Arhivă pentru arheologie

București: sesiunea comemorativă dedicată centenarului academicianului Emil Condurachi (1912 – 1987)

Pe 10 ianuarie, în Aula Academiei Române din Bucuresti va avea loc sesiunea comemorativă dedicată centenarului academicianului Emil Condurachi (1912 – 1987). Organizat de Academia Română şi Asociaţia Internaţională de Studii Sud-Est Europene, evenimentul va reuni personalităţi ale istoriei şi arheologiei româneşti, printre care acad.

Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, care va rosti un cuvânt de deschidere, acad. Alexandru Vulpe, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Academiei Române (“Emil Condurachi, istoricul”), prof. univ. dr. Zoe Petre (“Magistrul”), acad. Răzvan Theodorescu (“Un homo balcanicus”), dr. Alexandru Suceveanu (“Emil Condurachi şi Histria”).

De asemenea, vor susţine intervenţii prof. univ. dr. Alexandru Barnea, prof. univ. dr. Gheorghe Vlad Nistor, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu şi lectorul dr. Valentin Bottez.

Istoricul şi arheologul Emil Condurachi (n. 3 ianuarie 1912, Scânteia, Iaşi – d. 16 august 1987, Bucureşti), “Pater” pentru multe generatii de arheologi, a fost profesor universitar mai bine de 50 de ani, dintre care la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1946 până în 1982. A fost decan, şef de catedră şi membru al Senatului Universităţii şi membru titular (1955) al Academiei Române. O lista selectiva de lucrari gasiti aici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Condurachi

Irina Oberländer-Târnoveanu

E-mail: irina@cimec.ro

Scrie un comentariu

Sfântu Gheorghe: programul “Oră de istorie la muzeu”

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni anunţă continuarea programului „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009, printr-o nouă invitaţie la o oră de istorie, în data de 02 noiembrie 2011 de la ora 1400.

1574_AfisdrA

Titlul prezentării este „Noi vestigii arheologice din mileniul I a. Chr. în Basarabia”.

Invitat special este dr. Tudor Arnăut, de la Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, care va susţine lecţia deschisă în amfiteatrul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie. Autor a numeroase lucrări ştiinţifice în domeniu, dr. Tudor Arnăut este în prezent prorector al Universităţii de Stat din Moldova şi conferenţiar universitar la Catedra de Arheologie şi Istorie Antică.

Cercul de Arheologie din cadrul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” a fost iniţiat în anul 2009, fiind organizat şi coordonat de prof. Constanţa Balog (CNMV) şi dr. arh. Dan Buzea (MNCR).

Vă aşteptăm cu drag!

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi Biroul Relaţii Publice şi Marketing al MNCR (muzeograf Deák Andrea, e-mail: deakandrea.mncr@gmail.com şi Cristina Felea, e-mail: feleacristina@gmail.com) sau vizitaţi site-ul muzeului: www.mncr.ro .

Cu deosebit respect,

Deák Andrea

Muzeograf PR

Biroul Relaţii Publice şi Marketing

Scrie un comentariu

Tecuci: expoziţia Mărturii arheologice. Situl Negrileşti-Curtea Şcolii

Muzeul de Istorie Galaţi, în colaborare cu partenerul său tradiţional Muzeul Mixt Tecuci, invită publicul gălăţean, joi, 27 octombrie 2011, orele 1300, la o nouă întâlnire cu arheologia, în cadrul expoziţiei:

Mărturii arheologice. Situl Negrileşti-CurteaŞcolii

Expoziţia, concepută de muzeograful Costel Ilie, cuprinde bunuri culturale ce provin în totalitate din situl Negrileşti, judeţul Galaţi, staţiune arheologică descoperităîn urmă cu 30 de ani.

