Târgul Creatorilor Populari
În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de-a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească, ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică, între orele 10:00 – 20:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. – detalii in materialele atasate si pe Jurnalul Virtual
Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare
Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival – sambata si duminica – au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi). – detalii in materialele atasate si pe
Jurnalul Virtual
Ovidiu Baron
—–
Sef Serviciu Marketing-PR
Complexul National Muzeal “Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40
Mobil 0756 085 773
http://www.muzeulastra.ro
http://www.muzeulastra.com
http://jurnalvirtual.muzeulastra.com
Târgul Creatorilor Populari din Romania
Ediţia a 26-a, 14 – 16 august 2009
În perioada 14 – 16 august 2009, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu organizează cea de-a 26 ediţie a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească, ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică, între orele 10:00 – 20:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.
Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984, participau aproximativ 28 de creatori populari, anul acesta târgul va reuni peste 250 de meşteri populari, reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor, care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.
Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România fiind un spectacol complet: scenografie ( cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori ( meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).
Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.
Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 26 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).
Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.
Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator, atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc Sâmbătă, 15 august de la orele 18:00, dar şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs.
În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.
Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul „ASTRA” este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, iar din 2007şi din Bulgaria, dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.
Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.
Ioana Luca
Simona Gheorghieş
Muzeul Civilizaţiei Transilvane Transilvane „ASTRA”
Participare numeroasa la Festivalul National al Traditiilor Populare
Saptamana trecuta, in care a organizat Festivalul National al Traditiilor Populare, Muzeul ASTRA a primit vizita a 10 521 de persoane in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Numai in ultimele doua zile de festival – sambata si duminica – au fost 7634 de vizitatori. Incasarile de saptamana trecuta depasesc 400 de milioane lei (vechi).
Festivalul Național al Tradițiilor Populare a început cu câteva surprize mai puțin plăcute, legate de conditiile meteorologice, care au pus probleme mai ales în primele două zile. În prima zi de festival ploaia amenința să schimbe planurile organizatorilor de a avea ceremonia de deschidere, urmată de un prim spectacol, în Piața Mare, astfel că aceștia au găsit o nouă soluție, Sala Thalia. Până la urmă, la ora 18,00 vremea era destul de prietenoasă, astfel încât s-a putut ține chiar și parada de costume tradiționale, care fusese anulată în cursul dimineții. Meșterii și rapsozii populari veniți la Festival au defilat pe Bulevardul Victoriei și pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, până în Piața Mare, unde au dansat timp de peste un sfert de oră.
Au sosit la Festival ansambluri din Giurgiu, Neamț și Brașov, dar și din sudul Ucrainei și din Serbia, de pe Valea Timocului. După un scurt moment de vizitare a expoziției ”Tradiția unui festival”, găzduită de Primăria Municipiului Sibiu, alaiul de muzicanți, meșteri și dansatori s-a îndreptat, cântând, înspre Sala Thalia, care s-a umplut imediat de iubitori ai tradițiilor populare. După cuvântul de bun venit adresat de organizatori, au rostit alocuțiuni reprezentantul ICR – dl. Bogdan Jitea -, al Ministerului de Externe – dl. Mircea Gherboveț -, dar și ai ansamblurilor invitate. Spectacolul de deschidere a fost antrenant, aplauzele exprimând din plin entuziasmul publicului.
Ansamblul ”Dor basarabean” din Ucraina, coordonat de dl. Viorel Popescu, a prezentat spectacole de înaltă ținută artistică, cu selecții diferite pentru fiecare spectacol în parte. Tinerii artiști veniți din Sudul Ucrainei au un repertoriu foarte bogat, atât din zona lor de proveniență, cât și din zonele etnografice din România. Entuziasmul extraordinar, bucuria cu care au dansat au făcut ca membrii ansamblului ”Dor basarabean” să câștige repede simpatia generală a publicului.
Impresionantă a fost și participarea județului Brașov, de unde s-au remarcat în mod deosebit dansatorii, dar și Horitoarele din Grid, la a căror șezătoare de duminică, organizată în curtea Gospodăriei de la Lisa, au participat peste 100 de persoane. Horitoarele au refăcut perfect atmosfera șezătorii tradiționale, povestind întâmplări petrecute în sat, ghicitori, glume, strigături, cântece specifice zonei și multe altele. A fost o adevărată scenetă populară, regizată perfect de doamnele venite din Grid.
Ansamblul ”Doina Dunării” din Giurgiu a prezentat, de asemenea, spectacole de foarte bună calitate, dansurile și cântecele fiind antrenante și transmițând o atmosferă de sărbătoare. Porniți în periplu prin gospodăriile din Muzeul în aer liber, călușarii au atras, sâmbătă dimineața, un alai impresionant.
Participanții din județul Neamț au excelat în secvențele de dans, oferind și reprezentații ale obiceiului tradițional ”Capra” și o mică scenetă care să-i transpună pe spectatori în spațiul etnografic-cultural din zona Moldovei.
Rapsozii veniți de pe Valea Timocului ne-au bucurat din nou cu un repertoriu specific minorității române din Serbia, evidențiindu-se mai ales secvențele muzicale.
Nu trebuie uitați nici meșterii populari, care au făcut demonstrații ale artei lor tuturor celor doritori să se familiarizeze cu acestea. Unii vizitatori au putut să afle câte ceva despre secretele războiului de țesut – lucrând efectiv la acesta, preț de câteva minute, sub atenta supraveghere a unei doamne foarte pricepute -, au putut lucra cu o suveică de mână, au aflat câteva elemente de bază legate de încondeiatul ouălor sau au descoperit rețete culinare tradiționale.
Cei mai pricepuți dintre meșterii și rapsozii prezenți la eveniment au fost răsplătiți cu diplome de excelență și au fost primiți în Academia Artelor Tradiționale.
Ovidiu Baron
Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC
.jpg)
.jpg)
