Archive for expoziţii

Iași: Fragmentele de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași, expuse la MNIR

Fragmentele de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași,

expuse la MNIR în luna iulie 2014

AFIS_Exponatul lunii iulie 2014-1

În cadrul proiectului Exponatul lunii, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă, în luna iulie 2014, trei fragmente de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Vernisajul microexpoziției are loc vineri, 18 iulie 2014, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, București.


MNIR a iniţiat în perioada 2011-2012, conservarea și restaurarea celor trei fragmente de pictură murală, extrase de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi în timpul lucrărilor care au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Din extragerile parţiale de pictură murală de la Biserica Trei Ierarhi, iniţiate în timpul restaurării de către arhitectul Lecomte du Noüy, s-au păstrat doar câteva fragmente. O parte dintre acestea sunt expuse în sala gotică a vechii catedrale a Mitropoliei din Iaşi (transformată în muzeu), printre care un portret al lui Vasile Lupu împreună cu portretele primei sale soţii, Tudosca, al fiului Ioan şi al fiicei Ruxandra. Trei dintre fragmentele extrase se află la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Fragmentul nr. 1, Supliciul Sfântului Eustaţie, este cea mai mare dintre cele trei picturi murale extrase şi reprezintă martiriul Sfântului Eustaţie. Sfântul este zugrăvit împreună cu familia sa (soţia şi cei doi fii ai săi, Agapie şi Theopist) în timpul supliciului prin ardere într-un vas de aramă în formă de bivol.

Fragmentul nr. 2, Sfânt cu aureolă în relief, ilustrează un portret de sfânt din iconografia bizantină, neidentificat din cauza absenţei inscripţiei ce s-a pierdut odată cu fondul din jurul aureolei. Sfântul a fost zugrăvit cu barbă, are o mantie purpurie şi o aureolă în relief, decorată cu motive vegetale stilizate şi poleită cu foiţă galben aurie.

Fragmentul nr. 3 este un portret al domnitorul Moldovei, Vasile Lupu. Chipul voievodului este reprezentat cu sprâncene negre, cu barbă şi mustăţi. Poartă pe cap o căciulă neagră cu surguci. Este înfăţişat în costum de ceremonial, haină roşie cu două rânduri de brandenburguri şi o mantie neagră deasupra.

Ca în multe alte situaţii, aceste picturi murale au fost afectate de-a lungul istoriei de numeroase cauze de degradare, cum ar fi invaziile şi incendiile ce le-au însoţit sau cutremurele succesive care, începând din secolul al XVIII-lea, au afectat periodic biserica. Toate acestea au motivat constant, intervenţii de refacere la nivelul întregului monument, implicit la nivelul componentelor artistice, respectiv a picturilor murale.

De asemenea, extragerea fragmentelor s-a făcut într-un mod necorespunzător, acest lucru contribuind la accentuarea stării de degradare. O analiză detaliată a stării de conservare a constatat că după extragerea din situ de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi transpunerea pe un suport mobil, au existat şi alte intervenţii nefavorabile, realizate la nivelul picturilor murale ce au completat inventarul degradărilor.

Restaurarea celor trei fragmente de pictură murală, realizată de echipa de specialiști coordonată de lect.univ.dr. Romeo Gheorghiță, a salvat practic aceste prețioase artefacte. Printre operațiunile de conservare-restaurare întreprinse, s-au numărat: transpunerea pe un nou suport, consolidarea picturilor cu ajutorul unor materiale compatibile, curăţarea depunerilor aflate la nivelul materiei originalului sau ale repictărilor. Operaţiunile la nivelul stratului de culoare au urmărit preconsolidarea şi consolidarea acestuia, fără a-i schimba aspectul autentic. Tehnicile de integrare cromatică au fost realizate într-o manieră recognoscibilă şi reversibilă.

Actul de conservare-restaurare realizat acum va ajuta mai mult la înţelegerea valorii istorice şi artistice a ansamblului pictural de la Trei Ierarhi, pierdut ireversibil în urma restaurării care s-a desfăşurat între 1882-1894. Din această perspectivă, s-a impus conservarea-restaurarea tuturor elementelor autentice păstrate şi punerea lor în valoare, recuperându-se, în acest fel, o imagine a picturilor extrase cât mai apropiată de cea originală.

