Archive for expoziţii

București: Expozitie multisenzoriala pentru nevazatori si deficienti de vedere la Muzeul Colectiilor de Arta

Experienta Caravaggio

Expozitie multisenzoriala pentru nevazatori si deficienti de vedere

la Muzeul Colectiilor de Arta

Muzeul National de Arta al Romaniei, Galeria DiTACTA din Zagreb, Ministerul Culturii din Republica Croatia si Ambasada Republicii Croatia la Bucuresti va invita marti, 14 octombrie 2014, orele 14.30 la vernisajul expozitiei multisenzoriale pentru nevazatori si deficienti de vedere Experienta Caravaggio – Cina la Emaus, deschisa la Muzeul Colectiilor de Arta (Calea Victoriei nr. 111, corp A).

Vernisajul are loc in prezenta dnei Natasa Jovicic, istoric de arta, director al Galeriei DiTACTA din Zagreb. Expozitia se adreseaza in principal, dar nu exclusiv, persoanelor cu deficiente de vedere si este deschisa in perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2014. Gazduita de Muzeul National de Arta al Romaniei la Muzeul Colectiilor de Arta, intr-un spatiu dedicat persoanelor cu deficiente de vedere, aceasta este prima expozitie itineranta de acest fel deschisa in Romania.

Vizitatorilor li se ofera posibilitatea sa se familiarizeze cu una dintre capodoperele pictorului italian Caravaggio, Cina la Emaus, aflata in colectia National Gallery din Londra. Expozitia cuprinde cinci diagrame tactile realizate din sticla, special concepute si explicate de istoricul de arta Natasa Jovicic, pe baza unei metodologii proprii. Un audioghid, disponibil in limbile romana si engleza, completeaza experienta vizitarii.

Muzeul National de Arta al Romaniei continua in acest fel seria de proiecte, initiate in 2013, care au ca obiectiv principal facilitarea accesului persoanelor cu deficiente de vedere la patrimoniul pe care il detine.

Expozitia poate fi vizitata de sambata pana miercuri intre orele 10.00-18.00 (inchis joia si vinerea). Pentru grupurile organizate de elevi si persoane cu deficiente de vedere este necesara programarea cu minimum o saptamana in avans, la telefon 021.314.81.19 sau la adresa de e-mail educatie@art.museum.ro. Pentru grupuri, se asigura asistenta din partea unui specialist in educatie muzeala in zilele de luni, marti si miercuri.

Alina Patru

Sectia Educatie, Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing

Muzeul National de Arta al Romaniei
Calea Victoriei 49-53, Sector 1, Bucuresti 010063

Telefon: +4 021 314. 81. 19/ +4 021 313. 30. 30 int. 923

Program de vizitare: miercuri – duminica
11.00 – 19.00 (mai – septembrie)
1 0.00 – 18.00 (octombrie – aprilie)
Accesul gratuit in prima miercuri din luna

Scrie un comentariu

Iași: Simpozionului Internaţional MONUMENTUL – TRADIŢIE şi VIITOR

afis-simpozion--monumentul-iasi

În perioada 9-12 octombrie 2014 se va desfăşura ediţia a XVI-a a Simpozionului Internaţional MONUMENTUL – TRADIŢIE şi VIITOR

Organizatori
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Complexul Muzeal Naţional ,,Moldova” Iaşi
Primaria Municipiului Iaşi
Institutul Naţional al Patrimoniului Bucureşti
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi
Agenția Națională Arheologică Chișinău

Tematica ediţiei a XVI-a:

1. VIAŢA MONUMENTELOR – ISTORIE, ARHITECTURĂ, ARHEOLOGIE
2. MOŞTENIREA BRÂNCOVENEASCĂ IERI ŞI ASTĂZI
3. RESTAURATORUL HORIA TEODORU – 120 DE ANI DE LA NAŞTERE
4. TEHNICI ŞI TEHNOLOGII DE RESTAURARE A MONUMENTELOR ISTORICE

 

SINTEZĂ PROGRAM

 

Joi, 9 octombrie 2014

Ora 9.00: Primirea invitaților

Ora 10.00: Vernisajul expoziției „Orașul Iași – memoria monumentelor”

Curatori: Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alin Saidac

Ora 10.30: Lansare de carte: „Monumentul”, XV. Lucrările celei de-a XV-a ediții a Simpozionului Național „Monumentul – Tradiție și Viitor”, Iași, octombrie 2013, volum coordonat de Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim și Lucian-Valeriu Lefter, Editura Doxologia, Iași, 2014.

