi fapte istorice, personalităţi şi clădiri care poartă încă în amintire vorba grecească. Dar ca să înţelegi cu adevărat o comunitate umană, indiferent de etnie sau de convingeri, este important să vorbeşti cu oamenii şi să le asculţi poveştile de viaţă, să înţelegi ce şi cum au trăit, cum au gândit, cum au simţit, ce vise le-au animat destinele, ce tipare morale le-au coordonat acţiunile, cum au privit pe cei din jur şi cum s-au simţit influenţaţi de ceilalţi, cât de „diferiţi” au fost şi sunt, de fapt. Pentru că la Brăila comunitatea grecească este o realitate. Nu mai are atât de mulţi membri, nu mai are forţa financiară de altă dată şi nici strălucirea de altă dată dar, din păcate, nici Brăila nu mai este cea de altă dată.

„Îmi amintesc că pe strada …. era o casă (prăvălie, restaurant, cafenea, şcoală…) a unui grec…….”, „Îmi amintesc că în port era o agenţie de navigaţie a unui grec…….”, „La Brăila în port venea prin anul….vaporul…….dinspre Grecia şi era un căpitan grec care povestea că…”, „Când bunicii au venit la Brăila….”, „Tata citea un ziar grecesc cu numele….”, „Prima casă în care au locuit bunicii era pe strada…..”, „Eram copil şi mă jucam cu alţi copii de greci un joc… regulile erau cam aşa… şi spuneam următoarele versuri în greceşte…”, „Mi-amintesc că am primit de la un grec…”, „La sărbători….”, „La şcoala grecească era un profesor…”, „Bunica gătea un fel de mâncare… după o reţetă din insula… ”, „Mă duceam la frizeria unui grec şi-l auzeam adesea fluierând un cântec vechi grecesc… Versurile erau cam aşa…”, „Mama nu ne lăsa să…”, „Când am ajuns prima dată în Grecia, mi-amintesc…”, „Se dansa adesea în casa noastră un dans grecesc care…”. Astfel de informaţii sunt inedite, pentru că nu le putem găsi în cărţi şi arhive ci doar în minţile şi sufletele oamenilor. Iar oamenii sunt trecători şi odată cu ei se pierde şi ce-au trăit dacă nu aleg să împărtăşească experienţele lor colii de hârtie sau camerei video. Astfel de răspunsuri ne dorim să găsim la o mare de întrebări pe care le-am structurat în cadrul unui interviu scris, pe care deja l-am trimis la mai mult de 100 de persoane cu rădăcini greceşti – născute sau care au trăit în diverse etape ale vieţii lor la Brăila – şi care acum sunt stabilite în Brăila, Galaţi, Bucureşti, Grecia sau alte ţări – Germania, Franţa, SUA, Australia, Noua Zeelandă. Deja am primit o serie de răspunsuri şi acest fapt ne dă speranţa că efortul nostru nu este zadarnic şi găseşte ecou în sufletele oamenilor din comunitatea elenă.

O parte dintre respondenţi au acceptat să fie intervievaţi şi în faţa camerei video şi să ne împărtăşească documente sau alte obiecte din colecţiile de familie. Pentru că ne străduim să descoperim şi obiecte de patrimoniu din colecţii private: ziare în limba greacă, manuale în limba greacă, cărţi vechi în limba greacă, plăci vechi cu muzică grecească, cărţi poştale cu Brăila de început de secol sau cărţi poştale din Grecia, documente de familie – certificate vechi de naştere, fotografii vechi de familie, fotografii cu clădiri din vechea Brăila, fotografii de la evenimente de familie, fotografii cu Biserica Greacă, fotografii de la baluri de altă dată, fotografii din port, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi.