Lucrările de conservare-restaurare la fragmentele de pictură murală extrase au fost coordonate de lect.univ. dr. Romeo Gheorghiţă, restaurator de specialitate. Au colaborat: restaurator expert Sorina Gheorghiţă; studenţii: Florina Sâmbotin, Alina Mirică, Florin Sârbu, Ana Chiricuţă, Anda Dinică, Laura Hangiu; analize fizico-chimice, biologice: cercetător ing. Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu, biolog Oana Chachula.

Microexpoziția este deschisă la MNIR în perioada 18 iulie – 17 august 2014 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Scrie un comentariu

Oradea: Expozitia itineranta a MNIR "Aurul si argintul antic al României" la Muzeul Tarii Crisurilor Oradea

Expozitia itineranta a MNIR “Aurul si argintul antic al României” la Muzeul Tarii Crisurilor Oradea, din 16 iulie 2014

Muzeul Ţării Crişurilor va găzdui una din cele mai valoroase şi spectaculoase expoziţii din ultimii ani, Aurul şi argintul antic al României, timp de o lună şi jumătate, în sălile de expoziţii temporare de la Palatul baroc (B-dul Dacia nr.1-3), începînd cu data de 16 iulie 2014.

Această iniţiativă expoziţională – de a organiza şi itinera în ţară asemenea valori patrimoniale -  aparţine Muzeului Naţional de Istorie a României, căruia i s-au alăturat 31 de instituţii muzeale din ţară, între care şi muzeul orădean. Prima expoziţie a avut loc în 2013, la Bucureşti, unde s-a bucurat de un succes remarcabil, urmînd să fie itinerată în cel puţin 12 oraşe din ţară.

Aurul şi argintul antic al României reuneşte 1004 piese arheologice reprezentative, din aur şi argint, care ilustrează o perioadă de peste 6000 de ani (4500 î. Ch. – sec. VII d. Ch.), cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Tîrzie. Obiectele prezentate au fost descoperite pe teritoriul României, multe din ele provenind din săpături arheologice, fapt care le sporeşte valoarea. Aşa cum precizează specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, „printre artefactele prezentate există atît exemplare cu o lucrătură mai simplă, cît şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. (…).

Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sîncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Tîrzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria”. Remarcăm în mod special faptul că între piesele incluse sînt şi descoperiri din Bihor, respectiv podoabe şi monede de argint provenind din tezaurele de la Drăgeşti, Tăşad, Oradea-Sere, Sacalasău Nou, datînd din secolele II î. Ch.- I d.Ch., precum şi vasele romano-bizantine de la Tăuteni (sec. IV-V).

Expoziţia rămîne la Muzeul Ţării Crişurilor pînă în 31 august 2014. Programul de vizitare este următorul: Marţi, Joi, Sîmbătă: 10.00-15.00; Miercuri, Vineri, Duminică: 10.00-18.00. Preţul biletelor este: 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii.

Vor putea fi achiziţionate catalogul expoziţiei, de o foarte bună ţinută grafică, preţul fiind de 90 lei, şi vederi cu obiecte din expoziţie, care costă 2 lei bucata.

Aşteptăm toţi orădenii şi bihorenii, dar nu numai, să viziteze o expoziţie care aduce o dată la 50 de ani o parte din tezaurul României la Oradea.

Scrie un comentariu

Sibiu: Expoziția Salvador Dali – Divina Commedia

Microsoft Word - Agerpress

Expoziția: Salvador Dali – Divina Commedia

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, etajul I

Durata: 15.07 – 15.09.2014

Curatori: Dr. Maria Ordeanu (Muzeul Național Brukenthal), Thomas Emmerling (Euro Art Luxemburg)

Parteneri: Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Radio Vocea Evangheliei, Tribuna, Şapte Seri, Casa de Cultură a Municipiului Sibiu

10182946

Text oferit de Maria Ordeanu, curatorul expoziției din partea MNB:

Salvador Dalí (1904-1989) este considerat unul dintre artiştii emblematici ai secolului XX. Dalí a posedat un extraordinar simţ analitic, asimilând în creaţia sa elemente ale cubismului, futurismului, ale picturii metafizice şi ale suprarealismului. Monumentalitatea compoziţiilor sale şi tehnica desăvârşită derivă din studiul vechilor maeştrii italieni şi spanioli. Viziunea sa asupra lumii şi neîntreruptul său dialog cu sine se proiectează în întreaga sa creaţie.