Ora 11.00: Deschiderea oficială a lucrărilor Simpozionului cu Binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei

Mesaje de salut din partea organizatorilor principali și a oficialităților

Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani

· Mesaj din partea Academiei Române

· Mesaj din partea Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași

· Prezentare volum: Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi heraldică. Volumul III. Familia Cantacuzino, coordonator şi autor Mihai Dim. Sturdza, Editura Simetria, Bucureşti, 2014

· Prezentare volum: Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, editori Mircea Ciubotaru și Lucian-Valeriu Lefter, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Iași, 2014

afis-proiect-cultural-INP-simpozion-monumentul-iasi

Ora 15.00: Vernisajul expoziției „Restauratori români: arhitectul Horia Teodoru – 120 de ani de la naștere”

Organizator: Institutul Național al Patrimoniului

Vernisajul expoziției „Monumente istorice din județul Iași fotografiate de Horia Teodoru. Fotografii din fototeca Institutului Național al Patrimoniului

Organizator: Institutul Național al Patrimoniului

Vernisajul expoziției „Cetatea Soroca”

Prezentări de carte:

· „Arheologia preventivă în Republica Moldova”, vol. I, nr. 1-2, 2014, Chișinău, 2014.

· Narcis-Dorin Ion, „Palate din București”, Editura NOI Mediaprint, București, 2014.

· Oana Marinache, Cristian Gache „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României”, Editura Istoria Artei, București, 2014

· Sorin Iftimi, „Heraldica Palatului Sturdza de la Miclăuşeni”, Editura Doxologia, Iași, 2014

Orele 16.00-20.00: Lucrări pe secțiuni

Ora 20.00: „Omnes homines morituri sunt”.

Comemorarea personalităților implicate în cercetarea, conservarea și restaurarea monumentelor din România, Biserica Banu

 

Vineri 10 octombrie 2014

Orele 9.00-13.00: Lucrări pe secțiuni

Orele 15.00-19.00: Lucrări pe secțiuni

Ora 19.00: In memoriam: Ion Mitican.

„Bătaia cu flori” pe Ulița Lăpușneanu. Moment susținut de membri Școlii „Tango Feliz” Iași

Ora 19.30: Concert de Fanfară

Organizatori:

o Asociația „Alexandru Lăpușneanu”

o Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii

o Garnizoana Iași

 

Sâmbătă, 11 octombrie 2014 – Duminică, 12 octombrie 2014

Ora 7.00: Vizită de documentare la monumente brâncovenești din Transilvania și Țara Românească