În ultimii cinci ani, cercetările au fost organizate cu regularitate de specialişti din cele două instituţii muzeale (Mircea Nicu, Costel Ilie, Paul Ciobotaru, Adrian Adamescu, Daniela Alexa), fapt ce a permis îmbogăţirea colecţiilor arheologice deţinute de cele două instituţii. Materialele arheologice, descoperite în fiecare an, au fost prezentate publicului din Galaţi şi Tecuci, în cadrul unor expoziţii temporare ce cuprindeau descoperiri de pe întreg teritoriul judeţului.

Spre deosebire de manifestările expoziţionale anterioare, anul acesta, întreaga expoziţia este dedicată situlului Negrileşti, permiţând astfel reconstituirea profilului unei unităţi de săpătură şi etalarea materialelor arheologice, în condiţii care să sugereze descoperirea lor in-situ.

Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului de Istorie Galaţi, str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2.

RELAŢII PUBLICE,

Ionela ANTOHE

Scrie un comentariu

Constanţa: Sesiunea Internaţională Pontica 2011

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa organizează Sesiunea Internaţională Pontica 2011.la care vor participa peste 170 de arheologi şi istorici din România, Marea Britanie, Franţa, Canada, Turcia, Polonia şi Bulgaria. Lucrările se vor desfăşura în perioada 5 – 7 octombrie 2011. Dintre acţiunile prevăzute în cadrul sesiunii menţionăm:

- miercuri 5 octombrie, ora 13.00, sala Mircea cel Bătrân

vernisajul expoziţiei Arheologie preventivă în judeţul Constanţa (2010 – 2011) şi lansare de carte: C. Schuster, A. Morintz, R. Kogălniceanu, C. Ştefan, A. Comşa, G. El Susi, M. Constantin, C. Constantin, G. Mureşanu – Cercetări arheologice de pe tronsonul Cernavodă – Medgidia al Autostrăzii A2. Tumulul nr. 3. ;

- joi 6 octombrie, ora 12.30, Aula „Adrian Rădulescu”

lansare de carte:

Gheorghe Buzatu – Românii între Est şi Vest

Gheorghe Buzatu – Paradigme ale tragediei Basarabiei

Spaţiul istoric şi etnic românesc (studiu introductiv Gheorghe Buzatu)

Gheorghe Buzatu, Marusia Cîrstea – Europa în balanţa forţelor

Gheorghe Dumitraşcu – Gândire şi acţiune românească în crearea Statelor Unite ale Europei: de la Mica Antantă la Uniunea Europeană

Pentru mai multe informaţii: director dr. Gabriel Custurea tel 0241/618763 şi e-mail custurea@gmail.com

Scrie un comentariu

Constanţa: Șantierul arheologic de la cetatea Carsium – Hârşova ZIUA PORTILOR DESCHISE

Afis-constanta

Duminică, 25 septembrie 2011, MINA Constanţa cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional organizează pe şantierul arheologic de la cetatea Carsium – Hârşova ZIUA PORTILOR DESCHISE. Aflata la ediţia a XII-a, manifestarea din acest an se adresează tuturor celor interesaţi de evoluţia cercetării arheologice pe şantierul de la cetatea Carsium în a 19-a campanie de săpături. Manifestarea va debuta la orele 10 la Muzeul Carsium. După vizitarea muzeului participanţii vor audia o conferinţă presărată cu multe imagini document, prezentate în premieră publicului larg, dedicate cercetărilor de la cetate din anul 1939 până astăzi. Va urma apoi vizitarea şantierului arheologic şi a cetăţii. Aici vor putea fi urmărite cele mai importante etape din viaţa fortificaţiei romane, romano-bizantine şi medievale înmânunchiate în cele 18 veacuri de istorie, vârsta cetăţii de aici.

Secretariat MINAConstanta

Scrie un comentariu

Frumuşeni, judeţul Arad: Situl arheologic “Mănăstirea Bizere”

Situl arheologic „Mănăstirea Bizere” Frumuşeni, judeţul Arad

restaurare-mozaic2009-2

Duminică, 11 septembrie 2011, ora 10.00-12.00

- grădiniţă arheologică

- ateliere pentru copiii: desen, colaj, modelaj, măşti pictate

- tir cu arcul

- proiecţii de filme documentare

- stand foto

Centrul Cultural Judeţean Arad şi Primăria Comunei Frumuşeni organizează duminică, 11 septembrie 2011, SĂRBĂTOAREA BIZERE, eveniment ce se va desfăşura, la situl arheologic de la Frumuşeni şi pe stadionul din Aluniş.