Dalí a fost ataşat deopotrivă artelor spectacolului şi literelor. Rafinat lector, Dalí a publicat frecvent comentarii asupra unor opere literare şi adesea a proiectat propria sa viziune în ilustraţiile de carte.

10182924

„Divina Comedie”, una din capodoperele literaturii universale, scrisă la începutul veacului XIV, de Dante Alighieri (1265-1321) a stăpânit imaginaţia artistului catalan vreme îndelungată. Între 1951-1960, Salvador Dalí a ilustrat „Divina Comedie”. 100 de acuarele interpretau versurile poetului florentin, grupate în cele trei cicluri: Infernul, Purgatoriul şi Paradisul.

Dalí s-a identificat cu Dante, însoţindu-l imaginar în lumea umbrelor, aşa cum Dante însuşi a parcurs cercurile Infernului şi ale Purgatoriului călăuzit de poetul latin Virgil. În Purgatoriu, Dante o reîntâlneşte pe iubita sa Beatrice, ce urma să le călăuzească paşii spre Paradis. Dalí asocia figura luminoasă a lui Beatrice cu iubita sa Gala. După propria sa mărturisire, după ce a parcurs împreună cu Dante tărâmurile terifiante ale Infernului şi ale Purgatoriului, Dalí a simţit că se apropie de lumea celestă a îngerilor.

10182954

Menite iniţial să ilustreze o ediţie a „Divinei Comedii” proiectată de guvernul italian pentru omagierea a 700 de ani de la naşterea lui Dante, ilustraţiile lui Dalí au fost gravate de Raymond Jacquet şi Jean Taricco, apoi editate de Joseph Forét şi Jean Estrade la editura „Les Heures Claires” din Paris, între anii 1960-1963.

Un demers spiritual profund este magistral transpus tehnic, sub coordonarea directă a lui Salvador Dalí. Fiecare din cele 100 de acuarele au fost gravate în lemn şi imprimate în culori prin suprapunere, cu câte 30-35 de blocuri.

Expoziţia organizată în sălile galeriei de artă europeană ale Muzeului Naţional Brukenthal include cele 100 de gravuri după acuarelele lui Dalí şi 21 de gravuri care ilustrează procesul tehnic al descompunerii blocurilor de culoare şi imprimarea progresivă, până la obţinerea imaginii finite, autorizate de artist.

Gravurile ce ilustrează „Divina Comedie” provin din colecţia Dr. Heinz Ess şi sunt expuse pentru prima dată la Sibiu cu concursul Euro Art Luxemburg.

„Divina Comedie” ilustrată de Dalí rămâne un reper al artei secolului XX, nedepăşit până în prezent.

Scrie un comentariu

„Românii și Marele Război” – expoziție foto-documentară la Milano

poster_70x100_OK-01

„Românii și Marele Război” – expoziție foto-documentară la Milano dedicată aniversării centenarului Primului Război Mondial

Marți, 15 iulie 2014, ora 18:00, la Palatul Cusani din Milano va avea loc inaugurarea expoziției foto-documentare cu titlul „I Romeni e la Grande Guerra/Românii și Marele Război”. Evenimentul, organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Consulatul General al României la Milano, Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Circolo Unificato Esercito din Milano și Comando Militare Esercito Lombardia, beneficiază de patronajul Ambasadei României în Republica Italiană, al Regiunii Lombardia, al Provinciei Milano și al Primăriei orașului Milano.

În urma colaborării dintre Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a rezultat expoziţia „I Romeni e la Grande Guerra/Românii și Marele Război” ce reunește peste 40 de panouri foto-documentare menite să prezinte publicului implicarea românilor și a României în Primului Război Mondial, pe baza documentelor de arhivă, a fotografiilor, ilustrațiilor contemporane și a documentelor de presă.