Mai mult, suntem interesaţi să găsim date de contact ale urmaşilor familiilor renumite de greci din Brăila, fie că au fost artişti, armatori, comercianţi, avocaţi, medici etc. Multe nume de personalităţi, familii cu renume şi oameni de succes cu sânge grecesc sunt legate de Brăila. Să amintim doar câteva: Likiardopol, Suliotis, Lascaris, Leonida, Violatos, Kostomyris, Pestemalgioglu, Chryssoverghis, Potamianos, Hariclea Darclée, Panait Istrati, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Andrei Embiricos, Artemis Melissaratou, Antigone Kefala, Gherasimos Miliaresis, Jean Moscopol, Edmond Nicolau, Iannis Xenakis, Cosmas Xenakis, George Cavadia, Nicolae Carandino, Hristos Tsaganeas, Nicu Alifantis, Konstantinos Tsoukalidis.

Facem apel către orice persoană cu rădăcini greceşti care a avut la un moment dat o legătură cu Brăila şi către orice persoană, indiferent de origini, care ne poate ajuta cu informaţii, fotografii sau documente de orice fel privitoare la elementul elen de la Brăila, să ne contacteze pe adresa de e-mail: cccccamelia@yahoo.com sau la numerele de telefon (004)0339401002, (004)0339401003.

Pe site-ul Muzeului Brăilei se poate citi şi „Un scurt istoric despre elementul elen la Brăila” pe pagina: http://www.muzeulbrailei.ro/rom/manif_proiect_Greci_ScurtIstoric09.htm

De pe pagina următoare http://www.muzeulbrailei.ro/rom/manif_proiect_greci09.htm se pot descărca şi cele două interviuri scrise:

1. Interviul scris adresat persoanelor de origine greacă care au trăit la Brăila şi care încă locuiesc la Brăila sau în alt oraş din România.

2. Interviul scris adresat persoanelor de origine greacă care au trăit la Brăila şi apoi s-au stabilit în Grecia sau altă ţară.

***

Rezultatele proiectului vor constitui infrastructura culturală pentru întemeierea, imediat după finalizarea proiectului, a unui Centru al Diversităţii Culturale a oraşului Brăila, într-un spaţiu alocat de Muzeul Brăilei, deja igienizat, pentru care sperăm să achiziţionăm echipamentul multimedia necesar, exclusiv din sponsorizare. Înfiinţarea acestui Centru – inclusiv echipamentul multimedia necesar – a fost iniţial activitate solicitată în cadrul proiectului, dar AFCN nu a putut finanţa această activitate, fiind limitată de noua legislaţie impusă de criza financiară. În aceste condiţii sponsorizarea a rămas singura soluţie. Centrul va genera alte servicii şi produse culturale, educaţionale şi turistice şi îşi va îmbunătăţi în timp oferta culturală prin creşterea numărului de studii şi iniţiative de valorificare a patrimoniului cultural al etniilor ce au trăit şi influenţat istoria oraşului, pentru a avea acea reprezentativitate completă la nivelul urbei – contribuţia ruşilor lipoveni, a armenilor, a bulgarilor, a evreilor, a turcilor etc.

Am primit deja prima sponsorizare pentru acest Centru de la domnul Athanassios Karafyllidis, grec născut la Brăila, stabilit în Berlin din 1974, patronul restaurantului “Stella di Mare” bei Toni din Berlin, care contactat exclusiv prin e-mail, a avut amabilitatea să răspundă la interviul scris, să vină la Brăila, să viziteze muzeul şi să ofere pentru echipamente 200 euro. Un gest care aminteşte de bunicii şi străbunicii grecilor de astăzi şi actele lor de caritate din vechea Brăila.

Pentru informaţii suplimentare:

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, manager de proiect (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03

Camelia Hristian, asistent de proiect, (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03, cccccamelia@yahoo.com

Ghena Pricop, Şef Secţie Istorie, Muzeul Brăilei, expert patrimoniu (004)0339.40.10.02, (004)0339.40.10.03

Haralambie Răzvan Caravia, preşedintele Comunităţii Elene Brăila, (004)0747.425.562

Camelia Hristian, Şef Serviciu Relaţii Publice

Muzeul Brăilei

www.MuzeulBrailei.ro

www.edituraistros.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s