Scrie un comentariu

București: Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70

Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70
Sala Dalles, Muzeul Național de Artă Contemporană
Bulevardul Nicolae Bălcescu nr.18, sector 1, București
Orar: Miercuri – Duminică, 10 am – 6 pm
www.mnac.ro
Deschidere: Joi, 9 octombrie, ora 19.00
Curatori: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban
Vederi Încântătoare este prima expoziție dedicată unuia dintre cele mai coerente și inovative proiecte ale modernității postbelice în arhitectura românească – planificarea în scopuri turistice a litoralului Mării Negre în perioada anilor ‘60 și ‘70.
Neavând pretenția de a aborda în mod exhaustiv proiectul litoralului românesc, traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernității de tip socialist, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura de loisir le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.
Vederi Încântătoare propune o noua lectură a identității vizuale și simbolice a litoralului românesc al Mării Negre plasând arhitectura în centrul unei culturi vizuale specifice epocii, esențială deopotrivă în înțelegerea politicilor turistice locale și a experienței modernizării. Astfel, expoziția își extinde cadrul de cercetare dinspre politicile spațiului către politicile imaginii, revizitând cele mai importante lucrări ale acestui laborator arhitectural între 1957–1973.
Urmărind efectul de mise-en-scène al arhitecturii de loisir, cadru sensibil de interacțiune între discursul dezvoltatorului (statul), al arhitectului și al utilizatorului (turistul), expoziția înregistrează modul în care arhitectura timpului liber este integrată mecanismului oficial de promovare a narațiunilor de succes ale socialismului autohton. „Noua obiectivitate” reafirmată de discursul arhitectural este secondată în planul reprezentării vizuale de limbajul seducător al expresiilor formale, de claritatea și expresivitatea designului. În acest fel, arhitectura deloisir, ca teritoriu vizual autonom, reușește să redefinească convențiile de citire ale ideilor modernității în plan local, fără a le limita la un set de proceduri și tehnologii, readucând în subsidiar, prin varietatea de tipologii și prin estetismul soluțiilor constructive, tema arhitectului ca autor.
Experiența litoralului este un episod important al modernității postbelice românești ce trebuie analizat în contextul cadrului organizat de petrecere a timpului liber, a raționalizării consumului, a condițiilor particulare de mobilitate ale turistului. Dincolo de complicata interdependență dintre preocupările ideologice, politicile de dezvoltare ale statului și practicile arhitecturale, proiectul subliniază integrarea programului arhitecturii de loisir din România într-un discurs transnațional, examinând difuzarea conceptelor și principiilor modernismului de tip occidental în economia și realitatea socialistă și modul lor particular de aplicare.
Explorarea expresiilor seducătoare ale arhitecturii litoralului și impactul turismului de masă asupra societății pornește de la o lectura atentă a microcosmosului socialist, descriind diversele practici de reprezentare ale arhitecturii (spațiu de recreere colectivă și decor al utopiei socialiste) și pragmatismul economic (politicile turistice ale anilor ’60 și ’70, atenția acordată tehnologizării și industrializării).
Designul expoziției de la Sala Dalles este conceput în formatul unor sateliți expoziționali ce cuprind fotografii de arhivă, o selecție de studii de caz – tipologii arhitecturale și planuri asociate cu o serie de referințe vehiculate de ambele părți ale Cortinei de Fier, interviuri, filme de propagandă, alături de lucrările artiștilor Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.
Proiect organizat de Asociația pepluspatru.
Expoziția, precum și publicația și seminarul care o însoțesc sunt realizate cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Institutul Cultural Român, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a Revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.
Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri media: Agerpres, Zeppelin, Arhitext, Igloo, arhiforum.ro, feeder.ro, Șapte Seri, Radio France Internationale
Eveniment conex

Seminarul: Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber.
Marți, 4 noiembrie, ora. 17.00
Muzeul Național de Artă Contemporană
Str. Izvor, nr.2–4, Palatul Parlamentului, aripa E4, București, intrarea prin Calea 13 Septembrie, poarta B3
Participanți:
Elvan Altan, Facultatea de Arhitectură, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscow; Carmen Popescu, Architectural History, University Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academy of Arts Vienna.
Moderat de: Ana Maria Zahariade, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.