Cu acest prilej, după inaugurarea expoziției, va avea loc, cu sprijinul Consulatului General al României la Milano, un recitalul muzical susținut de tinerii pianiști Andreas Iliuță și Fabiani Gabriel Andrei Prcsina.

 

Expoziţia beneficiază de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român şi va rămâne deschisă publicului până în data de 25 iulie a.c., la Palatul Cusani din Milano (Via Brera 15, Milano). Intrarea este liberă. Program de vizitare: 9:00–12:00 și 14:30–16:00. Participarea la vernisajul expoziției se face pe bază de invitație, iar confirmările sunt așteptate la nr. de telefon: 3349976873 sau pe e-mail: mihai.stan@icr.ro

Noua Galerie a IRCCU Veneţia
Cannaregio 2215 – 30121 Veneţia

Organizatori: Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Consulatul General al României la Milano, Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

 

În colaborare cu: Circolo Unificato Esercito din Milano și Comando Militare Esercito Lombardia

 

Cu patronajul: Ambasada României în Republica Italiană, Regiunea Lombardia, Provincia Milano și Primăria orașului Milano

 

Responsabil proiect: MIHAI STAN

Tel. +39.041.5242309

Mail mihai.stan@icr.ro

INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ȘI CERCETARE UMANISTICĂ DE LA VENEȚIA

Scrie un comentariu

Botoşani: expoziţia tematică ,,Eşti floare de dor, Basarabie”

2014-07-03_103857

Muzeul Judeţean Botoşani prezintă, în perioada 4 – 18 iulie 2014, în spaţiul Galeriilor de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani, expoziţia tematică ,,Eşti floare de dor, Basarabie”, realizată în parteneriat cu Fundaţia ,,Nicoară” Botoşani şi Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul Proiectului transfrontalier denumit ,,În aceeaşi limbă”.

Expoziţia reuneşte un număr de 60 de lucrări – fotografii imprimate pe o pânză specială – dând impresia unor adevărate picturi, imagini surprinse în Republica Moldova de către jurnaliştii şi artiştii fotografi Alecu şi Lucian RENIŢĂ.

Îndrăgostiţi şi impresionaţi de istoria, destinul, frumuseţea şi pitorescul acestui spaţiu, autorii, originari din judeţul Lăpuşna, au realizat de-a lungul vremii peste 15.000 de fotografii ale peisajului basarabean. O parte a acestor lucrări au fost prezentate publicului din România în cadrul unor expoziţii găzduite de Muzeul Ţăranului Român – din Bucureşti, de Muzeul Unirii din Alba–Iulia şi la Palatul Parlamentului.

Referindu-se la Alecu RENIŢĂ, unul dintre autorii fotografiilor, Mircea Druc, fostul prim ministru al Republicii Moldova, menţiona: ,,Alecu Reniţă a intrat în istorie ca unul dintre liderii de frunte ai Mişcă­rii de Eliberare Naţională din Basa­rabia. Acum 27 de ani, când l-am desco­perit, era acelaşi unio­nist convins ca şi în ziua de astăzi, numai că atunci, în Uniu­nea Sovietică, ţi se lua capul da­că afirmai că eşti român şi Ba­sarabia e ro­mânească. Alecu a cunoscut ce înseamnă teroarea sovietică, a fost persecutat şi a suferit prigoana comunistă pen­tru con­vingerile sale româneşti”.

Vernisajul, care va avea loc vineri, 4 iulie 2014, ora 14, la Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani (Str. Piaţa Revoluţiei nr. 13, telefon 0231/514197) propune tuturor o imagine de suflet a spaţiului de dor, basarabean, dintre Prut şi Nistru, o invitaţie la meditaţie, la conştienzarea unei părţi a istoriei naţionale văzută atât prin prisma lentilei fotografice, cât şi prin preaplinul iubirii de ţară.

Program de vizitare:  zilnic  9 – 17. Intrarea gratuită.