Situl arheologic Mănăstirea Frumuşeni este situat într-o arie protejată, datorită demersului iniţiat de Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad în anul 2008, când situl a devenit rezervaţie arheologică. Astfel, situl arheologic Mănăstirea Bizere, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi în vestul ţării.

În interiorul rezervaţiei arheologice, între orele 10.00 – 12.00, arheologii muzeului invită arădenii să descopere istoria Mănăstirii Bizere în cadrul unui tur ghidat, cu proiecţii multimedia. Copiii mici şi mari se pot alătura atelierelor de desen/colaj/modelaj şi grădiniţei arheologice, unde vor experimenta meseria de arheolog sub îndrumarea specialiştilor muzeului. Cei mai îndrăzneţi sunt invitaţi la standul de tir cu arcul şi manej hipic. Va funcţiona un stand de carte şi suveniruri.

Căi de acces

· dinspre Arad sau Lipova pe DJ 682 până la intersecţia situată între localităţile Frumuşeni şi Aluniş; spre sit pe drumul forestier, urmând indicatorul „Mănăstirea Bizere” .

07 septembrie 2011

Departamentul de Relatii Publice a Complexului Muzeal Arad

Scrie un comentariu

sat Cremenea, com. Sita Buzăului: Tabăra experimentală “SILEX TOOLS”

Tabăra experimentală SILEX TOOLS

Tabara-Cremenea_2011

Arheologia ultimilor ani, cu avantajul ei tehnologic, a jucat şi joacă în continuare un rol important în înţelegerea modului de viaţă al civilizaţiilor străvechi, iar interesul publicului pentru arheologie, care a crescut semnificativ în prezent, arată faptul că necesitatea de cunoaştere cât mai exactă a trecutului este o realitate. Săpăturile şi experimentele arheologice sunt doar câteva din metodele care au adus informaţii preţioase despre începuturile umanităţii.

Una dintre descoperirile arheologice care pot dezvălui mistere încă nedesluşite ale oamenilor din paleolitic, este cea din zona Depresiunii Întorsura Buzăului, respectiv de la Cremenea „Malu Dinu Buzea”. Cunoscut în Europa încă de la începutul secolului al XX-lea, prin intermediul lui Iulius Teutsch care în anul 1910 descoperea aici un atelier de cioplit silexul, pe care l-a atribuit paleoliticului superior (35.000-10.000 ani î.Chr.), de situl preistoric de la Cremenea se leagă începuturile arheologiei preistorice în Transilvania.

Importanţa descoperirilor arheologice şi a bogăţiei surselor de silex din această zonă au făcut ca situl arheologic de la Cremenea „Malu Dinu Buzea” să fie menţionat în toate studiile şi tratatele de preistorie ale României şi Europei.

Pentru ca tinerii să cunoască mai multe despre Epoca Pietrei sau Paleolitic într-un mod accesibil, precum şi despre valoarea sitului de la Cremenea, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR, Sf. Gheorghe, Covasna), Administraţia Fondului Cultural Naţional (Bucureşti), Universitatea „Valahia” Târgovişte (UVT, Târgovişte, jud. Dâmboviţa), Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni”, Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna (Sf. Gheorghe, Jud. Covasna) organizează în perioada 21-28 august 2011, Tabăra Experimentală SILEX TOOLS”.

Tabăra experimentală se va desfăşura în satul Cremenea, comuna Sita Buzăului, jud. Covasna, fiind foarte aproape de situl „Malu Dinu Buzea”, şi se adresează elevilor de liceu, studenţilor şi voluntarilor din toată ţara.

