Posts Tagged Alexandru Ioan Cuza

Galaţi: Exponatul lunii: Metru – etalon din timpul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Afis Exponatul lunii

METRU – ETALON DIN TIMPUL DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

În cadrul Programului de valorificare a patrimoniului cultural naţional derulat de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în luna august a.c. vizitatorii pot admira la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, micro-expoziţia „Exponatul lunii: Metru – etalon din timpul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Piesa expusă este metru etalon din perioada Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unitate de măsură de referinţă, păstrată în acele vremuri la Consiliul Urban al oraşului. Etalonul este confecţionat din alamă, cu gradaţia aplicată pe o bandă de argint, şi este păstrat în cutia sa originală, din lemn.”

Micro-expoziţia organizată de asistent cercetare Ovidiu Nedu, poate fi vizitată în perioada 13 – 31 august 2014, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Proiectul „Exponatul lunii” inaugurat anul trecut de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vizează prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei.

Biroul Relaţii publice

Nicoleta Gheorghe

Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” Galaţi

Str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galaţi

Telefon: (40)236/414228

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Site: http://www.migl.ro/index.html; http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Scrie un comentariu

Galaţi: manifestare culturală “1859 – Anul Unirii”

afis unire

Muzeul de Istorie Galaţi vă invită joi, 24 ianuarie 2013, ora 1300 să luaţi parte la evenimentul istoric prilejuit de actul Unirii de la 24 ianuarie 1859. Cu această ocazie vor fi evocate principalele momente ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

În cadrul acestei manifestări culturale intitulate 1859 – Anul Unirii, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, în calitate de partener vernisează expoziţia Ecouri istorice în plastica românească.


Evenimentul va avea loc la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galaţi.

Biroul Relaţii publice
Gheorghe Nicoleta

Muzeul de Istorie Galaţi

Str. Domneasca, nr. 25, Galaţi

Telefon: (40)236/414228

E-mail: muzeuistoriegalati@yahoo.com, muzeografi.migl@gmail.com

Site: http://www.migl.ro/index.html; http://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati

Scrie un comentariu

București: micro-expoziției “Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza. Personajul, artistul, atmosfera…”

EXPONATUL LUNII IANUARIE LA MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

afis-mnir-cuza

 

„Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza. Personajul, artistul, atmosfera…”

 

În prima lună a anului 2012, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, Muzeul Național de Istorie a României vă invită miercuri, 25 ianuarie 2012, orele 12.00, la vernisajul micro-expoziției „Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza. Personajul, artistul, atmosfera…” .

 

Evident, locul central în cadrul expoziției îl ocupă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pictat de Carol Popp de Szathmari. Cu acest prilej, Muzeul Național de Istorie a României marchează, de fapt, două momente aniversare: împlinirea a 150 de ani de la data la care domnitorul Cuza proclama, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, reunite la București, „Unirea definitivă a Principatelor” (24 ianuarie 1862) și împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Carol Popp de Szathmari, unul din cei mai importanți artiști români ai secolului al XIX-lea (11 ianuarie 1812).

 

Expoziția se concentrează în jurul a trei „componente” principale, exprimate chiar în titlul acesteia. După cum era și firesc, un rol important este acordat „personajului”: Alexandru Ioan Cuza, cel care este, de fapt, „liantul” întregului demers expozițional. Cuza reprezintă o personalitate singulară. El a fost simbolul unei mari cotituri istorice trăite de națiunea sa. Un timp, în Statul care s-a constituit prin strângerea laolaltă a moldovenilor şi muntenilor în unice hotare, persoana sa întruchipa unitatea, căci marile puteri garante au acceptat faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 punând condiţia – greu dacă nu imposibil de îndeplinit – ca noul domnitor să cârmuiască alternativ, într-o capitală sau cealaltă – la Bucureşti sau Iaşi – cu două guverne, două Adunări, două administraţii, deşi titulatura celor două ţări era de cea de Principatele Unite! Doar în persoana domnitorului unirea fusese îndeplinită! În fața Adunărilor reunite la București pe 24 ianuarie 1862, domnitorul spunea: „O viață nouă se deschide astăzi pentru România (…) Credincios misiunei ce mi-ați dat și cunoscând dorința statornică a românilor de a rămâne uniți, am proclamat înaintea D-voastră, cât și înaintea țărei, unirea definitivă a Principatelor. V-am zis că ea va fi precum România o va dori și simți”.