Întocmit,

Ana-Elisabeta Florescu, muzeograf

Scrie un comentariu

Călărași: Expoziția de Sculptură "OLGA SMOLENSCHI"

Muzeul Civilizatiei Gumelnita Oltenita – organizeaza Expozitia de Sculptura “OLGA SMOLENSCHI”
- donatie facuta muzeului de mostenitoarea Mariana Lucia Fota.
Vernisajul expozitiei: 2 iulie 2014, ora 17.00
Perioada expozitiei: 2 iulie – 31 octombrie 2014
Mai multe detalii despre expozitie:
http://www.calarasi.djc.ro/EvenimenteDetalii.aspx?ID=11987

Sculptorița Olga Smolenschi a avut un potențial artistic remarcabil și ar fi putut să se înscrie în lista numelor sonore ale sculpturii românești, însă face parte din categoria acelor artiști care și-au asumat destinul creator fără compromisuri, în epoca realismului socialist, perioadă care nu s-a pliat cu personalitatea sa artistică, mai ales că statutul de refugiat din Basarabia venea să accentueze drama personală de a încerca să fie o ființă liberă, în corsetul unei Românii totalitariste. Faptul că vindea lucrări din atelier sau că le dăruia, demonstrează că era un plastician activ, că dialogul cu materia sculpturală era însăși viața ei. Această operă aflată sub semnul efemerului este figurativă și abstractă în abordarea portretului, în compozițiile complexe de redare a unor realități ale timpului, de cele mai multe ori tangențială cu primitivismul artei moderne, înțeles în sensul unei tendințe de resuscitare a calităților operelor create în primele faze ale dezvoltării societății omenești.

Sculptorița Olga Smolenschi (n.19 august, 1924, Cetatatea Albă, Basarabia – d.18 iunie 2012, București), a venit în România în anul 1943, șase ani mai târziu absolvind Academia de Arte Frumoase din București la clasa maestrului Cornel Medrea și devenind abia către sfârșitul vieții (2007) membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Artista s-a format în sfera academică a școlii românești de sculptură după cum demonstrează o parte dintre lucrările sale, realizate conform principiilor clasice de abordare a volumului. Cealaltă tendință despre care putem vorbi este reprezentată de formele simple, ce reflectă sinteza asupra plasticii popoarelor primitive, pe care sculptoriţa o interpretează conform propriei sensibilităţi artistice, pliată pe simplitatea monumentală a figurinelor neolitice sau pe farmecul mai vechii estetici cicladice. Deopotrivă, stilizările inspirate din motivele decorative ale țesăturilor populare o înscriu pe Olga Smolenschi în sfera artiștilor pentru care permanentele căutări, în vederea descoperirii de noi expresivități plastice, este o perpetuă preocupare. Lucrările ce decurg din tradiționalele motive antropomorfe au legi proprii în ceea ce privește selectarea și reprezentarea simbolurilor recreate de plasticiană, în compoziții desfășurate pe o singură axă sau în monolit, cu simetria volumelor suprapuse într-o notă de inserție totemică bine concepută, cu un joc de linii trasate eliptic ce simplifică și sintetizează subiectul.

El și Ea”, „Fata cu mărgele” sunt siluete umane schematizate, descrise în linii generale, corpul feminin fiind evocat în trăsături anatomice, zgrafitate pe suprafața materialului, cu particularitățile feţei trasate din câteva gesturi descriptive ce dovedesc siguranță în execuție, toate acestea definind compoziții organizate în forme geometrice masive sau efilate și cioplite cu siguranța sculptorului exersat.

Forma biologică masivă a corpului feminin este moștenită, pe de o parte de la maestrul său, Cornel Medrea, pe de alta, inspirată din arta preistorică. Aceasta este înlocuită în abordarea figurinelor masculine cu un volum condus la esențial prin eviscerarea materiei lemnului, însă cu păstrarea aceleaşi structuri bazate pe paralelipiped, golul dintre contururile de lemn dând luminii libertatea de a străpunge jocul de linii definit riguros.

Cap de fată” și „Masca verde” o prezintă pe Olga Smolenschi ca pe portretistă preocupată de reprezetarea unei anumite stări de beatitudine a ființei, expresia deplinei armonii și a unui meșteșug asimilat la cotele sale maxime fiind caracteristicile fizionomiilor redate în trăsături ce țin de particularitatea modelului și în acord cu principiile convenționale ale portretisticii.

