Braşov: Moare din Ohaba – o tradiţie încă vie

Ohaba

MOARA DIN OHABA – O TRADIŢIE ÎNCĂ VIE

Ultimele instalaţii hidraulice ţărăneşti din Ţara Făgăraşului

Economia tradiţională a satelor româneşti era bazată pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, iar materiile prime obţinute necesitau lucrări de prelucrare cu un mare consum de energie. O serie de tehnologii, utilizând forţa fizică, animală, hidraulică sau eoliană, au avut o răspândire quasi-generală în lumea satului european şi românesc.

Ţara Făgăraşului este străbătută de o reţea bogată de văi care au fost folosite ca sursă de energie pentru acţionarea unor instalaţii tehnice populare. Conscripţia austriacă din 1721 consemnează existenţa a 64 de mori iar statisticile din perioada interbelică înregistrează 128 de mori hidraulice. Practic, în fiecare sat funcţiona cel puţin o moară de apă (uneori două şi chiar trei), una sau două dârste de prelucrat ţesături groase din lână, joagăre de tăiat buşteni, oloiniţe şi cazane de rachiu.

În a doua jumătate a secolului XX numărul instalaţiilor hidraulice se reduce accentuat. Morile rămase în funcţiune abandonează agregatele tradiţionale din lemn şi adoptă roţi metalice şi curele, astfel încât o singură roată de apă să acţioneze mai multe pietre de măcinare şi celelalte agregate.

Aparent toate morile seamănă una cu alta dar în realitate nu există două la fel, ele diferenţiindu-se prin organizarea spaţiului interior, numărul şi amplasamentul pietrelor şi al celorlalte dotări. Dând dovadă de o remarcabilă creativitate şi inventivitate, fiecare morar a adaptat principiile generale de funcţionare la particularităţile morii sale, conferindu-i o originalitate inconfundabilă.

Pentru obţinerea unei făini de calitate, aproape toate morile au fost dotate cu pietre de moară produse în carierele franceze de renume european La Ferté sous Jouarre.

Expoziţia de faţă prezintă ultimele instalaţii hidraulice ţărăneşti găsite în teren, cinci mori de apă şi un joagăr, din păcate acestea funcţionând tot mai rar. Vechea societate rurală este înlocuită cu societatea de consum, care tinde să se generalizeze.

Muzeul de Etnografie Braşov s-a implicat în salvarea unui complex de prelucrare a ţesăturilor groase din lână din comuna Lisa în cadrul unui proiect UE finanţat de Consiliul Judeţean Braşov şi Regione Piemonte – Italia, finalizat în anul 2003, care este o reuşită ştiinţifică, managerială şi turistică notabilă.

Un alt proiect privind conservarea, salvarea morii şi a joagărului din Ohaba, a fost iniţiat de muzeu, dar până în prezent nu s-a reuşit finalizarea lui.

Expoziţia este un semnal către proprietari, autorităţile locale şi regionale, instituţiile abilitate cu protecţia monumentelor şi ONG-uri, pentru identificarea unor soluţii viabile de salvare a acestor ultime instalaţii ţărăneşti hidraulice, care fac parte din patrimoniul tehnic tradiţional din România.

Director

Dr.Ligia Fulga

Cercetator

Dr. Ioan George Andron

Bucureşti: simpozionul VEŞNICĂ CINSTIRE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC

ziua-eroilor

Suntem onoraţi să vă avem printre oaspeţii simpozionului VEŞNICĂ CINSTIRE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC, organizat pentru întimpinarea Zilei Eroilor.

Manifestarea se va desfăşura în data de 27 mai a.c., începând cu ora 1100, la „Sala de spectacole” a Cercului Militar Naţional.

Alături de comunicările de specialitate susţinute de personalităţi marcante, vă veţi putea bucura şi de un program cultural adecvat, susţinut de: corul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, membri ai Ligii Scriitorilor din România – Filiala Bucureşti, o formaţie muzicală a Serviciului Muzicilor Militare ş.a.

Un punct distinct al simpozionului îl constituie lansarea lucrării de memorialistică „Prizonier în lagărele sovietice”, realizată de fostul mr. (r) Sandu V. Cernat.