Curatorii expoziției ar dori să mulțumească următorilor pentru sprijinul necondiționat acordat în realizarea acestui proiect: Alexandru Bălan, Miruna Berindei, Corina Bucea, Christine Böhler, Anca Borgovan, Radu Calotă, Maria Derntl, Teodor Frolu, Kemal Ghengiomer, Dinu Gheorghiu, Ruxandra Gheorghiu, Irina Ghioca, Marina Hasnaș, Irina Iacob, Nicu Ilfoveanu, Iuliana Maxim, Rodica și Alexandru Panaitescu, Cristian Popescu, Gabriel Rădulescu, Octavian Ruse, Monica Sebestyen, Victor Sebestyen, Irina Tulbure, Vasile Telea, Raluca Velisar.
_______________
Enchanting Views
10.10 – 23.11.2014
Romanian Black Sea Tourism Planning and Architecture of the ’60s and ’70s
Dalles Hall, National Museum of Contemporary Art
18, Nicolae Bălcescu Avenue, 1st District, Bucharest
Hours: Wednesday – Sunday, 10 am – 6 pm
www.mnac.ro
Opening: Thursday, 9 October, 7:00 pm
Curators: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban
Enchanting Views is the first exhibition devoted to one of the most coherent and innovative projects of post-war modernity in Romanian architecture, namely, the tourist development of the Black Sea coastline during the 1960s and 1970s.
While the exhibition do not pretend to have an exhaustive view on the Romanian coastline planning strategies, it has attempted to put together a display able to capture the role played by this vast architectural endeavor and development in articulating a new vision of socialist modernity, directly reflecting on the implicit representations that leisure architecture projected in the visual and social space of the period.
Enchanting Views proposes a new reading of the visual and symbolic identity of the Romanian Black Sea coastline, placing architecture at the center of a time-specific visual culture, essential both to understanding the local tourism policies and the experience of modernity. Thus, the exhibition expands its research framework from the politics of space to the politics of image, revisiting some of the most important works of this architectural laboratory between 1957 and 1973.
Tracing the mise-en-scène effect of leisure architecture, a sensitive framework for the interaction between the discourse of the developer (the state), of the architect and of the user (the tourist), the exhibition records the manner in which the leisure program is integrated to the official mechanism of promoting the successful narratives of socialism. The “new objectivity,” reasserted by the architectural discourse, is accompanied, in the plane of visual representation, by the seductive language of formal expressions, by the clarity and expressiveness of design. Thus, leisure architecture as an autonomous visual territory manages to redefine the conventions of reading the ideas of modernity locally, without restricting them to a set of procedures and technologies, restoring the theme of the architect-author through the varied range of typologies and the aestheticism of the building solutions.
The experience of the coastline is an important episode of Romanian post-war modernity which needs to be analyzed in the context of the organized mode of spending the leisure time, of the rationalization of consumption and of the particular conditions of mobility of the tourist. Beyond the intricate interdependence between the ideological concerns, the state development policies and the architectural practices, the project underlines the integration of the leisure architecture program in Romania in a trans-national discourse, examining the dissemination of the concepts and principles of Western modernism in the socialist economy and reality and the particular manner of enforcement thereof.
The exploration of the seductive expressions of seaside architecture and the impact of mass tourism on society start from a careful reading of the socialist microcosm, describing the varied practices of representation of leisure architecture (as a collective recreational space and a setting of socialist utopia), the economic pragmatism (the tourist policies of the 1960s and 1970s, the interest for technologization and industrialization).
The design of the Dalles Hall display is conceived in the form of exhibition satellites which contain the archive photographs, a selection of case studies – architectural typologies and plans associated with a series of references circulated between both sides of the Iron Curtain, interviews, propaganda movies, and works by artists Ion Grigorescu and Nicu Ilfoveanu.
Project organized by the pepluspatru Association.
The exhibition, as well as the publication and the accompanying seminar have been produced with the support of the National Museum of Contemporary Art Bucharest, the Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, ERSTE Foundation, the Chamber of Architects in Romania, the Romanian Cultural Institute, The Dobrogea local subsidiary of the Chamber of Architects, The Union of Romanian Architects – Arhitectura Magazine image archive, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.
Cultural project financed by the Administration of the National Cultural Fund.
Media partners: Agerpres, Zeppelin, Arhitext, Igloo, arhiforum.ro, feeder.ro, Șapte Seri, Radio France Internationale
Related event
Seminar: Situating Modernity in the Black Sea Region. Trans-cultural Encounters, Ambivalent Maps and Leisure Architecture.
The National Museum of Contemporary Art
Izvor Street, no. 2–4, Bucharest
Tuesday, 4 November, 5:00 pm
Participants:
Elvan Altan, Architecture Faculty, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu” Bucharest; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscow; Carmen Popescu, Architectural History, University Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academy of Arts Vienna.
Moderated by: Ana Maria Zahariade, University of Architecture and Urbanism “Ion Mincu” Bucharest.

The curators of the exhibition would like to thank the following for their unconditional support in the achievement of this project: Alexandru Bălan, Miruna Berindei, Corina Bucea, Christine Böhler, Anca Borgovan, Radu Calotă, Maria Derntl, Teodor Frolu, Kemal Ghengiomer, Dinu Gheorghiu, Ruxandra Gheorghiu, Irina Ghioca, Marina Hasnaș, Irina Iacob, Nicu Ilfoveanu, Iuliana Maxim, Rodica and Alexandru Panaitescu, Cristian Popescu, Gabriel Rădulescu, Octavian Ruse, Monica Sebestyen, Victor Sebestyen, Irina Tulbure, Vasile Țelea, Raluca Velisar.

Scrie un comentariu

Mogoşoaia: vernisajul retrospectivei Ştefan Râmniceanu: URME şi ATELIERAMNICEANU

Primaria Municipiului Bucureşti şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti au onoarea să vă invite la palatul Mogoşoaia, în perioada 10 octombrie – 4 decembrie 2014, la vernisajul retrospectivei Ştefan Râmniceanu: URME şi ATELIERAMNICEANU.