Masca neagră” și o parte din nuduri amintesc deopotrivă de sinteza brâncuşiană în evaluarea formei, dar și de cele mai vechi accepțiuni de înțelegere a acesteia, de abordarea reducționistă a volumului în spiritul esteticii preistorice, oferindu-i Olgăi Smolenschi posibilitatea reevaluării unor figuri feminine conform propriilor obțiuni plastice. Compoziția este diferită stilistic de „Înţelepciune indiană”, reflex al unor ţinuturi exotice recurente în memoria artistei ca amintiri dragi, sculptura rămânând cumva mai apropiată de interpretare avangardistă a „Crăiesei zăpezii”, redată ca un duh alb, nevăzut, reflectând lumea poveștilor și viselor, această din urmă lucrare putând fi plasată în zona interferențelor cu marea ereditate postbrâncuşiană ,ce îi definește o parte importantă a operei.

În lucrările inspirate din lumea acvatică („Peştele albastru” şi „Peştele roşu”) identificăm preocupările pentru cromatologie, iar ideea principiului primordial al existenței („Începutul lumii” în două ipostaze, una sub forma unei fosile al cărei gol descrie conturul unei semilune, cealaltă, un melc, în ale cărei rotunjimi decriptăm formele line, de rotunjimi debordante) întregește periplul vizual al operei artistei, care a căutat și a descoperit energiile materialelor în care a lucrat: gips, bronz, lemn, ceramică, alabastru și lut.

În anul 2013 a avut loc lansarea volumului „Olga Smolenschi-Revelațiile unui sculptor”, semnat de reputatul istoric și critic de artă Constantin Prut, lucrare ce cuprinde informații biografice și date despre personalitatea creatoare a plasticienei, menționarea locului unde se află fiecare compoziție, fiind oportună în vederea reevaluării viziunii pe care a preferat-o Olga Smolenschi și în ideea repunerii acesteia într-o nouă lumină.

În timpul vieții, artista nu și-a deschis nici o expoziție personală, abia după dispariția sa, moștenitorii, Lucia și Ioan Fota, au organizat la Cercul Militar Național – Sala Rondă un eveniment de readucere în memoria contemporanilor a numelui sculptoriței, urmând să îi facă publică opera prin donații către mai multe muzee din țară (Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, Muzeul de Artă “Casa Simian” din cadrul Muzeului Județean Vâlcea, Muzeul de Artă din Baia Mare, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița).

Donația către Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița cuprinde 17 sculpturi și trei farfurii din porțelan, care au aparținut Olgăi Smolenschi, fabricate înainte de anul 1900.

Ana Amelia Dincă – Critic de artă

Scrie un comentariu

Sibiu: Expoziţia Vasile Dobrian. Ipostaze

Expoziţia: Vasile Dobrian. Ipostaze

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Cabinetul de stampe şi desene

Durata: 3.07-31.08.2014

Vernisaj: 3 iulie, orele 12:00

Curator: Dr. Maria Ordeanu

Text oferit de curatorul expoziției:

Vasile Dobrian (1912-1999) este un artist originar din Rod, comuna Tilişca, judeţul Sibiu.

Pictor, grafician şi poet, Vasile Dobrian a debutat la Bucureşti în 1935 şi a făcut parte din avangarda artei româneşti, în grupul constituit din scriitorii şi artiştii colaboratori ai revistei „unu”.

Vasile Dobrian a colaborat în perioada interbelică şi la ilustrarea unor ziare şi reviste cu orientare de stânga.

Vasile Dobrian a fost unul dintre membri fondatori ai „Grupului Grafic”, activ la Bucureşti prin expoziţii şi publicaţii, între anii 1939-1947. Grupul de artişti a promovat gravura în România, ca gen autonom.

Creaţia lui Vasile Dobrian cuprinde grafică militantă, peisaj şi natură statică, realizate în tehnica xilogravurii şi a linogravurii imprimate în culori.

După 1948, Vasile Dobrian a fost profesor la Academia de artă din Iaşi şi membru activ al Uniunii Artiştilor Plastici. În decursul a patru decenii a organizat peste 30 de expoziţii personale, fiind prezent în numeroase expoziţii colective în România şi în alte ţări. Participant la Bienala de la Veneţia din 1964, Vasile Dobrian a fost ales membru de onoare al Academiei Artelor din Florenţa. Artistul a fost onorat cu numeroase premii, acordate în decursul lungii sale cariere.