Am avut, apoi, în vedere “artistul”: Carol Popp de Szathmari, cel care este considerat primul fotoreporter de război (de la care se păstrează imagini). Tema unirii Principatelor l-a atras pe documentaristul Szathmari încă din timpul preliminariilor, el editând o serie de litografii (Conferinţa de pace de la Paris – 1856, Solemnitatea deschiderii Divanului Ad-hoc – 29 septembrie 1857, Solemnitatea deschiderii primei Camere naţionale – 29 februarie 1860). Cuza l-a cultivat intens pe entuziastul Szathmari pentru calităţile sale de fin portretist, diplomat şi documentarist, datorită măiestriei de a surprinde realitatea în elementele esenţiale. Relaţiile sale cu domnitorul principatelor s-au amplificat cu ocazia călătoriilor acestuia la Constantinopol (1860 şi 1864), Szathmari fiind prezent în suita oficială. La cererea lui Cuza a realizat desenele pentru stema şi steagul României, proiectul pentru Ordinul Unirii (1864) devenit ulterior, cu uşoare modificări, Ordinul Steaua României, Harta Principatelor Române (1864), proiecte pentru mărci poștale. Din 16 octombrie 1863 este numit de Al. I. Cuza „pictor şi fotograf al Curţii”, artistul marcând evenimentul pe vinietele aflate pe spatele fotografiilor. Szathmari a realizat portretele oficiale ale domnitorului (între care și cel aflat în „centrul” expoziției de față) şi ale soţiei sale, Elena Cuza.

 

S-a căutat, în măsura în care patrimoniul aflat la dispoziție a permis acest lucru, refacerea „atmosferei” surprinsă de artistul plastic în cadrul tabloului (domnitorul este redat în picioare, purtând uniforma de colonel de lăncieri; mâna dreaptă este sprijinită pe o măsuță, pe care se află două documente și chipiul de la uniformă; mâna stângă este pe garda sabiei; în spatele personajului se află un tron și o perdea de catifea de culoare vișinie; Alexandru Ioan Cuza poartă cinci ordine străine, conferite cu diferite ocazii). Pentru reconstituirea „atmosferei”, vor fi expuse câteva dintre elementele constitutive ale picturii: tronul domnitorului, ordinele care apar în tablou: două Ordine „Osmanie” și Ordinul „Medgidie” (otomane), Ordinul „Sf. Mauriciu și Lazăr” (italian) și Ordinul „Mântuitorului” (grecesc), o sabie cu briliante, rubine şi smaralde, oferită de cetăţenii oraşului Turnu Măgurele, având pe lamă următoarea inscripţie: „Suvenir de la cetăţenii comunei Turnu Măgurele Mării Sale Domnitorul Românilor pentru măreţele fapte din 1864”.

Vă invităm așadar să (re)descoperiți două personalități de seamă ale istoriei noastre moderne, într-o atmosferă creată (fie și parțial) cu ajutorul unor exponate deosebite din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.

___________________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Persoană de contact: Cornel Ilie, muzeograf, Secţia Patrimoniu

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1023;

sau

Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_

Scrie un comentariu

România: Obiecte clasate în patrimoniul cultural naţional mobil, legate de Unire şi de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza

24 Ianuarie 1859

Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei a fost în primul rând un deziderat al întregii societăţi româneşti din aceste două principate, de la micii comercianţi şi ţărani până la elita intelectuală, declanşatoare şi coordonatoare a revoluţiei de la 1848 în toate cele trei principate române. Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Ţării Româneşti şi Moldovei este un produs al acestei elite româneşti, şcolite şi formate în centrele culturale din Franţa, Germania şi Italia, elită care a imprimat caracterul democratic şi modern al noului stat românesc, format chiar înaintea Germaniei şi Italiei moderne. Domnia sa, chiar dacă scurtă, a avut darul de a aşeza România pe temelii solide – dacă avem în vedere reformele sale şi instituţiile noi care au luat naştere sub domnia sa – şi de a crea premisele dezvoltării României de după abdicarea sa.

Parafrazându-l pe Nicolae Iorga referitor la Mihai Viteazul, nu putem gândi Unirea din 24 Ianuarie 1859 fără uriaşa personalitate a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost apreciat deopotrivă de masele populare româneşti (în special datorită reformei agrare dar şi a altor măsuri socio-economice, multe în premieră) şi de personalităţi străine cum ar fi Napoleon al III-lea, principele Serbiei Mihail Obrenovici, sultanii otomani Abdul-Medjid I şi Abdul-Aziz sau regele George I al Greciei.