Retrospectiva URME aduce în faţa publicului o selecţie însumând peste  300 de lucrări remarcabile, multe împrumutate din colecţii private, corolarul celor 26 de ani de pictură şi succes în galeriile europene.
Expoziţia va fi inaugurată la palatul Mogoşoaia vineri, 10 octombrie,  ora 16.00, de academicianul Răzvan Theodorescu, alături de criticul de  artă Magda Cârneci, ATELIERAMNICEANU fiind apoi prezentat, începând cu
ora 19.00, de artistul însuşi.
Ionela Bobe relatii_publice@palatebrancovenesti.ro

Scrie un comentariu

Timișoara: Expoziția Ștefan Câlția "Locuri"

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA – Expoziție Ștefan Câlția “Locuri”

3 OCTOMBRIE – 5 DECEMBRIE 2014
DESCHIDERE: VINERI, 3 OCTOMBRIE 2014, ORA 18.00
PALATUL BAROC, PIAȚA UNIRII NR.1, TIMIȘOARA
Program de vizitare: zilnic, între orele 10-18 (luni închis)

Muzeul de Artă Timișoara, în parteneriat cu Galeria Posibilă din București, organizează astăzi, 3 octombrie, la ora 18.00, în Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, Timișoara deschiderea expoziției Ștefan Câlția – Locuri
Vernisajul va avea loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timișoara.
Evenimentul se va bucura de prezența maestrului Ștefan Câlția, a lui Matei Câlția, manager cultural și a Prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara. *
După mai bine de 10 ani de la ultima expoziției la Timișoara, reputatul artist plastic se reîntoarce în orașul în care și-a petrecut o parte din viață, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Lucrările vor fi expuse pe simezele de la etajul al doilea al muzeului pentru două luni, până în
data de 5 decembrie a.c. După cum maestrul însuși spunea, în conferința de presă care a precedat evenimentul, expoziția nu dorește să fie o retrospectivă, ci va prezenta lucrările sale recente, multe dintre ele legate de Timișoara.
”Îi sunt dator Timișoarei pentru bunii ani ai tinereții, pentru Piața Unirii, pentru nopțile în care fugeam de la internatul liceului în Parcul Rozelor, pentru profesorii extraordinari pe care i-am avut aici. Dar nu din datorie vin și tot revin aici. Vin pentru că iubesc acest loc, dar și pentru un motiv ascuns, pe care am să-l spun acum. Cândva, cu câțiva ani
înainte ca Sibiul să fie Capitală Culturală Europeană, am făcut o expoziție acolo și cred că am convins niște oameni să creadă în această posibilitate.
Vă doresc să vă zbateți pentru o Timișoară Capitală Culturală a Europei și sper ca expoziția mea să urnească puțin acest lucru”, a declarat artistul.
Ştefan Cȃlţia creează, de cȃteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce
nu îşi iese, însă, niciodată din matcă.
Uneori este vorba despre nesfȃrşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strȃnge în jurul lor, formând un
teatru. În desenele uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Pe alocuri, forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.
Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Cȃlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor
expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atȃt de diferite, va pune în evidenţă  faptul că acest cortegiu tematic s-a
dezvoltat păstrînd mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine.
Născut la Braşov şi copilărind în satul Şona, de lîngă Făgăraş, Ştefan Cȃlţia şi-a început formaţia de artist la Timişoara, ca elev al profesorului Julius Podlipny, a cărui personalitate i-a fundamentat parcursul. Aducerea unui corpus de lucrări relevant, la modul metonimic,
pentru opera sa întreagă, rezultat al acestui parcurs, la Timişoara are, așadar, şi o semnificaţie simbolică. În cadrul conceptului expoziţional, legătura cu locul în care această retrospectivă se petrece este marcată prin introducerea în traseu a unui spaţiu-enclavă, dedicat unui fragment
discret, însă emblematic al istoriei acestuia: prezenţa în Timişoara, la sfârşitul secolului al XIX-lea a grădinarului şi [peisagistului] Mühle, una dintre acele personalităţi care au conectat oraşul, într-un moment istoric specific, la viaţa economică şi culturală europeană.  Oraşul Timişoara este
privit, astfel, ca un *loc* care dă sens şi care, la rȃndu-i, este investit cu sens doar atunci cȃnd este considerat în lumina relaţiei cu un destin specific.