Vasile Dobrian a publicat mai multe plachete de versuri, poezia sa fiind asociată cu mişcarea de avangardă. A publicat mai multe albume cu gravuri, ale căror titluri sunt succinte evocări poetice. Uneori, versurile sale erau însoţite de gravuri şi a ilustrat de asemenea, operele altor scriitori.

În colecţia Cabinetului de stampe şi desene al Muzeului Naţional Brukenthal sunt 71 de stampe semnate de Vasile Dobrian, expoziţia incluzând 23 de xilogravuri şi linogravuri imprimate în culori de artistul însuşi, într-o modalitate tehnică specifică.

Prezent în arta românească timp de şase decenii, Vasile Dobrian a parcurs în creaţia sa plastică drumul de la expresionism, spre cubism şi abstracţionism.

Scrie un comentariu

Hârșova: expoziţia temporară intitulată “Ziua Limesului Dunărean in România”

e02fde07d49ee258cc3f6d1b19207757_L

Institutul Național al Patrimoniului organizează, în data de 5 iulie 2014, ora 10, la sediul Primăriei Hârșova, judeţul Constanţa, împreună cu Primăria Hârşova, expoziţia temporară intitulată: Ziua Limesului Dunărean in România, în cadrul proiectului Danube Limes Brand, program finanţat prin Programul Operational Regional, Sud Estul Europei, http://www.danubelimesbrand.org

Principalul obiectiv al acestui proiect este Extinderea Limesului Dunărean, ca parte a sitului transnațional UNESCO, Frontierele Imperiului Roman, agreat de Unesco ca sit transfrontalier. Printre siturile aflate pe limesul dunărean se află și Cetatea Carsium (Hârșova), un sit complex, întins pe cca 22 ha (cu cele trei incinte fortificate de epocă romană, romano-bizantină şi bizantină), reprezentând un punct strategic la Dunăre, acolo unde braţele acesteia se întâlnesc, la capătul Insulei Ialomiţei, unde râul se şi varsă în fluviu, pentru a se despărţi din nou, spre Insula Mare a Brăilei. Cunoscut încă de la sf. sec. XIX – începutul sec. XX, cu cercetări sporadice continuate sistematic relativ recent (după 1993).

Evenimentul face parte din seria internaţională de manifestări Danube Limes Day organizate de cei nouă parteneri ai proiectului în 15 locaţii din ţările riverane: Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Croaţia, Bulgaria şi Romania cu o gamă largă de activități – festivaluri, croaziere, expoziţii, prelegeri, conferințe şi filme dedicate fostei frontiere a Imperiului Roman.

Evenimentul este dedicat tuturor celor interesaţi: comunitatea locală, profesori și elevi, cercetători, turiști.

Persoana de contact:

Dr. Daniela Mihai – Manager de proiect
Director, Direcţia Programe Proiecte
Institutul Naţional al Patrimoniului
Tel: 0743176449; email: dana.mihai@inmi.ro

Istoric INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Scrie un comentariu

București: vernisajul expoziției LVMEN EST OMEN

afis_LVMEN EST OMEN

LVMEN EST OMEN

Arta, istoria și spiritualitatea iluminatului artificial

3 iulie – 31 august 2014, Muzeul Național al Țăranului Român

Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român invită publicul, joi, 3 iulie 2014, ora 19:00, la Sala Foaier, unde va avea loc vernisajul expoziției LVMEN EST OMEN.

Invitați:

E.S. Jean-Hubert Lebet, Ambasadorul Elveției în România

Dl. Pierre Maudet, Ministrul Internelor și Economiei Republicii și Cantonului Geneva

Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Director General al Muzeului Național a Țăranului Român

Evenimentul inițiat de dr. Laurent Chrzanovski, este rezultatul colaborării dintre numeroși parteneri, printre care: Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Național al Țăranului Român (București), Muzeul Național Brukenthal (Sibiu), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Institutul de Cercetări Eco-muzeale (Tulcea), Muzeul Astra (Sibiu) și Muzeul de Artă și Istorie din Geneva.