Dorinţa românilor de a trăi într-un stat unitar data cu mult înainte de înfăptuirea unirii, ea fiind împiedicată de factori externi care nu agreau existenţa unui stat puternic. Românii din cele trei principate româneşti erau conştienţi că aparţineau aceluiaşi popor, încă din perioada întemeierii voievodatelor, fapt care a fost consemnat de cronicari şi de biserica ortodoxă prin vocea lui Maxim, mitropolit al Ţării Româneşti în vremea domniei lui Radu cel Mare. Transhumanţa şi pendularea românilor dintr-o parte în alta a Carpaţilor (posibilă de mai multe ori într-o singură generaţie) constantă şi permanentă în tot Evul Mediu românesc a stat la baza unităţii dintre românii de pe tot cuprinsul României moderne. Latinitatea românilor transilvăneni a fost folosită ca armă de rezistenţă împotriva maghiarizării. Dorinţa de unire a românilor într-un singur stat a fost exprimată clar în cadrul marii adunări de la Blaj din 1848 ca replică a încercării conducerii revoluţionarilor maghiari de a anexa Transilvania Ungariei. Alexandru Ioan Cuza şi ceilalţi membrii ai elitei paşoptiste româneşti – Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, I. Heliade Rădulescu etc – au avut meritul de a simţi şi a veni în întâmpinarea acesui deziderat al poporului român, ajuns la mijlocul secolului XIX la un stadiu superior de dezvoltare. La 24 Ianuarie 1859 societatea românească era pe deplin pregătită pentru un astfel de eveniment.

ordinul-unirii

La aniversarea unirii din 24 Ianuarie 1859, dorim să scoatem în evidenţă obiectele clasate în patrimoniul cultural naţional mobil, legate de Unire şi de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, aflate în custodia instituţiilor culturale româneşti. Dintre acestea se disting: Ordinul Unirii urma să fie instituit la împlinirea unei jumătăţi de deceniu de la Unire (24 Ianuarie 1864) dar a întâmpinat opoziţia în special a puterilor vecine: Imperiul otoman în primul rând dar Rusia ţaristă şi Imperiul habsburgic. Instituirea unui Ordin este un act de independenţă şi suveranitate, act ce contravenea statutului României în acel moment în ochii sultanului şi ai puterilor europene. Acest act politic în primul rând (instituirea unui ordin naţional) a trebuit amânat atunci, el având să fie instituit nu după mult timp, în momentul proclamării Independenţei, ocazie cu care a fost instituit Ordinul Steaua României, ordin care se trage direct din Ordinul Unirii – s-a schimbat doar cifra domnească şi deviza “GENERE ET CORDRES FRATRES”, pentru că la 9 Mai 1877 la conducere se afla principele Carol I iar Unirea era deja un act recunoscut, altele fiind acum năzuinţele societăţii româneşti. Instituirea Ordinului Unirii de către Alexandru Ioan Cuza s-a vrut a fi un prim act de independenţă şi suveranitate, făcut poate prea devreme, înainte ca dorobanţii şi roşiorii să-şi fi spus cuvântul la Griviţa şi Plevna.Aman-Proclamarea-Unirii-139695

Legat de Unire este şi tabloul Proclamarea Unirii, pictat în 1861 de Theodor Aman, pictură ce imortalizează momentul votării în Adunarea Electivă din dealul Mitropoliei a alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor Ţări Româneşti, autorul sugerând totodată presiunea maselor de târgoveţi şi ţărani aflate afară, în jurul Mitropoliei, asupra deputaţilor din sală.

tocul-unirea-IST_7510100_227-45La Muzeul Militar Naţional “Regele FERDINAND I” din Bucureşti se păstrează tocul cu care a fost semnat actul Unirii şi tot aici unul din steagurile Unirii, cu

steag-domnesc-cuza-75045

simbolurile celor două principate, acvila cruciată a Ţării Româneşti şi bourul Moldovei cu stea între coarne, însoţite de trofee: flamuri de diferite forme şi având hampe diferite, totul timbrat de o coroană princiară. Prin modul în care au fost respectate regulile heraldice în ceea ce priveşte reprezentarea armorariilor, drapelul figurează poate cel mai bine dezinvoltura naivă, caracteristică entuziasmului lipsit de experienţă a societăţii româneşti ce înţelegea să-şi hotărască singură destinul. Steag-Unirea-districtul-Muscel-IST_7004500_737-1

Aceleaşi observaţii şi despre drapelul Unirii trimis pentru districtul Muscel, drapel aflat în colecţia Muzeul Municipal din Câmpulung.

Se observă faptul că aceste două artefacte referitoare la Unire sunt rodul unor iniţiative locale sau particulare, ceea ce denotă caracterul democratic şi popular al actului Unirii.