Bogdan Nădăştean
Compartiment Relaţii Publice
Muzeul de Artă Timişoara
0256-491592
www.muzeuldeartatm.ro
https://www.facebook.com/muzeuldeartatm

Scrie un comentariu

București: Premiile concursului Cele mai frumoase cărţi din România decernate în cadrul vernisajului expoziţiei de design de carte

• Anunţarea premiilor: luni, 6 octombrie, ora 19.00, la UNAgaleria, Bucureşti
- 9 premii pentru design de carte şi o menţiune a juriului
• Expoziţia „Cele mai frumoase cărţi”: deschisă publicului în perioada 6-16 octombrie 2014, UNAgaleria, Bucureşti
- 39 titluri finaliste selectate pentru expoziţie și o selecție de cărti frumoase din Franța

Luni, 6 octombrie, începând cu ora 19.00, la UNAgaleria din Bucureşti (str. General Budişteanu nr. 10), are loc gala de premiere a caştigătorilor Concursului naţional de design de carte, ediţia a treia. Cele nouă premii acordate de juriu sunt: Premiul I, Premiul II, Premiul III şi şase premii speciale: Premiul pentru ilustraţie, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru un tânăr designer, Premiul pentru carte de artist (categorie specială cu lucrări jurizate separat), la care se adaugă şi un premiu oferit pentru un autor experimentalist: Premiul pentru experiment tipografic. Mai mult decât atât, o Menţiune a juriului arată aprecierea membrilor acestuia pentru demersul consecvent al unei edituri, privită drept un reper de bună practică în producţia de carte din România. Fondul de premiere este de 5.000 de lei. Premiul pentru un tânăr designer, oferit cu sprijinul Institutului Cultural Român, constă în susţinerea unei deplasări la Târgul Internaţional de Carte Salon du Livre, Paris 2015.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 6-16 octombrie 2014 la UNAgaleria, Bucureşti. Expoziţia de anul acesta conţine exemple de bună practică în tipărire, legare, design şi layout, dar mai ales câteva exemple de cărţi unitare şi coerente, care adună sub aceleaşi coperţi idee, producţie şi talent, cărţi emblematice pentru posibilităţile extraordinare ale pieţei editoriale româneşti şi care pot rămâne puncte de referinţă în design-ul de carte românesc. Prin sprijinul Institutului Francez din București, este expusă și o selecţie reprezentativă de cărţi frumoase din Franţa care ne oferă ocazia de a aşeza într-un context mai larg producţia de carte din România. De la carte de copii la carte de artă, cărţile Editurii Flammarion acoperă arii diverse şi au fost alese cu grijă pentru a ne oferi exemple de producţie remarcabilă şi design echilibrat. Colecţia Editurii Flammarion include şi două cărţi premiate în Franţa la concursul ”La Nuit du livre”, respectiv albumul “Chefs d’oeuvre du Musée d’Orsay” și cartea-obiect “Paris Haute Couture”.

În 2014, în concursul „Cele mai frumoase cărţi” au fost înscrise 196 de titluri, dintre care juriul a selectat 39 de cărţi/serii, care vor fi expuse concomitent în luna octombrie la Bucureşti şi la Frankfurt.

Membrii juriului au fost: Corinne Trovarelli (preşedinte), Arina Stoenescu, Timotei Nădăşan, Daniela Chiorean, Alexe Popescu, Anca Mihuleţ şi Mihaela Paraschivu.

Deliberarea jurului pentru „Cele mai frumoase cărţi” realizate în ultimul an în România a urmărit câteva principii de bază în ceea ce priveşte calitatea unei publicaţii: originalitatea, coerenţa tipăriturii, excelenţa tipografică, capacitatea de a comunica idei înalte, balansul între scris şi imagine, dar şi mesajul final pe care orice carte trebuie să îl adreseze cititorilor săi. (Anca Mihuleţ)

Imagini din timpul jurizării şi lista completă a cărţilor care vor fi prezentate în expoziţie pot fi consultate pe www.celemaifrumoasecarti.ro. Printre acestea se numără atât cărţi realizate de edituri prestigioase, cât şi titluri publicate de edituri mici sau chiar de către autori.