Printre activităţile taberei se numără:

- vizitarea şi observarea directă a şantierului arheologic „Malu Dinu Buzea”;

- experimente de cioplire, retuşare şi şlefuire a obiectelor din piatră;

- experimente de reconstituire a vieţii oamenilor din paleolitic;

- Atelierele: Epoca pietrei, Săpături arheologice, Obiecte şi arme din silex;

- rezolvarea caietului de lucru „Silex Tools”; plimbări în natură; identificarea surselor de silex; jocuri distractive în aer liber; foc de tabără etc.

Număr total de locuri de tabără: 20.

Durata taberei: 21 – 28.08.2011

Masa şi corturile pentru cazare sunt asigurate de organizatori (sunt gratuite!)

Pentru mai multe detalii cu privire la documentele solicitate pentru înscriere, regulament și programul detaliat al taberei vă rugăm accesați adresa www.mncr.ro , secțiunea Noutăți, sau contactați reprezentanții MNCR la nr. de telefon 0267 – 314139 (Persoană de contact arheolog dr. Dan Buzea, coordonator proiect).

Cu deosebit respect,

Andrea Deak

Șef-secție MNCR


Andrea Deák
Muzeograf şef-secţie
Muzeul National al Carpatilor Rasariteni
Sf. Gheorghe, Str. Gabor Aron nr. 16
jud. Covasna
Tel/fax: 0267-314139; Mobil: 0735561675

Scrie un comentariu

Târgu Mureș: prelungirea până în 5 septembrie a expoziţiei “Calea vieții, cărările morții”

Muzeul Judeţean Mureş anunţă prelungirea până în 5 septembrie a expoziţiei „Calea vieții, cărările morții” de la Muzeul de Istorie și Arheologie din incinta Cetăţii de la Târgu Mureș.

Expoziția prezintă rezultatele săpăturilor arheologice efectuate între 2006 şi 2010 în cimitirul așezării romane de la Porolissum, situat în hotarul satelor Moigrad şi Jac din județul Sălaj, și al cimitirului medieval care suprapune aşezarea romană.

Colectivul științific format din cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specialiști de la diferite instituţii de profil din România, Ungaria şi Marea Britanie, respectiv din studenți și voluntari, au dezvelit numeroase morminte de incinerație din sec. 2–3 d.Chr., două incinte funerare din piatră, un segment din drumul roman imperial precum și o parte a unui cimitir medieval din sec. 12–15.

Prin cercetările interdisciplinare bazate pe metode geofizice, antropologice, topografice și arheologice s-a reușit determinarea întinderii şi evoluției cronologice a cimitirului roman, au fost abordate probleme legate de fenomenologia spaţiului funerar şi a spaţiului urban, respectiv acelea legate de obiceiurile de înmormântare din diferite epoci.

Idee sugerată şi prin titlul ales, expoziția prezintă fenomenul morții din perspectiva vieții. Vizitatorul are posibilitatea să parcurgă aspecte legate de viața cotidiană a omului roman, de practicile vestimentare, de bolile existente și tratamentele aplicate. Vizitatorii sunt invitaţi să parcurgă drumul din cimitir, de-a lungul căruia pot descoperi un rug funerar roman sau pot admira un leu funerar de o valoare artistică deosebită, o raritate a artei romane provinciale, sau piatra funerară a unei fetițe numite Cleopatra. Expoziţia doreşte să afişeze mentalitatea, concepţiile romanilor despre moarte şi diferitele tradiții funerare. Vor fi înfăţişate şi micile secrete ale profesiei de arheolog.

Expoziţia se adresează şi copiilor, aceştia vor avea prilejul să participe la mai multe activități interactive pentru a cunoaște mai bine oamenii din epoca romană şi care să le apropie de realităţile din epocile îndepărtate. Vor putea experimenta meseria de arheolog, se pot juca, şi vor avea la dispoziţie cărți despre civilizația romană.

Organizatorii așteaptă cu drag pe toți cei interesaţi, cu mic cu mare!