proiect-stema-cuza-ARP_7300200_713-2Mult mai profesionist este proiectul pentru stema ţării realizat de Carol Popp de Szathmary, aflat la Muzeul Naţional de Artă al României, unde modul de reprezentare este conform standardelor heraldice. Pe un scut scartelat, în primul cartier, acvila cruciată a Ţării Româneşti este încoronată cu coroană princiară, ţinând în gheare spada şi sceptrul, simbolizând suveranitatea. În al doilea cartier, capul de bour/zimbru cu stea între coarne. Tricolorul românesc este reprezentat într-un scut în inimă pentru a sublinia faptul că ambele principate se află sub acelaşi stindard, anulând prin aceasta eventualele aluzii privind câmpul superior heraldic în care s-ar afla acvila faţă de bour. Scutul timbrat de o coroană princiară deschisă şi având ca suporţi doi delfini, ce fac referire desigur la faptul că tânărul stat avea ieşire la Marea Neagră, cu tot ceea ce ţine de această facilitate geopolitică. Mantoul domnesc de purpură, căptuşit cu hermină şi brodat cu franjuri de aur este susţinut de două stindarde romane ce fac trimitere la originea imperială a poporului român. Totul timbrat de o coroană princiară cu fleuroane închise. Deviza TOŢI ÎN UNU înscrisă pe o eşarfă albastră, reprezintă foarte clar năzuinţa de unire a românilor.

Desigur, alături de aceste artefacte trebuie menţionate tronurile cuplului princiar şi alte obiecte care au aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza, obiecte ce reflectă aprecierea de care s-a bucurat domnul Unirii în ochii personalităţilor străine.

sabie-cuza-IST_7300500_180-21Menţionăm între acestea sabia oferită principelui Cuza de Mihail Obrenovici, care, prin acest cadou, a ţinut să sublinieze preţuirea pe care Serbia o acorda atitudinii prieteneşti a României în problema tranzitului armelor sârbeşti (noiembrie – decembrie 1862) necesare luptei sârbilor pentru eliberarea de sub stăpânirea otomană şi obţinerea independenţei. Este de subliniat inscripţia de pe lama sabiei: AMICUS CERTUS IN RE INCERTA.

Dan-Dragoş Ungureanu, Ania Moldoveanu, Vasile Andrei

clasate.cimec.ro

cimec.ro

Comments (2)

Iaşi: Expoziția “Alexandru Ioan Cuza și organizarea armatei române moderne”

Expoziția „Alexandru Ioan Cuza și organizarea armatei române moderne”

Complexul Muzeal Național „Moldova” – Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii în parteneriat cu  Ministerul Afacerilor Externe, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național Cotroceni, Primăria Municipiului Iași și Garnizoana Iași a organizat expoziția „Alexandru Ioan Cuza și organizarea armatei române moderne”.

Vernisajul expoziției a avut loc luni, 24 ianuarie 2011, orele 14.00, la Muzeul Unirii , fiind  deschisă publicului în perioada 24 ianuarie – 13 februarie 2011.

Expoziția cuprinde piese originale care au aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, documente, arme, decorații, uniforme și accesorii militare  care reflectă contextul istoric al Unirii Principatelor Române.

Sunt expuse, pentru prima dată la Iași, sabia de investitură primită de la sultan, sabia dăruită de prințul Milan Obrenovici al Serbiei, tronul original și tunica de colonel de lăncieri a lui Alexandru Ioan Cuza.

DIRECTOR GENERAL, Dr. Lăcrămioara Stratulat

Dep. Relații Publice, Coralia Costaș

Șef Muzeu, Dr. Senica Țurcanu

Scrie un comentariu

Iaşi: Balul Unirii, ediția I, 24 ianuarie 2011, la Palatul “Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi în colaborare cu Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași organizează Balul Unirii, ediția I, ce va avea loc luni, 24 ianuarie 2011 cu începere de la orele 20.00, la Palatul ”Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa.

Edificiul, care este gazda acestui eveniment, a fost consolidat și restaurat în cadrul Proiectului Guvernamental ”Reabilitarea Monumentelor Istorice din România” F/P 1562 (2006) cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, urmând a-și deschide în curând porțile pentru vizitatori.

Programul serii include momente artistice susținute și realizate cu sprijinul Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” Iași, al Operei Române din Iași, al Filarmonicii „Moldova” Iași şi al Colegiului Național de Artă ”Octav Băncilă” Iași. Cu această ocazie, va avea loc și o licitație de obiecte de artă, moderator Valentin Ciucă, critic de artă.

Director General, Dr. Lăcrămioara Stratulat

Dep. Relații Publice, Coralia Costaș

Șef muzeu, Dr. Senica Țurcanu

Scrie un comentariu

Galaţi: 190 de ani de la naşterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Muzeul de Istorie Galaţi, are plăcerea de a vă invita sâmbătă, 20 martie 2010, orele 1000, să luaţi parte la Masa rotundă cu tema :

„190 de ani de la naşterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza”

Evenimentul va avea loc la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, str. Cuza Vodă, nr.80, Galaţi

51620000190_01

Prezentarea Muzeul de Istorie în evidenţa CIMEC

Prezentarea Muzeul “Casa Cuza Vodă” în evidenţa CIMEC

Scrie un comentariu

Older Posts »
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 88 other followers