Proiectul cultural Cele mai frumoase cărţi 2014 este organizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Organizator: Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură
Proiect cultural finanţat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional
Parteneri: Institutul Francez din Bucureşti, UNARTE, Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, Cărtureşti, Global Mindscape, Arta Grafică, Agressione, Sappi, Vincon România, Asociaţia Da’ De Ce,
Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Dilema Veche, 24 FUN, Modernism, Hyperliteratura, Igloo, Agenţia de carte, Bookaholic, Librăria Kyralina, B24kids, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro

Scrie un comentariu

Timișoara: Expoziția Ștefan Câlția "Locuri"

final-panou

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA – Expoziție Ștefan Câlția “Locuri”

3 OCTOMBRIE – 5 DECEMBRIE 2014

DESCHIDERE: VINERI, 3 OCTOMBRIE 2014, ORA 18.00

PALATUL BAROC, PIAȚA UNIRII NR.1, TIMIȘOARA

Program de vizitare: zilnic, între orele 10-18 (luni închis)

Muzeul de Artă Timișoara, în parteneriat cu Galeria Posibilă din București, organizează vineri, 3 octombrie, la ora 18.00, în Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, Timișoara

 

deschiderea expoziției Ștefan Câlția – Locuri

 

Vernisajul va avea loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timișoara.

Evenimentul se va bucura de prezența maestrului Ștefan Câlția, a lui Matei Câlția, manager cultural și a Prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

 

După mai bine de 10 ani de la ultima expoziției la Timișoara, reputatul artist plastic se reîntoarce în orașul în care și-a petrecut o parte din viață, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Lucrările vor fi expuse pe simezele de la etajul al doilea al muzeului pentru două luni, până în data de 5 decembrie a.c. După cum maestrul însuși spunea, în conferința de presă care a precedat evenimentul, expoziția nu dorește să fie o retrospectivă, ci va prezenta lucrările sale recente, multe dintre ele legate de Timișoara.

”Îi sunt dator Timișoarei pentru bunii ani ai tinereții, pentru Piața Unirii, pentru nopțile în care fugeam de la internatul liceului în Parcul Rozelor, pentru profesorii extraordinari pe care i-am avut aici. Dar nu din datorie vin și tot revin aici. Vin pentru că iubesc acest loc, dar și pentru un motiv ascuns, pe care am să-l spun acum. Cândva, cu câțiva ani înainte ca Sibiul să fie Capitală Culturală Europeană, am făcut o expoziție acolo și cred că am convins niște oameni să creadă în această posibilitate. Vă doresc să vă zbateți pentru o Timișoară Capitală Culturală a Europei și sper ca expoziția mea să urnească puțin acest lucru”, a declarat artistul.

Ştefan Cȃlţia creează, de cȃteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce nu îşi iese, însă, niciodată din matcă.

Uneori este vorba despre nesfȃrşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strȃnge în jurul lor, formând un teatru. În desenele uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Pe alocuri, forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.

Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Cȃlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atȃt de diferite, va pune în evidenţă  faptul că acest cortegiu tematic s-a dezvoltat păstrînd mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine.

Născut la Braşov şi copilărind în satul Şona, de lîngă Făgăraş, Ştefan Cȃlţia şi-a început formaţia de artist la Timişoara, ca elev al profesorului Julius Podlipny, a cărui personalitate i-a fundamentat parcursul. Aducerea unui corpus de lucrări relevant, la modul metonimic, pentru opera sa întreagă, rezultat al acestui parcurs, la Timişoara are, așadar, şi o semnificaţie simbolică. În cadrul conceptului expoziţional, legătura cu locul în care această retrospectivă se petrece este marcată prin introducerea în traseu a unui spaţiu-enclavă, dedicat unui fragment discret, însă emblematic al istoriei acestuia: prezenţa în Timişoara, la sfârşitul secolului al XIX-lea a grădinarului şi [peisagistului] Mühle, una dintre acele personalităţi care au conectat oraşul, într-un moment istoric specific, la viaţa economică şi culturală europeană.  Oraşul Timişoara este privit, astfel, ca un loc care dă sens şi care, la rȃndu-i, este investit cu sens doar atunci cȃnd este considerat în lumina relaţiei cu un destin specific.

Bogdan Nădăştean
Compartiment Relaţii Publice
Muzeul de Artă Timişoara
0256-491592
www.muzeuldeartatm.ro
https://www.facebook.com/muzeuldeartatm

Scrie un comentariu

« Newer Posts · Older Posts »
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 91 other followers