Expoziția exprimă bogăția și evoluția corpurilor de iluminat pe cele cinci continente, prin intermediul unei selecții de fotografii și documente de epocă și a mai mult de trei sute de piese, din Antichitate și până la apariția electricității. Lămpile, lanternele și candelabrele prezentate publicului își regăsesc dimensiunea globală, care cuprinde funcția practică, estetică și câteodată chiar pe cea ludică.

Organizată pe patru secțiuni, expoziția permite descoperirea rolului luminii în viața cotidiană, religioasă, profesională, și chiar festivă, deschizând, deopotrivă, ușa spre o reflecție mai profundă asupra valorii simbolice a acesteia, dar și asupra impactului social al iluminatului artificial.

Bogăția puțin cunoscută a colecției de corpuri de iluminat păstrate în România, din epoca dacică până în perioada modernă, completată de un aport intercontinental al colecțiilor MNȚR și ASTRA, dar și de capodoperele mai multor muzee și ale colecțiilor particulare, permite organizatorilor realizarea unui parcurs muzeografic diacronic inedit.

Interactivitatea multimedia a expoziției a devenit posibilă datorită Swiss Web Academy (Sibiu). Cu ajutorul unei tablete sau a unui smartphone, publicul poate avea acces la secvențe filmate, ilustrând, prin intermediul imaginilor realizate de operatorul Claudiu Moisescu, modul de funcționare al celor mai reprezentative obiecte și instalații de iluminat.

Expoziția, va putea fi vizitată la Sala Foaier, până la 31 august 2014, de marți până duminică, între orele 10 – 18.

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități,
Radio România Cultural, Radio România Internațional,
Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext,
Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City,
 LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, 24Fun, Port.ro,
b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net,
www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro,
 www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro,
getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro,
 www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro,
www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

Scrie un comentariu

București: expoziție şase tapiserii – broderii ale Lenei Constante, lucrate în perioada 1970 – 1985

a2f570db-5930-45a0-a7e8-f4c078cc51b0

Collection Sampling
Coordonatori: Mălina Ionescu, Irina Radu
Program care îşi propune să prezinte lucrări din colecţia MNAC, reprezentative pentru arta românească, dar şi pentru tehnicile artistice, în măsura în care aceste tehnici pot fi adaptate lucrului cu copiii, programul fiind însoţit de o serie de ateliere pentru copii.
Selecţiile vor propune, succesiv, lucrări de tapiserie, colaj, gravură, pictură, sculptură, ceramică, fotografie şi desen, şi vor fi însoţite de prezentări ale artistului sau ale tehnicii expuse.
Primele lucrări expuse sunt şase tapiserii – broderii ale Lenei Constante, lucrate în perioada 1970 – 1985.
Lucrările se pot vedea la parterul muzeului.
“ Aceste 17 tapiserii au fost elaborate din broderiile de pe mânecile şi piepţii cămăşilor lucrate şi purtate de femeile unui sat de 72 de case, ascuns printre dealuri împădurite, undeva, în mijlocul judeţului Hunedoara […]. În anul 1973 trăiau, în aceste 72 de case, 162 de copile, fete şi bătrâne. Inimile şi mâinile lor sau ale mamelor şi bunicelor adormite, au migălit, punct după punct, vreme de vreo 50 de ani, cele 400 de cămăşi din care am făcut eu tapiseriile. Timp de 9 ani, ele au strâns pentru mine broderiile cămăşilor scoase din uz.” Lena Constante
PROGRAMUL ATELIERELOR destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani
- pentru luna iulie:
Miercuri 9 iulie 2014, între orele 12h00 – 14h00 (atelier colaj)
Miercuri 16 iulie 2014, între orele 12h00 – 14h00 (atelier desen)
Programul pentru lunile august şi septembrie va fi anunţat ulterior.
_________________________________
Sponsor: Crama Oprişor
Parteneri media: Igloo, Zeppelin, Radio France Internationale, feeder.ro, Şapte Seri.

Scrie un comentariu

« Newer Posts · Older Posts »
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 81 other followers