MuzeulMuresArheologie arheomures@gmail.com

Scrie un comentariu

Alexandria: inaugurarea EXPONATULUI LUNII IULIE, akinakes

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 5 iulie 2011, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII IULIE.

Pentru perioada 1- 31 IULIE 2011, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o piesă arheologică ce aparţine categoriei arme, cunoscută sub denumirea de akinakes.

Arma a fost descoperită la Lăceni, în urma unor cercetări de suprafaţă întreprinse în anul 1968 în punctul „La Solare”, de către regretatul arheolog Emil Moscalu. Obiectul aparţine etapei finale a culturii Basarabi, cel mai probabil primei jumătăţi a sec. VII î.Hr. şi a fost descoperit împreună cu un vârf de lance şi fragmente ceramice specifice primei epoci a fierului (Hallstatt).

Akinakesul, cuvânt de origine persană ce desemnează un tip de spadă scurtă, a fost utilizat de perşi, sciţi, sarmaţi, dar şi de către alte populaţii în sec. VI-III î. Hr., fiind întâlnit pe o arie extrem de întinsă, din Siberia Centrală până în Câmpia Tisei. În spaţiul carpato-dunărean sunt întâlnite atât forme de lungime medie, spade scurte, cât şi piese de dimensiuni reduse, denumite pumnale, cele din urmă reprezentând o formă caracteristică acestui spaţiu.

Akinakesul nu este o armă a luptătorilor de rând, ci a aparţinut unor războinici de vază, mai cu seamă căpeteniilor. Potrivit relatărilor istoricilor antici greci Xenophon şi Herodot, akinakesul avea pe lângă funcţia de armă şi pe cea de prestigiu, de însemn al puterii. Unele piese cu garda bogat decorată sau placate cu foiţă de aur sugerează caracterul lor special.

Piesa de la Lăceni este confecţionată din fier şi are o lungime totală de 38 cm, din care lama măsoară 27 cm cu o lăţime maximă de 2,6 cm. Lama prezintă o nervură mediană şi două tăişuri şi se termină cu un vârf ascuţit. Garda este în formă de inimă (cordiformă), cu mânerul terminat cu o bară transversală.

Akinakesul de la Lăceni nu este o descoperire singulară în judeţul Teleorman. O piesă similară ca formă dar de dimensiuni ceva mai mari (lungime totală 52,2 cm, din care lama 38,5 cm) a fost descoperită în satul vecin, Orbeasca de Sus, în apropierea unei cunoscute cetăţi fortificate datată în ambele epoci ale fierului.

Zona satului Lăceni, alături de localităţile Măgura, Orbeasca de Sus şi Vităneşti, a fost relativ bine cunoscută din punct de vedere arheologic, constituind un important reper în cercetarea arheologică a văii râului Teleorman.

Biroul de Presă

Scrie un comentariu

Cluj: vernisajul expoziţiei de fotografii Descoperiri arheologice din Germania

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei în colaborare cu Fundaţia Culturală CARPATICA vă invită luni, 4 iulie, ora 13.00 la vernisajul expoziţiei de fotografii Descoperiri arheologice din Germania.

afisMNIT

Fotografiile reprezintă imagini deosebite care invită publicul la „descoperirea universului arheologic din vestul Europei Centrale”. Alegerea obiectelor pentru această expoziţie simbolizează o anumită conjunctură istorică şi nu este exclus ca vizitatorii să identifice multe asemănări între descoperirile autohtone şi cele din Germania. Expoziţia a fost iniţiată de Institutul German de Arheologie (DAI Berlin) în parteneriat cu Centrul Cultural German din Iaşi, pe fondul unor colaborări germano-române în domeniul arheologiei.

Expoziţia va fi deschisă publicului pe str. Eroilor nr. 16 – Galeria Casa Artelor.

Director general, Prof. dr. Ioan Piso

Şef secţie Educaţie, Relaţii Publice, Marketing şi Organizare Expoziţii, Dr. Gabriela Gheorghiu

Scrie un comentariu

Posturi mai vechi »
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.